Rusia, între jocul de-a războiul cu NATO și alegerile pentru Duma de Stat

Cele mai mari exerciții militare din ultimii ani, coordonate de Rusia la granițele NATO, au stârnit îngrijorarea analiștilor militari, mulți dintre aceștia văzând în ZAPAD – 2021 o nouă demonstrație de forță a lui Vladimir Putin. Dar liderul de la Kremlin se pregătește să bifeze și o nouă victorie în plan politic, după alegerile pentru Duma de Stat care se vor desfășura între 17 și 19 septembrie. Partidul său, Rusia Unită (Edinaia Rossia), este considerat câștigătorul dinainte cunoscut al scrutinului.

Republica Belarus s-a aflat în centrul ”jocului de-a războiul cu NATO”, într-un scenariu în care Alianța Nord-Atlantică a fost agresorul prezumtiv, iar Rusia – aliatul permanent -, o ”forță pacificatoare” care a reacționat rapid, alături de aliații săi, și a restabilit liniștea în zonă.

Vladimir Putin a urmărit, prin binoclu, desfășurarea unei părți spectaculoase a ”ostilităților” – exercițiile militare urmând a se încheia pe data de 16 septembrie –, iar apetența sa pentru subminarea coeziunii Alianței Nord-Atlantice și împiedicarea țărilor membre NATO să adopte o poziție comună și unitară nu mai constituie un secret pentru nimeni.

Aflat în izolare după ce zeci de persoane din anturajul său au fost infectate cu COVID-19, președintele Putin părăsește ”câmpul de luptă” ZAPAD-2021, își amână vizita la Duşanbe și spune că este ”nevoit” să se supună restricțiilor medicale, chiar dacă are anticorpii ”la un nivel ridicat”. Însă asta nu înseamnă că Vladimir Putin – vaccinat în primăvară cu Sputnik V – va închide ușa în urma sa, va schimba costumul cu halatul de casă, își va pune papucii și se va ”rupe”, măcar temporar, de o Rusie pe care o controlează cu autoritate.

”ZAPAD-2021” este doar un alt punct bifat pe agenda încărcată a președintelui Rusiei, iar următoarea etapă are o importanță indiscutabilă în contextul politic, acolo unde declarațiile oficiale sunt, adeseori, doar o perdea de fum destinată a muta atenția de la jocurile de culise.

În perioada 17-19 septembrie, în Rusia sunt organizate alegeri pentru Duma de Stat, camera inferioară a Parlamentului Federației Ruse. Jumătate dintre deputații care vor câștiga un mandat de patru ani, respectiv 225, vor fi aleși pe liste de partid (dintre cei care vor depăși pragul de 5%), iar restul de 225 vor fi aleși în circumscripțiile uninominale, în care este împărțit teritoriul întregii țări.

Partidul Rusia Unită – pro-Putin – domină Duma de Stat încă din anul 2003, iar alegerile care vor debuta vineri par a avea, din nou, un câștigător dinainte cunoscut. Rusia Unită deține trei sferturi din mandatele Dumei de Stat și se pregătește să savureze încă o victorie ”la scor” într-o confruntare electorală în care mai sunt angrenate 13 partide. Pe listele Partidului Rusia Unită îi descoperim, de altfel, pe doi dintre cei mai apropiați colaboratori ai lui Vladimir Putin – Serghei Șoigu, ministrul Apărării, și Serghei Lavrov, ministrul de Externe.

Putin le-a transmis rușilor și un mesaj în care le solicită să fie patrioți și responsabili atunci când vor vota, îndemânându-i să țină cont de faptul că deputații care candidează la alegerile pentru Duma de Stat trebuie să lucreze pentru binele și în numele patriei.

”Mă bazez pe poziția dumneavoastră civică responsabilă, echilibrată, patriotică, pe dorința dumneavoastră de a alege deputați care vor lucra pentru binele și în numele iubitei noastre Patrii – în interesul poporului nostru și al fiecărui cetățean al Rusiei”, a insistat ”Țarul”, mesajul fiind publicat pe site-ul Kremlinului.

Imaginea de ansamblu este una a unui pluralism politic autentic, însă criticii Kremlinului susțin că se poate vorbi, cel mult, despre o ”democrație controlată”, iar competiția electorală nu ar fi ”reală”. Concret, și după 17-19 septembrie se va vorbi tot despre ”Parlamentul lui Putin”, un fel de ștampilă care oficializează toate deciziile luate la Kremlin, iar ”opoziția” va fi doar una de fațadă, destinată a masca o trecere graduală, dar constantă, de la ”democrația controlată” la un stat autoritar lipsit de complexe.

Vladimir Putin a reușit să își consolideze puterea – criticii săi ajung, invariabil, în spatele gratiilor sau părăsesc Rusia -, are o ”președinție” asigurată până în 2036, atunci când va avea 84 de ani, iar Rusia ”capturată” nu dă semne că situația poate fi schimbată, chiar dacă sondajele au indicat o scădere a popularității ”liderului providențial”. Există mișcări de protest, se fac auzite voci critice, sunt contabilizate și reacțiile dure ale autorităților. Organizațiile disidenților sunt declarate ”extremiste” și acuzate că sunt prezente pe statele de plată ale unor ”agenturi străine”, sintagma fiind cea mai la îndemână – indiferent de perioada temporală –, tocmai fiindcă e atât de spectaculoasă, încât toată lumea uită că ar trebui susținută prin argumente imbatabile, nu doar folosită în momente-cheie și la ore de vârf.

În ”pregătirea” alegerilor pentru Duma de Stat – ținând cont și de sondajele care arată că Partidul Rusia Unită a înregistrat, anul acesta, cea mai mare scădere din ultimii 10 ani –, Vladimir Putin a promis că în luna septembrie vor fi direcționate 700 de miliarde de ruble (9,6 miliarde de dolari) către pensii şi alte cheltuieli, iar contestatarii ”Țarului” recunosc, în ultimă instanță, că regimul de la Moscova are încă ”resurse financiare” care îi permit ”să supraviețuiască”, să atingă coarda sensibilă a rușilor și, mai ales, într-o perioadă de criză care se desfășoară pe mai multe paliere, portofelul acestora.

Optimiștii sunt de părere că Opoziția din Rusia – în pofida tuturor mutărilor represive care îi transformă pe disidenți în ”infractori” sau ”spioni” – ar putea pune probleme la scrutinul din 17-19 septembrie, aceasta fiind, poate, una dintre ultimele ocazii într-un scenariu sumbru în care impetuosul Putin nu lasă nici măcar câteva firimituri adversarilor politici.

Scepticii avertizează, însă, că reprezentanții Opoziției sunt mai dezbinați ca niciodată, își împart același electorat între ei, într-un mozaic politic mult prea fracționat, devenind propriul lor dușman, iar toate aceste ”lupte intestine” – unde orgoliile au rădăcini adânci și nu sunt abandonate nici măcar pentru a alcătui un front comun împotriva partidului pro-Putin – vor avea ca rezultat o victorie a Rusiei Unite.

Acest anticipat triumf electoral al regimului Putin își trage ”seva”, pe de altă parte, și din mutări strategice care au dus la invalidarea unora dintre candidații-aliați ai lui Alexei Navalnîi, principalul contestatar al ”Țarului”. Numai că acesta se află în închisoare, pentru doi ani și 8 luni, organizația sa a fost declarată, cum altfel?, extremistă, iar nume considerate ”grele” în lupta pentru un loc de deputat în Duma de Stat au fost nevoite să iasă din cursă înainte ca aceasta să înceapă.

Exemple sugestive, din acest punct de vedere, sunt Liubov Sobol (obligat să se retragă din cursa pentru Duma de Stat după ce Fundația Anticorupție Navalnîi a fost declarată ”extremistă”, legea electorală nepermițând prezența pe liste a membrilor unor astfel de organizații), Ilia Yașin – aflat în aceeași situație, chiar dacă a insistat în a spune că nu a lucrat pentru vreo organizație a lui Navalnîi și Oleg Stepanov, fostul șef al sediului central al echipei Navalnîi din Moscova. Stepanov se află și sub ”supraveghere”, timp de un an de zile, pentru încălcarea restricțiilor impuse de pandemia de coronavirus, fiind acuzat că a solicitat susținătorilor lui Alexei Navalnîi să iasă în stradă și să demonstreze pentru eliberarea acestuia.

Dar ”pregătirea” scrutinului electoral din 17-19 septembrie a inclus și cenzura, printre toate celelalte metode, unele dure, altele mascate în ajutoare financiare sosite exact la momentul potrivit pentru alegătorii ruși.

Un site independent care-i ajuta pe alegători să obțină informații despre candidați, pentru a vota în cunoștință de cauză, a fost închis de Serviciul Federal de Control al Comunicațiilor, Informației Tehnologice și Mass Media (Roskomnadzor). Site-ul respectiv, însă, este susținut de Mihail Hodorkovski, cel mai bogat om din Rusia cu ani în urmă, un magnat al petrolului, exilat în Elveția, și un adversar înverșunat al lui Vladimir Putin.

Autoritățile s-au folosit de o lege care permite blocarea site-urilor, a publicațiilor online, dar și a publicațiilor tipărite, dacă acestea promovează ”tulburări de masă sau activități extremiste”. Aceeași lege permite și cenzurarea unor informații considerate ”nesigure”.

În astfel de condiții, Opoziția Fragmentată din Rusia pornește în cursă cu motoarele gripate, gâfâind deja din cauza piedicilor care îi sunt puse din exterior – prin tot felul de tertipuri legislative, unele de-a dreptul absurde –, dar și din cauza neînțelegerilor apărute între candidații-prizonieri ai unor orgolii mărunte și interese de moment. Răstimp, autoizolându-se după ce zeci de persoane din anturajul său au fost infectate cu COVID-19, Vladimir Putin își poate pregăti, în liniște, viitoarele mutări.