Nu mai e timp!

E timpul trezirii imediate la realitate. La 15.000 cazuri de infectați COVID pe zi, nu e alarmant, cum titrează unii prin publicațiile on-line sau comentatori de toate genurile pe la televiziuni. E deja dezastru național. Ne împuținăm și vom ajunge la pierderea totală a identității. Vârful valului 4 nu a fost atins încă. În timpul acesta, bătălia politică nu s-a încheiat, cu toate că Moartea folosește coasa ca la golf și oamenii au devenit mingi care astupă găuri săpate de excavatoare.

Când urmăream, în urmă cu ceva timp, imaginile apocaliptice din India – de unde provine aceasta variantă Delta -, de asta îmi era teamă. Că și România va ajunge în această situație. Condițiile au fost cât se poate de favorabile pentru acest virus. A găsit aici teren fertil și a devenit mai puternic. S-a răspândit ca pirul pe tarla, a devenit peren și greu de înlăturat.

Cu doar 30 la sută populație vaccinată, cu un milion de persoane trecute prin boală, care credeau că au anticorpi îndeajuns încât să țină piept noului val, deși existau date că după șase luni acest scut începe să dispară vertiginos, cu oameni care nici acum nu înțeleg că masca se poartă mulată pe nas, cu indivizi care se cred mai deștepți ca restul lumii vaccinate deja în proporții ce duc până la 90 la sută și cu guvernanții noștri care își dovedesc în fiecare zi impostura și incompetența, avem parte azi de scene apocaliptice.

E vremea îmbogățirii groparilor. Și oricât li s-ar da, oricât ar vrea să răspundă la toate solicitările, nici ei, fizic, nu mai prididesc cu săpatul. Se folosesc excavatoare. Morții sunt stocați în containere, prin ambulanțe, în morgi supraaglomerate, iar familiile lor așteaptă să li se comunice data la care vor putea să-i petreacă pe ultimul drum.

Alți gropari – ai acestei țări – stau acum la pândă și încă fac jocuri pentru funcții. Le este greu să se lepede de putere. Altora nu li se pare oportun să o preia din nou acum, în plin scenariu apocaliptic, alții sunt vanitoși, precum Marcel Ciolacu, și vor negocieri – dacă s-ar putea, la sediul PSD – ca să-și umilească adversarii în căutare de sprijin la cei mai puternici opozanți. Mai mult, liderul pesedist afirmă arogant că îi ajunge faptul că este șef la “ciuma roșie”. Desigur, nu acum e momentul de a arăta ce-a fost și ce-a ajuns PSD sub bagheta lui Ciolacu, o voi face cu altă ocazie.

Repet, în urma a tot ce am văzut în ultimi 30 de ani, toți au partea lor de vină. Rocada asta Putere-Opoziție cu aceiași dinozauri securiști infiltrați în toate partidele, cu eminențe cenușii întunecate în culise, cu trădători de neam postați în funcții-cheie prin care România să își piardă toate resursele și să ajungă o țară în care materia primă a fost înlocuită cu o biată redevență, a fost Răul care a pus acest popor în lanțuri invizibile, dar mai dureroase decât cele ale condamnaților la muncă silnică pe viață.

Una peste alta, suntem de toată jena. Cum s-a ajuns la situația asta, în care reprezentanta OMS să trebuiască să vină și să explice românilor de ce trebuie să se vaccineze, deși s-au cheltuit miliarde cu campania națională de vaccinare, o campanie care până azi eșuase în mod lamentabil? E rușinos. Pentru că decizia de a te vaccina sau nu stă în liberul arbitru. Repet, e rușinos. Să nu ai încredere, ca român, în propriii tăi specialiști în boli infecțioase… Să alegi riscul în locul confortului personal de a nu face forma severă de boală, alegând argumente tâmpite de genul celei pe care am auzit-o de multe ori în jurul meu – “vreau să mi se arate prospectul, vreau să văd din ce e făcut vaccinul” -, de parcă, dacă li s-ar arăta, ar și înțelege ceva în condițiile în care nu înțeleg nimic nici din ingredientele de pe un pachet de biscuiți și beau în neștire Cola fără să le dea nimeni rețeta, toate acestea dovedesc un cretinism total. Amestecat, desigur, și aici, cu multă vanitate. Atitudine disprețuitoare care nu a făcut bine, niciodată, nimănui. Balzac avea dreptate când susținea că “vanitatea trebuie lăsată celor care nu au nimic altceva de dat la iveală”, însă nu putem sta nepăsători în fața unor astfel de manifestări, pentru că e în joc soarta unei întregi societăți. Pe termen lung.

Că tot am adus vorba de vanitate… Țara e în așteptare de guvernanți care să ne scoată din balta cu rahat. Asta nu înseamnă doar salvarea de consecințele devastatorului Val 4, înseamnă și scoaterea din rahat înainte de a crăpa de frig și de sărăcie.

Pentru că România nu înseamnă doar București, ci și orașele mici, și ruralul, îngropate în datoriile lăsate de predecesorii hulpavi transpartinici și aduse la stadiul de faliment, nu înseamnă doar marile spitale din citadelă, ci și spitalele județene și celelalte unități sanitare publice, înseamnă educație națională bine reformată, înseamnă un arsenal întreg de măsuri pentru tot ce susține economia, baza fiind siguranța energetică a unei țări.

Negocierea generalului Nicolae Ciucă, premierul propus, cu partidele politice pentru formarea Guvernului minoritar PNL – UDMR este misiune grea. Și asta în condițiile în care USR e precum hiena care stă pe margine în așteptare de cadavre, ca să le sfâșie mai târziu într-un ritual de îndestulare post-pandemic.

PSD va vota până la urmă Guvernul Ciucă, spun majoritatea analiștilor. Același lucru îl cred și eu. Iată și de ce. Ciolacu zice că nu îi mai vrea pe Turcan și Tătaru în Guvern. Astea par a fi doar niște fițe. Chiar dacă așa este, că cei doi nu ar mai trebui să intre la guvernare alături de Ciucă, că unul ca Dan Vîlceanu sau jalnicul Virgil Popescu ar fi trebuit și ei eliminați de pe orice listă actuală sau viitoare (adaug eu!), PSD va vota acest guvern. Dar încă mai face fițe pe platoul de filmare. În cazul în care nu va vota, se poate ușor preconiza că sarabanda asta politică va duce la decesul multor alte persoane, din alte diverse cauze și acestea vor fi adăugate la cifra morților COVID. Natura nu iartă greșelile umane, nu e interesată de erori și nu empatizează cu proștii.

Acesta este ceasul al 13-lea. Inflația generează și ea propriul dezastru. Există destui profesori de economie remarcabili, precum profesorul Mircea Coșea, care au explicat zilele acestea traseele acestei situații catastrofale în care ne aflăm.

E bine să ne uităm în trecut, măcar la criza din 1929 – 1933, care a lăsat România cu industria la 50 la sută din potențial, cu o grămadă de sinucideri în rândul celor care și-au pierdut bruma de avere, cu peste 300.000 de șomeri, cu salarii reduse drastic, cu cămătari care jupuiau și pielea de pe om, cu infracționalitate crescută. În acel declin mondial, România a suferit dramatic. Și s-a recuperat mai greu decât alte țări, pentru că și aici contează Puterea. Cât de puternic ești și cât de puțin depinzi de alții. Masculii Alpha ai politicii mondiale rezistă altfel, în orice tip de criză s-ar afla.

În concluzie, România trebuie să aibă un viitor. Pentru asta, trebuie să aibă un Guvern. În societatea românească e o mare schismă, generată în perioada asta de pandemie care nu se mai termină, iar manifestările sunt din ce în ce mai agresive.

Din păcate, mulți dintre semenii noștri au uitat de valori, de toleranță și de depășirea propriei condiții. Se alege un Guvern. O ultimă încercare. Pe frământatelea.

Și în politică e o mare schismă. Dar România e sufocată și are nevoie de stoc de oxigen. Nu-și mai poate permite să piardă nici măcar o zi, darămite alte zece zile. Altfel se va ajunge ca la Spitalul de la Târgu Cărbunești, unde au decedat deja patru oameni pentru că nu a mai existat oxigen. Iar anchetele, controalele de după, procesele, nu mai folosesc celor morți la nimic. Regretele eterne sunt ca florile de pe mormânt!

Înțelepciunea cea de pe urmă ne-ar putea salva. Dacă a avea un Guvern plin înseamnă afară din schemă cu Turcan și Tătaru, există două variante rapide. Pentru că nu mai e timp! Ori Turcan și Tătaru se scot singuri de pe listă, ca sa salveze timp vital pentru România, ori PSD acceptă varianta Guvernului Ciucă. Tot ca să salveze timp. Și una și alta ar fi de bun augur.

Timpul face diferența între viață și moarte, iar România e la terapie intensivă. Aici, nu mai e loc de ifose, vanitate și figurație. E nevoie de asumare și un program de guvernare capabil să ne scoată din balta de rahat.