La începutul lunii aprilie, Organizația Națiunilor Unite (ONU) a suspendat Rusia din Consiliul pentru Drepturile Omului, pentru ”încălcări grave și sistematice și abuzuri ale drepturilor omului”. Decizia nu a mirat pe nimeni, în contextul în care – încă înainte de invadarea Ucrainei – libertatea de exprimare în Federația Rusă tindea către zero, doar presa aservită puterii de la Kremlin scăpând, firește, de orice sancțiune.
O Rusie transformată în bine, despre care se vorbea cu mai mulți ani în urmă, a revenit la politica ”pumnului în gură”, cei care au curajul să folosească termenul de ”război” în loc de sintagma ”operațiune militară specială” riscând nu numai amenzi consistente, ci și ani grei de închisoare.
Dincolo de legea ”fake-news” – care permite Kremlinului să cenzureze tot, fără explicații, există și temuta lege a ”agenților străini”, ceea ce îi aduce pe disidenți sau pe jurnaliștii incomozi în postura nedorită de ”spioni” care pot fi trimiși, rapid, după gratii.
Rusia anului 2022 este una a turnului de fildeș în care s-a ascuns Vladimir Putin. Cei din anturajul său nu pot spune decât ”Da”, iar eventualii contestatari au fost eliminați din schemă sau au fugit peste graniță. Faptul că Vladimir Putin dorește să sărbătorească cinic și fastos-deplasat 77 de ani de la victoria armatei sovietice împotriva nazismului, organizând parade deșănțate în 28 de orașe din Federația Rusă, nu este decât un alt exemplu dureros din care reiese că sub costumul elegant îmbrăcat de liderul de la Kremlin s-a ascuns, de la bun început, un dictator.
Votul membrilor ONU a avut loc pe măsură ce s-a intensificat indignarea comunității internaționale față de uciderea civililor din Bucha, acolo unde atrocitățile comise de soldații ruși – negate vehement de Moscova – au tulburat și îngrozit. Cadavrele au fost găsite împrăștiate pe străzi după retragerea trupelor rusești din localitate, iar în unele cazuri prezentau semne de tortură și, fără nicio excepție, erau cu mâinile legate la spate.
Ulterior, gropile comune care au fost descoperite la Bucha, dar și în alte localități ucrainene, au readus în minte atrocitățile comise de naziști, iar o tragică punte de legătură a apărut pe buzele tuturor.
Vladimir Putin, Serghei Lavrov – ministrul de Externe al Federației Ruse – și generalii ruși au vorbit, cu subiect și predicat, despre ”denazificarea” Ucrainei, exprimare aiuritoare pe care n-a înțeles-o nimeni încă, despre genocid săvârșit de autoritățile ucrainene împotriva rușilor din Donbas și, firește, despre o mult dorită (la Moscova) ”demilitarizare” a Ucrainei, plus obligativitatea ”recunoașterii suveranității Rusiei asupra Crimeei”. Ce cuvinte mari! Ce cuvinte cinice!
În localitățile ucrainene care s-au aflat, temporar, la mâna rușilor, civilii au fost torturați și împușcați, fete și femei au fost torturate, violate și apoi ucise, au fost puse în practică deportări și s-a instaurat un regim de teroare absolută.
Moscova l-a luat pe ”nu” în brațe, la cel mai înalt nivel, iar discursurile celor care fac scut în jurul lui Putin au avut aceeași linie directoare: Ucraina exagerează, Ucraina minte, Ucraina înscenează atrocități pentru a face ca armata rusă să pară Omul Negru. Însă, la un moment dat, mai devreme sau mai târziu, acest conflict declanșat de Vladimir Putin se va încheia. Iar vinovații vor trebui să răspundă pentru toate crimele comise în numele unei ”operațiuni militare speciale” criminale.
Citește și: