De un an de zile asistăm la un spectacol monoton și cam penibil. Actorii principali, conducătorii marii și înăbușitoarei coaliții cu 70% din parlament, scapă printre dinți, mii de idei (care mai de care mai liniștitoare) despre cum o să guverneze ei piața energiei pentru a ieși din situația actuală.
În ultimele două luni, grotescul acestui spectacol a ajuns la apogeu. Cu 70% din voturile din parlament, liderii coaliției care decid și câte muște au voie să zboare pe oră în București, se chinuie să adopte, prin lege, o ordonanță pe care au emis-o abia pe 1 septembrie. Ei bine, la doar cinci zile după adoptarea ordonanței prin care guvernează energia națiunii, ordonanță emisă fără nici măcar un simulacru de studiu de impact, liderii coaliției au început s-o modifice pe ici pe colo și anume în punctele esențiale. E drept, mai mult pe la televizor decât în camerele parlamentului.
Populismul și mediocritatea figurilor de ceară care populează regimul Iohannis se învârt în jurul prețurilor la energie precum țânțarii în jurul becului incandescent. Iar mulțimea de ziariști și „analiști” de la cantina partidului unic perorează ore nesfârșite despre cotcodăceala politicienilor. Și a doua zi o iau de la capăt, cu alte păreri despre cum trebuie modificată ordonanța. Și tot așa, de două luni de zile, de nici nu mai poate omul să se bucure de știri pozitive, precum cooptarea veșnic nepotrivitei Anca Boagiu în conducerea falimentarei TAROM.
În tot acest timp, în viața reală se întâmplă drame uriașe: firmele românești au ajuns să plătească al patrulea cel mai mare preț la electricitate din Europa și al șaselea cel mai mare preț la gaze din Europa, pierzând orice urmă de competitivitate și pierzând accesul la piața internă. Iar românii despre care vorbesc coloneii lui Iohannis plătesc, pentru consumul casnic, a doua cea mai scumpă electricitate din Europa și al șaselea cel mai scump gaz de pe continent. Aceiași români care au cea mai mare pondere dintre populațiile Europei a celor aflați în risc de sărăcie.
Nu există zi în ultimul an în care să nu auzim liderii partidelor din coaliție lăudându-se cu ce fac ei pentru binele românilor. De la nenumărate „pachete sociale” până la stăpânirea creșterilor aberante de prețuri din energie, zi de zi aflăm ce conducători minunați avem. Zi de zi aflăm că, odată, cândva, într-un viitor neprecizat, vom avea piața energiei reglementată, că peste ani și ani vom avea reactoare modulare mici și trenuri cu hidrogen.
Zi de zi, copiii noștri adorm cu glasul liniștit al lui Marcel Ciolacu, care le promite că nu se vor mai culca nemâncați și că nepoții nepoților lor își vor permite o cană de lapte la culcare. Și tot zi de zi românii visează fericiți cum ochelaristul Virgil Popescu biciuiește nemilos hoardele de traderi din energie, în pauzele luate de la instalarea noilor micro-reactoare nucleare, atât de micro că nici nu se văd prea curând.
Acum, că ne-am umplut de mândrie patriotică aflând de la partidul unic cât de bine ne va fi în viitor dacă vom vota încă 50 de ani tot cu PSD-PNL-UDMR, hai să vedem cum stăm astăzi, după 1 an de guvernare glorioasă. Și iată ce aflăm de la Eurostat despre situația de la 30 iunie 2022: românii plătesc a zecea cea mai scumpă energie electrică, în valoare nominală.
De o electricitate mai ieftină decât noi au parte nu doar competitorii noștri unguri și polonezi, dar și mult mai bogații olandezi, finlandezi, francezi și austrieci:
Dar parcă prin restul Europei sunt alte salarii și altă putere de cumpărare. Motiv pentru care Eurostat ne dă și clasamentul prețurilor la paritatea puterii de cumpărare (în prețuri comparabile, adică). Și ce să vezi, supușii lui Iohannis plătesc a doua cea mai scumpă electricitate din Uniunea Europeană:
Să fiu și mai clar: în prețuri comparabile, românii plătesc pentru energia electrică cu 50% mai mult decât italienii și de două ori mai mult decât nemții! E drept că unii mai amărâți ca noi (grecii) plătesc și mai mult decât noi, dar să nu uităm: Grecia nu are nici gaze, nici petrol și a renunțat demult la cărbune.
Esența acestui tabel este următoarea: noi plătim a doua cea mai scumpă electricitate din Europa în vreme ce ascultăm fermele anunțuri zilnice ale liderilor PSD cum că așa nu se mai poate și anunțurile la fel de ferme ale liderilor PNL cum că ne aleargă investitorii să planteze reactoare prin Dâmbovița și Gorj. Așa că, dragi cititori, de câte ori vedeți cum se duelează în soluții imaginare Ciucă și Ciolacu, nu uitați să citiți și clasamentele Eurostat.
Una dintre liniile politice impuse cu sfințenie de către partidul unic la televiziunea unică din țara noastră este că nu avem ce face, deoarece este criză în toată Europa și peste tot se scumpește energia. Iar asta este o mare minciună de fapt, pentru că iată cum arată clasamentul scumpirilor, cu ungurii și polonezii plătind o electricitate mai ieftină decât acum un an, iar noi fiind prin vârful clasamentului scumpirilor, cu o electricitate mai scumpă cu 55% decât cea de anul trecut!
A, să nu uit să vă mai spun ceva: Eurostat zice că la sfârșit de iunie 2022 noi plăteam o electricitate mai scumpă cu 55% decât în iunie 2021, în vreme ce Institutul Național de Statistică ne anunță triumfător că, de fapt, plăteam doar cu 15% mai mult decât în 2021. Oare pe cine să credem? De fapt, această problemă nici nu există, pentru că Eurostat se bazează pe datele de la Institutul din București. Deci nu cumva vedem iar o meteahnă mai veche: una declarăm pentru consumul intern și alta pentru urechile bruxelleze?
Este, cred, momentul să punem o întrebare grea guvernului lui Klaus Iohannis și Virgil Popescu: cum, oare, avem noi o scumpire a electricității pentru populație mai mare decât balticii, austriecii, ungurii sau slovacii, care nu dețin nicio picătură de cărbune, gaz sau țiței și sunt siliți să importe un gaz extrem de scump și un cărbune și mai scump, aduse fie pe vapoare tocmai din America sau Australia sau Arabia Saudită, fie prin mii de km de conducte din Rusia trecând din plin prin mijlocul frontului din Ucraina? Ar putea, oare, Marcel Ciolacu sau Nicolae Ciucă să încerce să explice asta românilor? Sau măcar să le ceară iertare?
Dar oare cum stăm cu prețul pe care îl plătim la gaze? Surpriză: și aici suntem printre campionii Europei, având al șaselea cel mai scump gaz din întreaga Uniune Europeană, în prețuri comparabile, după standardul puterii de cumpărare (PPS). Dacă ne mai încălzește cu ceva, putem remarca și faptul că cei care plătesc cel mai scump gaz în UE sunt bulgarii, adică cei mai săraci europeni. Dar mai putem observa și faptul că noi, românii, plătim un gaz cu 50% mai scump decât media europeană, deși avem a doua cea mai mare rezervă de gaze din UE și că plătim un gaz de trei ori mai scump decât germanii sau francezii și de patru ori mai scump decât plătesc ungurii. La asta să vă gândiți, oameni buni, de fiecare dată când îi auziți pe vizirii lui Iohannis că vă explică cum se luptă ei zi și noapte să vă fie vouă bine!
Întorcându-ne la teoria PSD-PNL-UDMR cum că toată Europa are prețuri mai mari la energie, să observăm că și la gaze suntem printre primii la scumpiri în Europa, cu a șaptea cea mai mare scumpire anuală (peste 90% iunie 2022 față de iunie 2021):
Culmea este că iarăși putem să ne minunăm de statistici: în vreme ce Eurostat ne spune că gazul nostru e mai scump cu 90% decât anul trecut, Institutul Național de Statistică se chinuie să ne convingă că scumpirea e doar de 70% ! Până la urmă n-ar fi mai simplu să cenzurăm un pic și Eurostatul ăsta? Păi ce, știe el mai bine decât partidul?
Este, cred, momentul să punem o întrebare mai grea guvernului lui Klaus Iohannis și Virgil Popescu: cum, oare, avem noi o scumpire a gazului pentru populație mai mare decât nemții, polonezii, ungurii sau slovacii, care nu dețin nicio picătură de gaz, ci sunt siliți să importe un gaz extrem de scump, adus fie pe vapoare tocmai din America sau Qatar, fie prin mii de km de conducte din Rusia, trecând din plin prin mijlocul frontului din Ucraina? Ar putea, oare, Marcel Ciolacu sau Nicolae Ciucă să încerce să explice asta românilor? Sau măcar să le ceară iertare?
Ei, dar hai să nu cădem în depresie. Ce-i mai rău abia acum urmează, oameni buni. Și anume prețurile la gaz și electricitate pe care le plătesc firmele românești. Ei bine, poate nu vă miră, dar companiile noastre plătesc al șaselea cel mai scump gaz din Europa, în valoare nominală:
Sursa: AICI
Asta în condițiile în care guvernul cu 70% în parlament a decis să le dea o lovitură mortală propriilor companii, scumpindu-le gazul cu 250% într-un an. Da, cu 250%, ați citit bine. A doua cea mai mare scumpire din Europa, după Lituania, care i-a trântit violent ușa în nas Gazprom-ului:
Sursa: AICI
Iar la electricitate avem al patrulea cel mai mare preț pentru firme din Europa:
Sursa: AICI
Asta după ce tot gloriosul guvern patronat de Klaus Iohannis și inspirat de nemuritorul Virgil Popescu a decis să sprijine economia românească cu a doua cea mai mare scumpire anuală a electricității pentru firme din Europa (140%):
Sursa: AICI
Poate acum să înțelegem și noi de ce avem o competitivitate atât de redusă în raport cu restul Europei. Și de ce avem un deficit comercial atât de mare, 22 de miliarde de euro după doar 8 luni ale anului.
Am citit o știre de mai mare hazul, zărită prin presa prea atentă la fiecare poză de imagine de la guvern. Cică premierul Ciucă, pentru a ne demonstra cât de mult muncește el pentru noi, s-ar fi întâlnit cu reprezentanții importatorilor și exportatorilor să facă și el, precum toți predecesorii săi, o strategie de reducere a deficitului comercial.
Eu zic că, decât să cheltuie banii contribuabililor pe cafelele și pișcoturile oferite ”mediului de afaceri”, Ciucă mai bine îl lua frumos de guler pe Virgil Popescu și-i ordona să reducă la un nivel suportabil prețurile la energie, nivel care să le permită și producătorilor de aici să intre în competiție cu producătorii polonezi, unguri, germani sau italieni. Cam așa ar fi făcut cineva interesat de mersul țării mai mult decât de popularizarea unor poze desuete, cu zeci de oameni care nădușesc in jurul unei mese prea lungi, „ a la Putin”, sugrumați de cravatele de protocol culese de prin magazinele duty free ale marilor aeroporturi de pe glob.
Este, cred, momentul să punem o întrebare și mai grea guvernului lui Klaus Iohannis și al lui Virgil Popescu: cum, oare, avem noi o scumpire a gazului și a electricității pentru economie mai mare decât nemții, francezii, polonezii, ungurii sau slovacii, care nu dețin nicio picătură de gaz sau de petrol, ci sunt siliți să importe un gaz și un țiței extrem de scumpe, aduse fie pe vapoare tocmai din America sau Qatar, fie prin mii de km de conducte din Rusia, trecând prin mijlocul frontului din Ucraina? Ar putea, oare, Marcel Ciolacu sau Nicolae Ciucă să încerce să explice asta românilor? Sau măcar să le ceară iertare?