După evenimentul sfârșitului de săptămână, încoronarea Regelui Charles – urmărită de toți cei care au avut măcar cinci minute pentru a aprinde sâmbătă televizorul, lumea pare a nu se fi schimbat deloc. Nici ceasurile nu merg mai încet, nici prețurile nu s-au dus înapoi, viețile rămân atârnate de un fir de ață, iar cei duși au rămas duși.
Doar noi, români cu credință în norocul din ultimul ceas, parcă, parcă mai avem speranțe că noua regalitate a Marii Britanii ar putea schimba cu ceva și mersul lucrurilor în România. O Românie care de mult timp (de prea mult timp, spun statisticile) nu mai e condusă, nu mai e auzită, nu mai e iubită. A-ți iubi țara? Sentiment patetic, dacă nu cumva mincinos, vorbe în vânt, pierdere de timp. „Patriotismul e pentru bătrâni.”
Cum ar putea schimbarea din Marea Britanie să ne afecteze sau să ne atingă pe noi? E simplu, ar spune niște analiști proaspeți sau niște oameni simpli, care leagă lucrurile între ele oricum nimeresc, căutând mereu un rezultat pozitiv. Nu are (de-acum Regele) Charles are câteva proprietăți în țara noastră? Nu s-a arătat chiar interesat, de-a lungul anilor, de felul în care se dezvoltă (sau se conservă) identitatea României, vizitând, nu doar o dată, satele în care și-a cumpărat locuințele – Breb, în incredibilul Maramureș, Viscri, între polivalentul Brașov și mereu fascinanta Sighișoară?
Atunci trebuie să existe și oameni care acum, într-o primăvară de an surd, să fie dispuși să creadă că sensibilitatea lui Charles al III-lea pentru pământul tricolor va aduce aerul regal mai pe-aproape. Cu tot cu avantaje. Numai cu avantaje.
Dar uităm, vai, câte uităm! Dar nu știm, vai, câte nu știm!
Nu Regele Marii Britanii trebuie să spele imaginea României, pătată de atât de multe fapte de neînțeles, murdărită de atât de multe ilegalități, vânzări pe față și achiziții inventate! Nu Regele Marii Britanii trebuie să construiască niște amărâte de autostrăzi, care să lege marile orașe ale țării, care să îi ajute pe străini să tranziteze România (și să și cheltuie, vizitând-o)! Nu Regele Marii Britanii trebuie să atragă fonduri europene cu proiecte valabile, prin care țara noastră să scoată capul din noroi și din întuneric! Nu Regele Marii Britanii trebuie să știe să ne aleagă președinții, primul-ministru, secretarii de stat, senatorii, deputații și administratorii de județe!
Nu Regele Marii Britanii trebuie să găsească formula pentru ca sistemul medical din România să nu mai semene cu condamnările la moarte din filmele proaste, iar sistemul educațional să lase oamenii să fie liberi și deștepți, încetând să mai producă analfabeți care, poftim ghinion!, apoi ajung în funcții de conducere și distrug, prin simple semnături, ce s-a construit în ani de analiză și de cumpătare!
S-a schimbat Regele la Londra, dar România a rămas aceeași. Țara nimănui, cu președinți care fac escală, din când în când, pe la București, ca să-și așeze cravata mai bine, cu primari care, până și în mijlocul capitalei, fac experimente și lasă, dacă experimentul iese prost, gunoaiele pe stradă, cu profesori care, dacă nu sunt bătuți de elevi, bat fără milă elevii, cu medici obligați să primească – sau să ceară – câte un cadou de la pacienți, alegând propria bună-stare și uitând de sărăcia de la porțile spitalului.
S-a schimbat Regele în Marea Britanie, dar la Viscri e liniște. Regele nu-i al nostru, n-are timp să ne prindă. Cădem, cădem… Și-n prăpastie nu mai coboară nimeni.
Citește și: