OPINIE. O viziune social democrată privind viitorul după Covid-19

”În contextul în care spațiul public este invadat în permanență de dispute politice, devine din ce în ce mai greu să avem o reflecție reală privind viitorul Românei după COVID-19. Afectată de criza medicală, cu peste o mie de concetățeni care și-au pierdut viața, surprinsă de criza economică, cu cea mai mare rată a dobânzii la împrumuturi din statele membre UE, perturbată de o guvernare obsedată de opoziție, România trebuie să își găsească drumul pentru a găsi o cale spre un viitor mai bun.

Nu există soluții perfecte la noile provocări, însă o analiză atentă a mediului economic național, dar și a perspectivelor europene viitoare, ne indică faptul că există opțiuni posibile pentru țara noastră. România este în fața unei decizii între a face la fel cum a făcut până acum, sau a progresa, accelerând măsurile de modernizare și a profita de oportunitățile disponibile la nivel european. În acest articol prezentăm concis, câteva idei progresiste privind direcțiile de urmat pentru a clădi un viitor mai bun pentru generațiile următoare:

1. Generația tânără. Viitoarele generații vor trăi nu doar într-un model economic schimbat, dar și într-o societatea cu noi repere. Conceptul de ”economie low touch” va fi umbrela în care tinerii își vor trăi viitorul, fie că vorbim de piața muncii sau antreprenoriat. Era post-Covid-19 va fi reprezentată de o economie modelată de noi obiceiuri și reglementări bazate pe o interacțiune redusă și restricții de călătorie și igienă. Întreruperea economică recentă va schimba modul în care mâncăm, muncim, facem cumpărături, facem sport, ne gestionăm sănătatea, socializăm și ne petrecem timpul liber – într-un ritm de schimbare fără precedent. De aceea, generația tânără are nevoie de predictibilitate, iar rolul statului este să identifice acele direcții și măsuri prin care tinerii vor fi pregătiți pentru o lume aflată în continuă schimbare. Aceste noi realități trebuie extrapolate și la nivelul programelor europene, în mod special ERASMUS, care trebuie să continue pe noi baze și cu capacități suplimentare de finanțare pentru a permite accesul tuturor tinerilor, indiferent de condiție socială, să poată profita de noile oportunități disponibile.
2. România europeană în lume. Uniunea Europeană a lansat un plan de relansare economică ambițios și a oferit statelor membre oportunități de finanțare și de reglementare nemaiîntâlnite. Acestea sunt corelate și cu schimbarea de paradigmă în ceea ce înseamnă nevoia de a avea propria capacitate de producție în sectoarele economice cheie. Lumea se schimbă,  iar România trebuie să se adapteze rapid atrăgând noi investiții, modernizându-și legislația și practicile comerciale și de investiții, redinamizând prezența externă și, mai ales, conștientizând că are nevoie să devină o voce la nivel european. Este astăzi mai degrabă nevoie de o politică externă ambițioasă pentru a putea maximiza ambițiile de dezvoltare internă.
3. Antreprenoriatul și viitorul economiei. Repornirea economiei nu se va face ușor și nu va fi similară cu cea de la criza precedentă. Practic trăim o modificare a comportamentelor de consum. Fiecare antreprenor trebuie să se adapteze noilor repere sau va eșua. Pentru asta trebuie să își redeseneze capabilitățile, astfel încât să înțeleagă acest comportament, și să-și adapteze procesele pentru a putea răspunde la noua cerere, nu doar cum este astăzi, ci cum se conturează pe viitor, ca rezultat al mai multor tendințe care acționează la nivel global. În contextul în care economia României depinde de IMM-uri este important ca statul să acționeze pentru a le salva, dar și pentru a le oferi sprijinul și resursele necesare pentru a realiza această adaptare. Administrația românească trebuie să învețe să folosească resursele europene într-o manieră activă, inclusiv din viitorul buget european, iar pentru asta trebuie să pregătească rapid un plan național de relansare economică care să cuprinde proiecte și investiții serioase în economia românească.
4. Inovația, digitalizarea și educația. Primul pas spre progres este dat de investiția pe care o facem astăzi în educație și în formarea continuă. Trebuie să creștem nivelul de competențe și, astfel, să creștem competitivitatea României. Ori în prezent ne confruntăm cu reale probleme de acces la educație, dar și cu deficiențe sistematice de calitate a procesului educațional și de formare pe întreg parcursul vieții. Evident, două elemente cheie corelate cu educația sunt inovația și digitalizarea. Modernizarea României presupune dezvoltarea acestor două zone care pot ajuta România să își eficientizeze sistemul public, dar mai ales să crească potențialul și valoarea adăugată generată de economia națională. În viitorul buget european, digitalizarea și inovația vor fi o prioritate absolută pentru care România trebuie să fie pregătită.
5. O societate echitabilă. Problema care se pune este ce tip de societate dorim să clădim după această criză. Situația ne-a demonstrat să este nevoie de solidaritate, de toleranță, de încredere în instituții, dar și între noi pentru a putea trece peste aceste momente. A supune totul regulilor pieței înseamnă a ignora faptul că statul are ca rol să protejeze cetățeanul. Impozitarea pensiilor speciale, mecanisme de redistribuire eficiente, taxarea paradisurilor fiscale, politici pentru combaterea sărăciei sunt doar câteva din direcțiile care trebuie adoptate pentru a clădi o societatea echitabilă cu oportunități egale.
6. Economia verde. România are la dispoziție cel puțin 40 de miliarde de euro pentru a se mobiliza către tranziția energetică impusă de Uniunea Europeană în următorul deceniu. Nu va fi un proces ușor, de aceea este nevoie de folosirea tuturor resurselor și expertizei existente pentru a crea un plan național de investiții strategice destinat modernizării economiei românești. Este de necontestat că țările ca România au încă nevoie de infrastructură de bază, dar pot profita de acest context pentru a face și un salt curajos. Evident, unul care îi include în mod real pe cetățeni. De exemplu, am putea dezvolta direct autostrăzi pentru viitor, cu infrastructura electrică necesară pentru vehicule și echipamente electrice de categorie grea sau ușoară. România poate deveni un lider regional al tranziției spre economia verde dar pentru asta trebuie să investească masiv în retehnologizarea sistemului energetic din România, dar și în pregătirea populației pentru viitorul economiei.

Ideile noastre pot fi cu ușurință dezvoltate. Ele reprezintă repere primare la ce ar putea să însemne un program național de modernizare a României. Cel mai îngrijorător este că nu există, din păcate, în România, o astfel de dezbatere și că actualul Guvern nu este capabil să producă soluții viabile pentru viitorul societății românești. În calitate de aleși în Parlamentul României și Parlamentul European, dar mai ales ca tineri activi în spațiul public, conștientizăm că ceea ce facem sau nu reușim în a realiza astăzi ne va afecta mult timp de acum încolo. Prin ideile noastre lansăm o invitație publică la dialog privind modul în care vă doriți să arate viitorul României post-COVID-19”.

Opinie semnată de Victor Negrescu, europarlamentar și Andrei Pop, deputat PSD