Putin, războiul cu Ucraina și Rusia normală, a omului de rând

Din ce în ce mai multe voci susțin că un război Rusia-Ucraina este inevitabil, pentru că toate mutările făcute de Kremlin duc către o astfel de concluzie alarmantă. Dincolo de dislocarea a peste 100.000 de militari la granița cu Ucraina, Rusia a formulat și cereri pentru garanții de securitate care sunt, practic, imposibil de satisfăcut de NATO. În consecință, Vladimir Putin trebuie să facă un pas.

Analiștii politici sunt de părere că acest pas decisiv poate însemna un război de lungă durată, chiar dacă efectele negative – pentru Rusia și pentru rușii de rând, nu numai pentru Ucraina, respectiv întreaga Europă – nu pot fi încă anticipate 100%. Cert este că liderul de la Kremlin are o atitudine din ce în ce mai îmbățoșată, în ultima sa intervenție – după întâlnirea pe care a avut-o cu Viktor Orban, premierul Ungariei – spunând, ferm, că la baza NATO Deveselu există rachete ofensive, nu defensive, ceea ce se traduce prin aceea că Rusia ar putea fi atacată potrivit Moscovei, chiar de pe teritoriul României.

Este o acuzație extrem de gravă a ”Țarului”, România – amplasată ”la răscrucea marilor interese”, nu numai din punct de vedere geografic – devenind, iată, o ”țintă” încercuită cu roșu, către care se îndreaptă degete acuzatoare. Asta după ce același Vladimir Putin a cerut ca NATO să se retragă din țările est-europene care nu erau membre ale Alianței Nord-Atlantice în 1997, Bulgaria și România fiind specificate explicit.

ACTUALITATE Sute de TURIȘTI au luat cu asalt pârtiile de schi de la Sinaia. Parcările s-au umplut încă de la orele dimineții

15:32

EXTERNE Vladimir Putin, MESAJUL care pune pe jar o lume întreagă. Președintele rus amenință cu mai multe „distrugeri” în Ucraina: „Va regreta”

15:20

O astfel de solicitare era sortită, de la bun început, eșecului, dar rușii au exprimat-o printre garanțiile de securitate cerute SUA și NATO. Cu toate că era de la sine înțeles că NATO nu va face un pas înapoi, cu eventuale ”scuze” față de Kremlin, întorcându-se în timp la propriu și la figurat, eventual cerând ca ceasurile să fie resetate, calendarul să fie resetat și să pornim cu toții, la nivel mondial, de la data de 1 ianuarie 1997.

Apelând la tehnologia din industria cinematografică modernă, orice astfel de ”artificii” sunt posibile, numai că un stop-cadru și o resetare temporală nu pot avea loc și în realitate. Dar cel puțin unele dintre solicitările Moscovei par în genul ”ar trebui să mai plouă și de jos în sus, nu numai de sus în jos”, răspunsul negativ fiind previzibil.

Pe de altă parte – dacă luăm în calcul că războiul Rusia-Ucraina este iminent și nimic nu mai poate schimba acest scenariu tragic –, pentru ca tancurile rusești să pornească motoarele și să avanseze, în sunetul înspăimântător al șenilelor, dincolo de granița ucraineană este nevoie de un motiv. Și nu unul pueril.

Dar poate fi și unul ”fake”, așa cum au transmis SUA, purtătorul de cuvânt al Pentagonului afirmând că există dovezi potrivit cărora Rusia pregătește un material video de propagandă în care – folosind actori etc. – ar ”arăta” mapamondului că… Ucraina a trecut la atac, motiv pentru care este nevoită, deși nu vrea, să riposteze pentru a-și proteja cetățenii și interesele.

Evident, războiul – chiar dacă nu a început, planează deasupra Europei ca un vultur chinuit de o foame atroce – induce nu numai diferite scenarii în care hărțile sunt viu colorate și se jertfesc stegulețelor înfipte, fără milă, în anumite teritorii, dar și ipoteze, presupuneri și, firește?, zvonuri lansate cu bună știință, exact în momente-cheie.

Războiul Rusia-Ucraina a început deja din 2014, odată cu anexarea Peninsulei Crimeea, și continuă în teritoriile ucrainene controlate de separatiștii pro-ruși. Dar, în ultimă instanță, războiul nu înseamnă doar sacrificii, lacrimi, sânge și răni nevindecate doar de o parte a baricadei. Impetuosul Vladimir Putin nu poate scoate dintr-un joben de magician o armură magică nevăzută cu ajutorul căruia militarii ruși să fie imuni în fața gloanțelor trase de inamici. Și pierderile Rusiei sunt incalculabile, în cazul izbucnirii unui război, iar mamele Rusiei nu au altfel de lacrimi prin comparație cu mamele Europei. Mamele plâng la fel, în orice parte a lumii, atunci când pierd un băiat care a fost trimis pe front chiar dacă nici nu înțelege prea bine de ce. Durerea lor este aceeași, a mamei care și-a pierdut puiul…

În consecință, Vladimir Putin nu poate da un ”play” războiului fără a lua în calcul și repercusiunile în plan intern, la nivelul rusului de rând. Rusul de rând nu o duce foarte bine, nu este atât de extaziat atunci când aude de investiții, proiecte economice extraordinare, lupta spațială sau mișcările geo-strategice ale Kremlinului, Washingtonului sau Bruxellesului. Rusul de rând se gândește la ziua de mâine, la ce pune pe masă, la serviciul pe care și-l poate pierde – și nu din cauza Occidentului, așa cum i se spune, de multe ori, ci pentru că politicile la nivel economic, în Rusia, nu sunt perfecte -, la devalorizarea continuă a monedei, la inflație.

Rusul de rând, în ultimă instanță, este – înainte de orice altceva – un om de rând. Așa cum sunt și europeni de rând, și americani de rând, și asiatici de rând. Acești oameni, indiferent de continentul pe care trăiesc, dincolo de jocurile politice la nivel înalt, trebuie convinși că există un MOTIV PLAUZIBIL pentru ca un RĂZBOI să muște, nemilos, din destine, vieți sau speranțe.

Firește, dincolo de interesul cetățeanului de rând se rotesc interese mai mult sau mai puțin discutabile ale unor mari ”jucători” la nivel mondial și, nu o dată, acestea din urmă au avut câștig de cauză.

Dar dacă Vladimir Putin joacă Marea Partidă de Șah a… mandatelor sale de președinte, el nu poate omite, totuși, Rusia-Mamă, Rusia omului de rând, cu toate grijile și neajunsurile ei. Fiindcă, dacă ar face abstracție de rușii de rând, atunci ar transmite cel mai clar semnal că este rupt, în totalitate, de Rusia din stradă, de Rusia rurală, de Rusia acelor nemărginiri albe ”cântate” de artiști de-a lungul timpului.

Peste o sută de personalități ale Rusiei de azi i-au transmis și o scrisoare deschisă lui Putin, considerând că la Kremlin a fost înființat un ”Partid al Războiului” care promovează o politică a forței.

Vladimir Putin a construit, în timp, un scenariu în care le-a spus și le spune rușilor de rând că Occidentul este Omul-Negru care nu dorește, de fapt, decât să îngenuncheze Maica Rusie. Rusul de rând, cu toate neajunsurile prin care trece, este foarte sensibil la astfel de amenințări, se ridică din marasmul cotidian și pornește, frenetic, la luptă. Istoria a demonstrat-o.

Dar azi? Cine atacă Rusia, practic? Cine amenință Rusia? Politicienii văd lucrurile, din acest punct de vedere, cu totul altfel decât oamenii de rând. Sunt mutări pe termen lung, sunt interese pe termen lung, sunt speculate oportunități, la nivel statal, sunt rezolvate sau nu ecuații cu necunoscute mondiale – pandemie, gaz, petrol, armament, rachete nucleare etc.

Dar mai este rusul de rând atât de decis să moară pentru Mama Rusia, în timpul unui război de durată, pur și simplu fiindcă așa dorește Vladimir Putin? Poate că da, poate că nu… Însă, înainte de pune mâna pe armă, și rusul de rând trebuie convins că nu mai există o altă posibilitate. Din acest punct de vedere, Vladimir Putin mai are de ”lucrat” la mentalul colectiv al rușilor și, mai ales, al tinerei generații, fiindcă tinerii ruși nu mai înghit nici ei, pe nemestecate, vorbele ”apocaliptice” despre inamicii Rusiei care nu doresc, de dimineață și până seara, decât să o calce în picioare.

De altfel, într-un interviu recent, disidentul rus Mihail Hodorkovski – fostul șef miliardar al Yukos Oil, cândva cel mai bogat om al Rusiei – a insistat, la rândul său, asupra acestei ”dileme” cu care se confruntă Vladimir Putin.

”Nu este încrezător (n.red. – Vladimir Putin) că societatea rusă ar sprijini un astfel de război – și sunt sigur că poporul rus nu îl va sprijini. Dar el nici măcar nu știe cât de puternică ar fi reacția. Și acea reacție ar putea fi foarte puternică”, spunea Mihail Hodorkovski pentru Sky News.

Disidentul rus a stat 10 ani în închisoare, fiind acuzat de fraudă și evaziune fiscală, acuzații considerate, pe scară largă, drept răzbunare politică a Kremlinului, iar acum conduce forțele de opoziție prin organizația sa pentru democrație și drepturile omului Open Russia.

Citește și:

• Constructiv vs. distructiv sau loteria garanțiilor de securitate cerute de Rusia
• Noul Război Rece, singura certitudine a negocierilor Occident vs. Rusia. Urmează ”7 ani de ghinion”?
• Consiliul NATO – Rusia reîncălzește ”Războiul Rece”?! Cum se joacă în culise
• Ne mai dor câteva doine, luăm antibiotice
• Europa celor trei crize majore

Autor

Cristian Lisandru

S-a născut în București, pe data de 18 iulie 1968, și este absolvent al Facultăţii de Jurnalism, specializarea Comunicare. Activitatea jurnalistică – editorialist GÂNDUL.RO, scriind articole ... vezi toate articolele