OPINIE. Cozmin Gușă: Cum ne salvăm din toamnă?

Geopolitica dezordinii. Zic din toamnă, tocmai pentru că exclud orice posibilitate prin care criza actuală nu ne va paraliza pentru următoarele 5 luni, acționând cvasi-letal asupra României, posesoarea nefericită a unei infrastructuri de stat “dărâmate”, poate cea mai precară și instabilă la nivel european. Ca să putem pricepe ce ne va rămâne de făcut în viitorul apropiat, trebuie în mod necesar să conștientizăm starea de fapt, să înțelegem contextul geopolitic internațional dominat azi de ceea ce eu denumeam într-o carte scrisă acum 10 ani Geopolitica dezordinii, apoi să ne contabilizăm resursele reale și poțentialul intrinsec cu care vom rămâne în urma crizei.

Cu o invitație prealabilă la meditație, legată de spiritul unui artist ca Gauguin, care chestiona în mod artistic, în 1897, despre origini, cauze, viitor…

Așadar, până la declanșarea acestei CRIZE INDUSE, cei care au puterea să înțeleagă treburile mai discrete pricepuseră deja că ordinea mondială, așa cum este prezentată în mass media “main stream”, în epoca POST ADEVĂR pe care o trăim încă de când societatea IT și-a impus (non)valorile, ei bine, acea prezentare a ordinii mondiale poate fi considerat cel mai sofisticat fake-news. Pentru cei la care mă refer, devenise limpede că, pe nesimțite, în ultimii 20 de ani au avut loc mutații esențiale, neanunțate și neasumate public:

EXTERNE Un om al străzii din Germania a trecut de la agonie la extaz și invers, după ce a primit o MOȘTENIRE mare. S-a îmbătat și a pierdut banii într-o gară

20:00

ACTUALITATE Victor Ponta: „Nu am dat BANI să-l cunosc pe Trump. Sunt mai zgârcit”

19:30

a fost o decădere din drepturi a leadership-ului politic, asezonată cu impunerea unor conducători de țări care, dacă nu sunt marionete (puteam să scriu “macronete” ?) ascultătoare, sunt în orice caz persoane fără cultură necesară, fără aspirații de tip umanist, excesivi în comportament sau limbaj, histrionici sau mesianici, dar în primul rând și grav, personalități ce nu pot empatiza cu cei care i-au ales și pe care acum îi conduc, fie după bunul plac (Donald Trump), fie după foaia de parcurs a vreunui sistem (Vladimir Putin), fie după reguli impuse de către partid, ce n-au legătura cu viețile sau fericirea cetățenilor (Xi Jinping);

apoi, organizațiile internaționale cu rol decident cvasiglobal, create și intreținute pentru scopuri UMANISTE, respectiv organisme reglatoare în spiritul păstrării păcii și protecției drepturilor omului, impunerii regulilor de piață liberă, eradicării foametei sau mortalității infantile, etc., am putut observa cum și-au pierdut autoritatea și relevanța treptat, dovedindu-se azi, în condiții de criză globală,  incapabile să vectorizeze vreo strategie solidară de salvare, să articuleze acțiuni mondiale conform vreunui plan planetar ce să le-aducă foloase tuturor, conform contribuției și importanței;

în schimb, acum, la 30 de ani după căderea comunismului, observăm revalidarea publică a regimurilor de tip autocratic, apariția modei iliberalismului, care e limpede că se va impune în multe locuri, ambele agregate-n plus de contextul creat de criza coronavirus; iar faptul că exact spațiul euratlantic, compus din democrații liberale , “performanțe și modernizatoare”, va fi prezentat statistic ca fiind cel mai grav afectat de această pandemie, va instala “criza de sistem defect” exact în centrul lumii, așa cum ne place nouă să definim spațiul European, fiind convinși până nu demult că lumea s-ar “învârti eurocentric”…

O sa scriu în detaliu despre aceste subiecte în curând, le studiez cu preocupare de mult timp, rămâne însă întrebarea cum a ajuns lumea atât de rapid într-o dezordine periculoasă, dublată de superficialitatea indusă în primul rând de “dictatura civilizației IT”, o lume condusă azi în mod evident nu prin “forța dreptului”, ci exact pe dos și inuman, prin “dreptul forței”. Încerc să răspund pe scurt aici, am pornit acest serial sugerând că niciodată nu poți construi planuri de viitor, dacă nu pricepi clar cum ai ajuns la stadiul curent. Așadar:

Am considerat mereu că cel de-al Treilea Război Mondial, RĂZBOIUL RECE, finalizat în 1989 prin capitularea regimurilor din țările comuniste, ar fi trebuit administrat la final printr-o serie de tratate implementate instituțional, așa cum se face, spre a da posibilitatea părților beligerante, învingători și învinși, să-și reconstruiască strategiile naționale conform unor situații unanim negociate și acceptate, pe modelul tratatelor și pacturilor de la finalul celui de-al Doilea Război Mondial; absența acestora a dat posibilitatea unor negocieri subterane, sulfuroase, între reprezentanții comerciali ai “puterilor capitaliste învingătoare”, pentru împărțirea noilor piețe și administrarea  profiturilor generate din “țările învinse”, bineînțeles totul făcut în numele impunerii “valorilor democratice și a economiei de piață”. Am simplificat mult, însă cam asta este esența. În rezumat, a fost inițiata și executată, ILEGITIM, o acțiune subordonată imperialismului economic, derulată post 1989, pigmentată cu fel de fel de evenimente artificiale și tragice, de la războiul din Golf până la cel din fosta Iugoslavie, lumea ajungând la final de mileniu doi într-un dezechilibru flagrant de forțe, cu SUA hegemon de necontestat în plan economic, militar și geostrategic. Sau cu organisme de tip FMI sau Banca Mondială mult prea expuse deja, cu strategiile lor care în plan declarativ erau salvatoare de economii postcomuniste sau în criză, ca finalitate erau de fapt dedicate unor îndatorări ce-au generat comportamente obediente establishmenturilor politice naționale, mai ales pe subiectele privatizării preferențiale, piețe de consum oferite pe tavă corporațiilor în detrimentul producătorilor locali, de fapt “îndestularea învingătorilor” din Războiul Rece. Pe scurt, așa cum am scris și-am produs un scandal acum 10 ani teoretizând într-o carte publicată la editura Adevărul (cu Statul paralel al lui Băse-Maior-Coldea & others, păzitorii din România ai Strategiei!),  “Instituții financiare mondiale + corporații multinaționale = geopolitica dezordinii”. Rezultatul implementării acestei strategii, prezentată academic ca fiind “consensul Washington”, a fost în cele mai multe locuri DEZVOLTAREA SUBDEZVOLTARII, lucru pe care multe țări ca România îl conștientizează abia acum în criză.

Și-apoi, ne-a venit “servit” și 9/11, marea tragedie umană din primul an al noului mileniu, care-a redefinit lumea într-un fel pe care nu l-am perceput încă pe deplin, nici după 20 de ani! Dar atenție, asta nu înainte ca Rusia să mute buimăcitor, prin înscăunarea lui Putin în vârful puterii, exact înaintea ultimului Revelion al mileniului doi, pe 31.12.1999. Care Putin, în mod consecutiv, la puțin timp după ce-a preluat frâiele unei Rusii suferinde economico-social, dar cu potențialul militar nuclear intact (!), ranforsează, în iunie 2001, Organizația de cooperare de la Shanghai (SCO), prezentând lumii noua axă de putere ruso-chineză, organizație ce s-a dezvoltat treptat pe coordonate eurasiatice, iar după integrarea Indiei și Pakistanului în 2017 să ajungă să reprezinte cea mai mare grupare mondială de tip politico-militar, negreșit și cu valente economice afițate, în scurt timp. De pe această poziție de lider informal al SCO, Putin își exprimă compasiunea în septembrie 2001 la adresa americanilor, numindu-l pe președintele SUA “frate George”, într-o scrisoare pe care deștepții vremurilor n-au tratat-o doar ca pe un semn că Rusia va deveni frecventabilă, ci mai ales că începea “reechilibrarea geopolitică a lumii”. Dacă pe asta am dedus-o mulți încă de atunci, parcursul de echilibrare a fost ceva dificil de prezis, însă acum cunoscătorii pot vizualiza lesne modalitatea în care s-a produs treptat mișcarea geopolitică ce-a generat ordinea mondială de azi, care va deveni vizibilă în timpul crizei economice din acest an, imediat după criza medicală iscată de coronavirus. Se vor scrie și cărți legate de înlănțuirea acestor evenimente, cu desfășurarea lor discretă. Aș aminti totuși, la-ntâmplare, de “primăvara arabă”, care la final a îndestulat energetic puterile negociatoare, generând în paralel un dezechilibru socio-economic major în zonă, transformându-i pe liderii locali în parteneri de afaceri obedienți pe direcțiile Vest-Est, desigur, atunci când n-a fost nevoie să fie omorâți sau uzurpați, în numele “apărării democrației”; sau ca mandatele de președinte ale cuiva de nivelul intelectual al lui George Bush Jr. i-au dat posibilitatea lui Putin să pară “o lumină”, iar replicile sale banale sau “mingicărelile” publice să devina viral-pozitive; ca epoca Obama și neglijarea Europei în strategiile geopolitice americane, a marcat începutul decăderii construcției noastre comune, adică UE, decuplată pe furiș de partenerul de peste ocean, căruia Europa îi oferea expertiză, cultură, tradiție, s.a., iar el protecție militară și piață, totul într-o colaborare strategică, reciproc avantajoasă; ori că ofensiva ruso-chineză asupra Europei s-a intensificat odată cu alegerea lui Trump, și se va materializa post-criză, exact de pe fundamentul pe care l-au construit cu migală în ultimii 20 de ani.

Am dorit să ofer doar câteva linii în acest articol, care să descrie sumar cum arată în realitate profilul mediului politic internațional de azi, ca să putem pricepe mai bine cum se vor anclansa lucrurile în iureșul mondial generat de criza economică ce va veni, respectiv să deducem încă de pe acum că o țară cu politica externă a României din ultimii 20 de ani nu prea are pe ce se baza la nivel de parteneriate fructuoase biunivoc, ci doar pe o reinventare, cvasi-imposibilă pe termen scurt, dar despre care au început să scrie câțiva, ceea ce e bine. Dau aici câteva linkuri ale unor articole scrise de către români pe care-i cunosc bine, care au experiență, au făcut lucruri interesante și productive, eforturile lor de a da soluții merită atenția:

https://www.realitatea.net/stiri/actual/dan-voiculescu-pandemia-de-coronavirus-va-putea-fi-rezolvata-doar-printro-solutie-globala_5e7c9ff19b96702ffc42fb13

https://www.mediafax.ro/editorialistii/adrian-sarbu-desteptarea-pana-sa-murim-de-virus-o-sa-ingropam-romania-19012250

https://www.profit.ro/opinii/criza-medicala-speram-ca-va-trece-candva-avem-grija-sa-existe-viata-si-dupa-19314274

Voi analiza, în episodul următor, felul în care geopolitica dezordinii a fost implementată în regiunea noastră, să vedem cum stăm în realitate și care pot fi interacțiunile viitorului cu vecinii.