Momentul adevărului. România nu își mai permite să meargă pe drumul greșit

România este, astăzi, condusă de către o coaliție cu o forță uriașă, cum nu a mai fost în istoria recentă, de după adoptarea noii Constituții în 1991. 70% este scorul covârșitor pe care guvernul PSD-PNL-UDMR îl are în parlament. Mai mult, unitatea și soliditatea coaliției este și ea remarcabilă, la un nivel neatins din 1991 încoace.

Motivația oficială pentru care s-a format această coaliție a fost organizarea unei majorități cu care să se poată modifica „substanța” statului, în sensul adaptării la noile realități, în special la noua realitate din cadrul Uniunii Europene.

Suporterii celor două mari partide antagonice (PNL și PSD) au acceptat pragmatica alianță dintre cele două forțe politice, dar au înghițit și broasca coabitării cu echipa lui Kelemen Hunor, animați de un singur gând, mărturisit: modernizarea României. E drept, mai e și un mic gând nemărturisit: marginalizarea oricărui partid nou venit pe scena politică.

Nu vreau, sub nicio formă, să le dau lecții de politică experimentaților politicieni din cele două partide, dar nici nu pot să pierd prilejul de a le aminti că, dacă nu schimbă nimic în funcționarea defectuoasă a statului nostru, degeaba s-au mai luptat să realizeze acest mariaj contra naturii (a naturii politice, evident).

Ei bine, poate n-ar fi rău ca ai noștri conducători să-și piardă câteva minute din prețiosul lor timp pentru a citi câteva date statistice furnizate cu generozitate de Eurostat. Ar fi suficient să înțeleagă mărimea distanței care separă statul român de modelul de stat european. Da, modelul european cel atât de clamat în campanii electorale, dar și pe la nenumăratele simpozioane și conferințe, câmpurile de luptă preferate de strategii noștri naționali.

Iată ce ar putea lesne observa chiar și cel mai a-toate-știutor guvernant, dacă s-ar aplica asupra cifrelor reci: că statul guvernat de el nu prea seamănă cu un stat european. Bunăoară, ar observa că cifrele mari, valabile pentru  anul 2021, care descriu un stat european sunt următoarele:  veniturile bugetului consolidat pentru un stat membru al UE au reprezentat, în medie, 46,9% din PIB. În același an, cheltuielile bugetului general consolidat în PIB pentru un stat membru al UE au reprezentat, în medie, 51,6% din PIB. Avem, așadar, un deficit bugetar mediu de -4,7% din PIB.

Sursa: https://ec.europa.eu/eurostat/documents/2995521/14497748/2-22042022-AP-EN.pdf/332c1346-5604-bad3-adf1-1fde9c4574f2?t=1650617012290

Vor înțelege foarte multe domnii din fruntea țării dacă vor compara cum se comportă România, din aceleași puncte de vedere în același an, 2021:

Sursa: https://ec.europa.eu/eurostat/documents/2995521/14497748/2-22042022-AP-EN.pdf/332c1346-5604-bad3-adf1-1fde9c4574f2?t=1650617012290

Și miezul acestei comparații, pentru cine are ochi să vadă și urechi să audă, este următorul: la noi, ponderea veniturilor bugetare în PIB este de doar 32,8% din PIB, iar a cheltuielilor de 39,9% din PIB. Prima concluzie este că avem un deficit foarte mare, (-7,1% din PIB), adică cu 50% mai mare decât media europeană. A doua concluzie este și mai dureroasă: cu un nivel al cheltuielilor mai mic de 40% din PIB, țara noastră este silită să facă același tip de politici (europene, de altfel) cu celelalte țări din UE, care au însă o medie a cheltuielilor de 51,6% din PIB, adică au un disponibil mai mare cu 30% decât avem noi.

Ne putem compara cu Polonia:

Cu Ungaria:

Sau cu Cehia:

Sursa: https://ec.europa.eu/eurostat/documents/2995521/14497748/2-22042022-AP-EN.pdf/332c1346-5604-bad3-adf1-1fde9c4574f2?t=1650617012290

Fiecare dintre  aceste state estice strâng peste 40% din PIB la buget și au, ca atare, sume mai mari pe care le pot cheltui: 46,4% cehii, 47,9% ungurii și 44,2 % polonezii.

În 2021, singurele două state europene cu excedent bugetar au fost  Danemarca (+2.3%) și Luxembourg (+0.9%). Cel mai ridicat nivel al deficitului bugetar s-a înregistrat în Malta (-8.0%), apoi în Grecia (-7.4%), Letonia (-7.3%), Italia (-7.2%) și Romania (-7.1%). Spania (-6.9%), Ungaria (-6.8%), Franța (-6.5%) și Slovacia (-6.2%) nu au fost nici ele prea departe. De altfel, 15 state membre ale UE au depășit ținta de deficit de 3% din PIB.

O consecință a ponderii mici în PIB a veniturilor strânse la bugetul statului și a încercării de a cheltui la fel de mult ca alte state europene este acest deficit bugetar mare. Care pe românește spune că guvernul vrea să facă prea multe cu bani puțini.

Ei bine, deficitele mari se traduc în datorii publice în creștere. Peste 88% din PIB este nivelul datoriei publice medii în statele membre ale UE, în scădere față de anul precedent, dar totuși la un nivel ridicat. Cel mai ridicat nivel al îndatorării rămâne cel din Grecia (193.3% din PIB, sub 200% pentru prima oară după mulți ani), urmat de Italia (150.8%), Portugalia (127.4%), Spania (118.4%), Franța (112.9%), Belgia (108.2%) și Cipru (103.6%); cel mai scăzut este în Estonia (18.1%), Luxembourg (24.4%) și Bulgaria (25.1%).

Sursa: https://ec.europa.eu/eurostat/documents/2995521/14497745/2-22042022-BP-EN.pdf/90896015-2ac1-081a-2eef-ad8d5f2c0da1?t=1650617770218

Ei – vor respira ușurați guvernanții- iată că politica noastră de a avea taxe cât mai mici este justificată: sunt 18 state europene care au o datorie publică mai mare decât a noastră. Așa că, adaugă ei, să ne mai deranjați când o să ajungem să avem datoria Italiei (150% din PIB, de trei ori mai semnificativă decât a României). Singura problemuță ar fi aceea că, din păcate, avem a patra cea mai rapidă deteriorare a gradului de îndatorare:

Sursa: https://ec.europa.eu/eurostat/documents/2995521/14497745/2-22042022-BP-EN.pdf/90896015-2ac1-081a-2eef-ad8d5f2c0da1?t=1650617770218

Cine o avea, oare, dreptate? Politicienii care se laudă cu a noua cea mai mică datorie publică din Uniunea Europeană sau cei care spun că suntem pe „toboganul” datoriilor?

Păi hai să apelăm la un arbitru imparțial, adică la bănci și să vedem ce părere au acestea despre situația României. Părere e un fel de-a spune, căci putem vedea direct câtă încredere au băncile în evoluțiile din România, văzând care este costul (dobânda) cu care ne vând bani (împrumuturile pe termen lung):

Sursa: https://www.ecb.europa.eu/stats/financial_markets_and_interest_rates/long_term_interest_rates/html/index.en.html

6,2%? A, nu, asta era la sfârșit de martie 2022. Astăzi suntem mai sus cu aproape un punct procentual. Astăzi am depășit 7% dobândă pentru împrumuturile la 10 ani.

Ca să fie clar: faptul că fundația financiară a statului nostru este total în afara tiparului european se vede foarte clar din faptul că România plătește cele mai mari dobânzi la obligațiunile pe termen lung din întreaga Uniune! Și, dacă mai era nevoie, plătim astăzi cea mai mare dobândă din ultimii ani: 7,145% pe an, mai mult decât dublu decât acum un an (când plăteam puțin peste 3%)!

Sursa: http://www.worldgovernmentbonds.com/bond-historical-data/romania/10-years/

Ca să fiu și mai precis: pentru fiecare miliard de euro pe care îl împrumutăm astăzi vom plăti două miliarde în următorii 10 ani!

Sursa: http://www.worldgovernmentbonds.com/country/romania/

Problema cea mare a României nu constă, însă, în aceste niveluri ridicate ale dobânzilor. Nici măcar nivelul deficitului bugetar sau al datoriei publice. Problema cea mare a României, oameni buni, este că nimeni nu pare a fi impresionat de aceste cifre și, în consecință, faptul că nimeni nu face nimic pentru corectarea acestor boli cronice și pentru însănătoșirea statului nostru.

Căci să nu uităm de unde am plecat cu această analiză: avem astăzi un guvern cu o majoritate de 70% , stabilă și cu o perspectivă de 6 ani, până în 2028. Dar statul funcționează la fel ca înainte: a avut în primele trei luni ale anului 2021 venituri la bugetul general consolidat de aproape 86 de miliarde de lei și a cheltuit atunci peste 100 de miliarde de lei.

• Anul acesta, în primele trei luni, a avut statul nostru venituri cu 19 miliarde de lei mai mult (aproape 105 miliarde de lei), dar a și cheltuit cu aproape 20 de miliarde de lei mai mult (aproape 120 de miliarde de lei).
• Astfel încât a trecut de la un deficit de 14,6 miliarde de lei pe trimestrul I al anului trecut la un deficit de 15,6 miliarde de lei pe trimestrul I al anului acesta.

Cu 1 miliard de lei a crescut deficitul bugetar la 31 martie 2022. Care este, deci, consecința unei majorități de 70%, dacă statul funcționează la fel de prost ca atunci când eram conduși de către o majoritate de 53%?

Sigur că putem primi 1000 de explicații. Că avem prețuri prea mari la energie, bunăoară. Dar aceste prețuri sunt fixate de către companiile de stat, administrate de guvern. Sau, vor mai spune, avem un război la câteva sute de kilometri de noi. Dar tot guvernul ne asigură că acel război nu ne va atinge cu nimic. Că suntem pregătiți pentru orice. Că avem soluții.

Și, la final, vor ajunge la argumentul suprem: greaua moștenire. Care, însă, li se datorează tot celor care au guvernat și până acum.

Așa că îi întreb pe guvernanții noștri, cu 70% din voturi în parlament: de ce nu folosiți o asemenea putere, fără egal în Europa, voi nu vedeți că lucrurile nu mai pot merge la fel ca până acum? Cum se poate corecta acest stat dacă nici acum nu schimbați nici măcar o virgulă în acest stat? De constatat cifrele de mai sus, le putea constata și un guvern minoritar, nu era nevoie să formați o asemenea majoritate strivitoare…

Dacă actuala coaliție are o majoritate de 70%, de ce este la fel de timidă ca un guvern minoritar?

• Ce voturi ar putea să piardă dacă nu ar mai permite profiturile nemai-întâlnite din companiile energetice de stat?
• Ce voturi ar putea să piardă dacă ar cere austriecilor de la OMV să extragă aceleași cantități de gaze ca acum cinci ani?
• Ce voturi ar putea să piardă dacă ar produce aceleași cantități de lignit ca acum cinci ani?
• Ce voturi ar putea să piardă dacă ar redeschide 1-2 grupuri de la centralele din Turceni și Rovinari?
• Ce voturi ar putea să piardă dacă ar obliga companiile care au primit gratis rezervele noastre de gaz să vândă acel gaz în România, nu în Ungaria sau Austria?
• Ce voturi ar putea să piardă dacă ar crește nivelul impozitelor locale la unul decent, european?
• Ce voturi ar putea să piardă dacă ar aduce nivelul taxării și al colectării către cote mai realiste?
• Ce voturi ar putea să piardă dacă ar înjumătăți salariile de 11 000 de euro de la ANRE ?
• Ce voturi ar putea să piardă dacă ar umple administrația cu specialiști în locul politrucilor? De cine le poate fi frică cu 70% din voturi în spate?

Citește și: 

• Cea mai ușoară meserie din lume
• Europa cu trei viteze – noua realitate. Mai vorbim după sfârșitul invaziei din Ucraina
• Proiectul unei generații: Constanța – inima Mării Negre
• Un Mohács economic. Ungaria prăbușită – cea mai proastă afacere din istoria postbelică a Ungariei
• Ce înseamnă invadarea Ucrainei pentru economia românească