Informațiile eronate și dezinformarea dăunează grav sănătății
Recent, administrația de la Casă Albă și Facebook au încrucișat săbiile, retoric vorbind: „platformele digitale omoară oameni” vs. „nu ne lăsăm distrași de acuzații lipsite de dovezi”. Duritatea declarațiilor trebuie plasată, în opinia mea, atât în contextul bătăliei contra cronometru pe care orice stat/ orice autoritate le duc în lupta cu pandemia, cu virusul și cu mutațiile virusului, cât și în contextul mai larg al demersurilor inițiate de actualul Președinte american privind îmblânzirea giganților digitali, spargerea monopolurilor pe care aceștia le-au creat inclusiv sau mai ales asupra spațiului public.
„Îndemn fiecare cetățean să încetinească răspândirea informațiilor eronate”
Schimbul dur de replici s-a întețit în contextul unui raport publicat de Directorului Biroului pentru sănătate publică din SUA, Vivek Murthy, în care se sublinia, printre altele, faptul că trăsăturile structurale ale platformelor digitale încurajează, în mod structural și în lipsa unor măsuri ferme, răspândirea dezinformării.
În opinia mea, raportul reprezintă una dintre cele mai reușite și articulate sinteze ale problemelor pe care comunicarea, lipsa comunicării credibile la nivel oficial, informarea eronată („misinformation”), respectiv dezinformarea le joacă în actualul context al pandemiei Covid-19. Documentul conturează rolul pe care fiecare actor relevant dintr-o societate îl poate juca în depășirea acestei probleme de sănătate publică, problemă care are și importante valențe de comunicare, valențe în ceea ce privește percepția, încrederea publică, acțiunea comună.
Acțiunea comună presupune mobilizarea tuturor resurselor dintr-o societate, iar combaterea dezinformării și depășirea stării actuale de haos informațional și emoțional nu sunt doar „ale guvernului” care nu ar ști să comunice, dar nici nu pot fi imputate doar „cetățenilor” care nu ar cunoaște sau nu ar înțelege informațiile din domeniul sănătății. Nu! Limitarea circulației informațiilor eronate, distorsionate, trunchiate, răstălmăcite, scoase din context reprezintă un demers complex, care antrenează întreaga societate, după cum subliniază și raportul analizat: „persoane, familii, comunități, profesori și instituții de învățământ, specialiști din domeniul sănătății și toate instituțiile sanitare, jurnaliștii și organizațiile media, platforme tehnologice, cercetători și institute de cercetare, fundații și organizații caritabile, guvernul/ instituțiile statului” (ordinea este chiar cea din raport).
Îndemnul simplu și articulat al acestui raport ar putea constitui un motiv de reflecție inclusiv în societatea românească, unul care să întemeieze, poate, o relansare a demersurilor de gestionare a pandemiei, precum și a celor de convingere a oamenilor în ceea ce privește acceptarea vaccinării: „îndemn toți americanii să ajute la încetinirea vitezei cu care circulă informațiile eronate și dezinformarea din domeniul sănătății, în contextul pandemiei, dar și dincolo de acesta. Informarea eronată și dezinformarea reprezintă amenințări serioase la adresa sănătății publice. Pot crea confuzie, pot alimenta neîncrederea, pot afecta sănătatea persoanelor și submina eforturile de protejare a sănătății publice. Limitarea și încetinirea răspândirii informațiilor eronate din domeniul sănătății reprezintă un imperativ civic și moral, care pretinde un efort la nivelul întregii societăți”.
Sunt acuzațiile la adresa Facebook lipsite de dovezi?
Așa cum am spus, apariția raportului a prilejuit o declarație severă din partea Președintelui Biden, anume că platformele digitale precum Facebook „omoară oameni” ca urmare a faptului că găzduiesc și răspândesc informații eronate despre vaccinuri. Cum era de așteptat, răspunsul Facebook, formulat prin intermediul unui purtător de cuvând, a venit și el imediat: „nu ne vom lăsa distrași de acuzații care nu sunt însoțite de dovezi”.
Reacțiile de amendare/ nuanțare a declarațiilor Președintelui Biden au fost dintre cele mai diverse, de la jurnaliști și analiști celebri. Jurnalistul New York Times, Charlie Warzel, avertizează că astfel de poziții binare, „Biden versus Facebook”, nu duc la o ameliorare a situației. Potrivit jurnalistului, dezinformarea este doar amplificată, nu creată de social media, ceea ce redeschide dezbaterea de fond cu privire la rolul Facebook – platformă neutră, care doar găzduiește un conținut generat de utilizatori vs. editor de conținut („publisher”), deci responsabil pentru acuratețea acestuia și pentru eventualele consecințe generate. Iar analistul George Friedman subliniază, în polemică deschisă cu declarațiile prezidențiale, că problemele create de platformele digitale nu sunt neapărat noi, dar cu siguranță exacerbate de acestea.
Am scris în repetate rânduri despre problemele structurale, de design, ale Facebook/ ale platformelor digitale în general. Dintre acestea, așa cum relevam într-un material anterior, se diferențiază două: 1. modul de funcționare a acestor platforme pe baza generării, optimizării și monetizării atenției (ceea ce în limba engleză se cheamă engagement) creează condițiile în care vocile cele mai zgomotoase, vocile marginale, periferice înghit pur și simplu centrul, inundă mainstream-ul, chiar fac imposibilă articularea unui mainstream (teza Shoshanei Zuboff) și 2. structurarea conversației publice/ politice doar în funcție de mesaje precis segmentate pe baza colectării amprentei digitale, a detectării comportamentului digital, face imposibilă articularea unor interese, preocupări sau acțiuni comune, în interes comun (teza lui Siva Vaidhyanathan).
Dincolo de aceste probleme să le spunem generale, de design, iată câteva dintre reproșurile și criticile formulate la adresa Facebook în contextul pandemiei și al campaniilor de vaccinare la nivelul întregului mapamond: faptul că rămâne, în continuare, o „cutie neagră” din punctul de vedere al accesului la datele, la tehnologia din spate, care le sunt accesibile doar celor de la Facebook; faptul că mecanismele de detectare a informațiilor eronate sau a dezinformării dau, frecvent, erori (fie nu identifică prompt aceste conținuturi, fie etichetează drept conținut înșelător unul care este valid); faptul că este axat pe publicul, respectiv conținuturile de limbă engleză, în timp ce dezinformarea care circulă prin intermediul altor limbi și în alte spații culturale este lăsată de capul ei; faptul că că super-spreader-ii (nodurile de rețea, „pacienții 0” ai dezinformării), deși identificați de timpuriu, au fost lăsați să își consolideze, să își amplifice rețelele de dezinformare, făcând ca acțiunea de încetinire a conținutului înșelător sau cea de restricționare – oricum temporară – a conturilor să devină aproape irelevante.
Destul de puțin probabil ca aceste neajunsuri să fie rezolvate într-o manieră clară (cu atât mai puțin probabil într-un spațiu online precum cel românesc). Așa încât, în măsura în care îmbrățisăm premisa de bază a raportului elaborat de Directorul Biroului pentru sănătate publică din SUA, vă invit să medităm fiecare la ce putem face pentru a proteja sănătatea publică, pentru a ne proteja propria noastră sănătate și pentru a nu amplifica „zgomotul și furia” din societate.