Începând de astăzi, în fiecare săptămână, voi publica un material. O pastilă despre realitatea din Capitala României. Căreia eu îi spun București. Alții i-au spus Noul București. Sunt diferențe majore între București și Noul București. Noul București este orașul care, în doar câteva luni, a ajuns la o stare de degradare semnificativă. Noul București se dorea a fi viziunea unei noi clase de politicieni. Politicieni care emanau miresme de transparență, responsabilitate, implicare, empatie, profesionalism. Emanau în campanie. Pentru că, după campanie, lucrurile au mers din ce în ce mai prost.
Miresmele din campanie s-au transformat în mirosuri…greu de suportat. La început a fost lipsa de transparență. Nimeni nu a spus nimic. Încă, plutea încrederea. Timpul a trecut, lipsa de transparență a devenit o chestiune comună a Primarului General. Degeaba am avertizat acestui pericol.
Apoi, timid, dar cu determinare, au apărut în scenă “interese”, acompaniate de “jocurile de culise”. Totul în binecunoscuta sintagmă “acum suntem noi la putere”. Luptele interne din coaliția de putere s-au transformat în adevărate războaie de guerillă. Pe viață și pe moarte. Însă, nu pentru cetățeni. Sau, în folosul lor. Nicidecum! Miza războaielor erau banii. Și, dorința “transparenților” de a-și mări portofoliul cu câte vreo companie municipală. Exact! Cele pe care, în campanie, promiteau să le desființeze.
Bucureștenii au mai cunoscut…modernismul. Apa caldă este…rece. În case, pe timpul iernii, cu cât temperatura este mai scăzută, cu atât este mai bine. Un fel de empatie șmecherească prin care se încerca, disperat, să se ascundă…gunoiul. Ce să vezi? Gunoiul era rezistent. Și în văzul locuitorilor din Sectorul 1. De ce? Tot din motive de război. Unii contra altora. Din aceeași coaliție. Despre sănătate publică niciun cuvânt. Doar este pandemie. Doar trebuie să păstrăm norme de igiena cât mai dure. Însă, gunoiul stă pe străzi. Poate că este abordarea franceză a administrației locale. Sincer? Mă cam îndoiesc.
În cele 7-8 luni, Bucureștiul a devenit Noul București. Un oraș plin de accente moderniste. Parcuri cu iarbă deasă și înaltă. Nu din motive de amenajare peisagistică. Ci, din motive de război pe bani. Parcurile au început să cunoască și alți vizitatori. Deveniți între timp un fel de stăpâni: șobolanii. Din motive de război pe bani.
Totul pare să fie un haos. PUZ-urile sunt contestate, dezvoltatorii privesc nedumeriți, Noul București arată rău. Colegii de coaliție se luptă pe bani. Miresmele din campanie au devenit…povești. Triste!
Toată lumea pare să fie resemnată. Iar, ei în culmea fericirii. Însă, fără implicarea fiecăruia dintre noi lucrurile chiar sunt pierdute. Am speranța că dovada de impostură, lipsă de transparență și minciună pe care Nicușor Dan o oferă zilnic sunt suficiente motive pentru a ne implica în comunitate!