“Într-o lume ideală, părțile ar trebui să contribuie onest la administrarea probatoriului necesar aflării adevărului, iar judecătorul să administreze orice probă care duce la acest final, chiar dacă a fost propusă cu întârziere (…) Judecătorul mai trebuie să vegheze la apărarea drepturilor părților din proces, în special a dreptului la apărare, asigurându-se că fiecare parte beneficiază de o apărare adecvată (…) Justițiabilul trebuie să știe că, pentru judecător, el nu este un simplu dosar(…)”. Ce frumos și aplicat scria doamna judecător Andrea Chiș în 2015, cu ocazia Zilei Justiției, când ocupa funcția de magistrat al Curții de Apel Cluj și era vicepreședinte al filialei AMR.
Ei bine, acele vremuri trecură, cu umbrele lor și unora precum doamna Chiș le-a surâs norocul să ajungă în unul dintre înaltele scaune ale Consiliului Superior al Magistraturii. Și, la fel cum banul scrântește minți, tot așa și puterea devoalează adevărata față a unora. Mai simplu spus, din vârful muntelui îi vezi pe toți mici și pe cei de la baza muntelui niște furnici care pot fi strivite cu ușurință.
Puterea devoalează, până la urmă, ce fel de om ești, cum gândești, ce urmărești, ce ținte ai și câtă sinceritate a existat în tot ceea ce ai zis și ai făcut înainte de a ajunge la ea. Așa se întâmplă și cu unii dintre cei care au ajuns, vremelnic, în CSM. Am văzut cum se mișcă lucrurile de la acest nivel și cât de schimbată în “bine” a devenit Justiția…
Azi, de Ziua Justiției, nu mă pot abține să nu lansez câteva întrebări către domnii justițiari:
Unde a fost actul de dreptate și stabilirea cărui adevăr s-a concretizat, la finele anului trecut, prin condamnarea a doi avocați, unul dintre ei, Robert Roșu fiind acum în pușcărie? Și el făcea parte din acest mecanism al Justiției, ca apărător al drepturilor clienților lui. Fără să fi pus la cale vreo mituire, fără a încălca vreo regulă din cele stabilite în statului profesiei, azi, Robert Roșu sărbătorește Ziua Justiției în spatele gratiilor, iar dinafara lor, CSM-ul apără imaginea Justiției în ansamblul ei după ce judecătorii ICCJ s-au smiorcăit că în urma deciziei de condamnare a avocatului a apărut un val de reacții publice din partea organismelor profesionale ale avocaților din țară și străinătate, iar analiști și ziariști au făcut comentarii legate de această decizie! Și tot spre CSM și-au îndreptat văicărelile și judecătorii “completului negru” precum și procurorii care au trimis în instanță rechizitoriul “Ferma Băneasa”, care s-au simțit atacați în independența lor.
Hai să fim serioși! Ionuț Matei și Florentina Dragomir, foști judecători ai ICCJ, imediat după această decizie au ieșit din magistratură. Își beau cafeaua liniștiți, pe pensii babane, timp în care avocatul Roșu se gândește, în întunericul nopților din penitenciar, la familia lui, la fetițele lui, la cariera lui distrusă, iar povara unei încarcerări nemeritate îl face, cu siguranță, mai vulnerabil sufletește decât ar recunoaște vreodată. Matei și Dragomir au coșmaruri? M-aș mira!
Mulți sunt cei care, de ziua asta a Justiției, se înghesuie să-și transmită, pe toate căile, felicitări. Se îmbărbătează, îi dau cu “tot înainte!” când pare că ne ducem, în sistemul judiciar, din ce în ce mai mult înapoi. Întocmai ca doamna judecător Chiș în 2015, mulți vorbesc și acum, pompos, despre rolul judecătorului, care ar trebui să administreze orice probă în dosar pentru a stabili adevărul, chit că place sau nu procurorilor colegi. Dar, în practică, avem cu totul alte manifestări. Revin la cazul Roșu ca să amintesc că avocatul nu a fost audiat în apel, deși așa ar fi trebuit, că judecătorii ICCJ nu au avut nimic împotrivă să dea dreptate procurorilor care au audiat doi judecători obligați de situație să spună că azi n-ar mai fi dat hotărârile definitive pe care le-au dat, că acelui complet i-a fost mai ușor a trece peste autoritatea de lucru judecat, dar ar vrea ca niciodată, nimeni, să nu se ia de ei și de deciziile lor, care se bucură de același statut. Autoritate de lucru judecat.
Nimeni nu amintește azi, de Justiția acestei țări care a dat mandate de interceptare pe bandă rulantă mână în mână, pe protocoale nelegale, neconstituționale, cu serviciile secrete. Nimeni nu suflă o silabă despre felul în care a fost dusă la arestare o femeia gravidă în 8 luni – vezi cazul fostei șefe a ANRP Crinuța Dumitrean, dosar ANRP care a fost retrimis la DNA unde , în cele din urmă, după cinci ani a fost clasat!
Toți pare că au fost loviți de amnezie, altfel și-ar aduce aminte de anii de calvar ai judecătorilor ICCJ transformați în corupți – vezi cazul Gabriela Bîrsan și alții – până la achitarea lor definitivă. Nimeni nu se întreabă de ce a ajuns Înalta Curte de Justiție de la Londra să dea dreptate omului de afaceri Puiu Popoviciu și să respingă extrădarea lui, nimeni nu-și pune întrebări cum de fostul judecător Ioan Tudoran nu răspunde nici azi pentru mârșăviile reclamate în două dosare, la SIIJ. Prea puțini mai susțin această Secție Specială și prea mulți sapă la temelia ei să o demoleze! Și, apropos, cine mai vorbește de răposatul judecător Stan Mustață, despre care nici acum nu se știe exact cum a murit în penitenciar, darămite cum a ajuns acolo și care au fost atunci adevăratele mize?
Această parte murdară a Justiției de la noi nu poate fi sărbătorită.
Azi, de Ziua Justiției, celor care sunt cu adevărat magistrați pur sânge le doresc să fie în continuare curajoși, să nu-și facă de râs menirea și numele pe care și-l pun pe deciziile pe care le dau. Cât despre ceilalți…
Să fiți sănătoși, domnilor magistrați, aveți grijă de conștiința voastră! Căci dacă această conștiință doarme, oameni nevinovați zac prin pușcării sau viața le este dinamitată de strâmbele voastre judecăți!
Pensie liniștită, domnule Ionuț Matei, doamnă Florentina Dragomir și alții ca ei!
Mult spor le doresc și celor de la CEDO, de unde justițiabilii au ajuns să aștepte, ca în urmă cu 15 ani, câte patru-cinci ani până le sosește un răspuns de la ultimul bastion al dreptății!
Dumnezeu să le lumineze mintea procurorilor din România care gândesc robotic, slugarnic, la ordin și nu-și fac datoria de a culege probe și în acuzare, dar și în apărarea nefericiților pe care îi anchetează în fiecare zi!
În fine, “La mulți ani!” acelora din Justiție care se vor #rezistenți și care nu au înțeles că această Putere trebuie să asigure echilibrul între celelalte puteri în Stat și că transformarea ei într-un instrument folosit pentru mize personale sau de grup nu se poate solda decât cu un dezastru pe termen lung!
Cine poate să curețe de mărăcini câmpul Justiției? De la ministrul acesta, Stelian Ion, nu am nicio așteptare!