Sebastian Burduja: ”De la America First la America (re)unită. Mizele pentru România” (OPINIE)

Joe Biden este oficial al 46-lea Președinte al Statelor Unite ale Americii. Așa cum ne-a obișnuit, America a ieșit mai puternică din această criză. Preluarea puterii de către noua administrație a reușit, democrația a rezistat. Datorită unor oameni curajoși precum Mike Pence (de altfel, aceștia sunt cei care rămân în istorie), dar și a părinților fondatori, autorii constituției americane, care au prevăzut acum câteva secole inclusiv scenarii de tipul unei tranziții belicoase.

Mandatul lui Biden începe cu așteptări uriașe, într-o Americă dezbinată și zdruncinată de pandemie și criza economică. Iar șansa României de a se adapta rapid la noile repere, de a continua și chiar începe noi proiecte în cadrul parteneriatului strategic nu poate fi lăsată la voia întâmplării. Cum arată noua Americă și care va fi locul nostru?

Finalul „America First”?

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

Aceasta NU ESTE America. Așa a început anul 2021 pentru democrația din SUA și din toată planeta, când evenimentele de la Washington șocau o lume întreagă. Acele ore complicate erau finalul apoteotic al erei Trump și prevesteau nevoia acută de un nou început pentru întreaga lume liberă, dar și șansa Americii de a se trezi până nu va fi fost prea târziu. Din fericire, cutremurul a durat puțin și nu a avut replici majore. Fix două săptămâni mai târziu, în ziua învestirii noului președinte american, dinspre Capitoliu a strălucit lumina speranței, pe care toată lumea liberă a primit-o cu bucurie. Aceasta ESTE America.

„Dacă vom reuşi, nu va fi din cauza a ceea ce avem, ci a ceea ce suntem; reuşita noastră se va datora nu lucrurilor pe care le avem, ci acelora în care credem”, spunea președintele american  Lyndon B. Johnson. Reușita acestor zile a fost posibilă pentru că americanii nu au încetat să creadă în democrație. Iar cel mai bun exemplu în acest sens este Mike Pence, vicepreședintele republican care a salvat democrația în America.

Pence a demonstrat că este fidel valorilor democratice, nu unui partid sau unui om, refuzând să blocheze certificarea în Congres a victoriei lui Biden, deși în trecut a fost, fără îndoială, unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai președintelui Trump. Mai mult, Mike Pence a asigurat o tranziție lină către vicepreședintele ales, Kamala Harris, arătând decența și profesionalismul de care era atâta nevoie.

America (re)unită

Despre moștenirea lui Trump s-a scris suficient. Cu bune și cu rele, mandatul său s-a încheiat nefericit, cu o pată pe care istoria nu o va ierta foarte curând. Și într-o societate americană dezbinată, într-o Americă suferindă și o lume întreagă în război cu inamici mai vechi și mai noi, așteptările privind administrația Biden sunt incredibil de mari.

Cel de-al 46-lea președinte al SUA vine într-un context de polarizare, cu o pandemie care a ucis mai mulți americani decât au pierit în Al Doilea Război Mondial, cu o economie care se clatină și probleme sociale profunde, cum este cazul celor peste 10 milioane de șomeri. Dar și o nevoie acută de echilibru, de regăsire, de coeziune.

Într-un material fascinant publicat de Harvard Business School, mai mulți profesori au prezentat propriile așteptări pentru noua administrație, alături de sfaturi de leadership. Iar ideile nu sunt deloc puține. De la restabilirea echilibrului, la rezolvarea unor probleme majore ale SUA și ale omenirii, de la resetarea economiei și societății, Joe Biden și Kamala Harris nu vor avea o misiune ușoară.

America dezbinată, despre care toată lumea vorbește astăzi, are nevoie rapidă de vindecare. Din fericire, noua administrație a vorbit în campanie despre ceea ce se va demonstra o armă perfectă în bătălia pentru unitate: idealismul tinerilor. Dacă noii conducători ai lumii libere îi vor lăsa pe tineri să preia frâiele, dacă vor reuși să construiască programe care să îi implice pe aceștia în proiecte comunitare și în idealuri naționale, unitatea poate redeveni o valoare solidă a societății americane. Și un model pentru restul lumii.

Discursul Președintelui Biden de după depunerea jurământului a fost, totodată, o lecție de leadership. Biden a spus fix ceea ce America avea nevoie să audă: că va fi președintele tuturor, că e timpul unității, că politica nu trebuie să fie un război necivilizat permanent („an uncivil war”), că Statele Unite trebuie să redevină un exemplu pentru toate democrațiile. Rămâne să treacă la fapte. Noul președinte are experiența, tactul și inteligența necesare să readucă energiile americane împreună, fără a lăsa pe nimeni în urmă.

Rolul și locul României în noua ecuație 

Relația României cu SUA este excelentă, dar are premise să se dezvolte mai departe. Pe cât de bine am conlucrat cu administrațiile republicane, pe atât de mult ne-au susținut și democrații: parteneriatul strategic semnat în 1997, urmat de vizita lui Bill Clinton, amplasarea scutului antirachetă în administrația Obama, consolidarea flancului estic al NATO prin sponsorizarea celor trei baze aeriene (de la Kogălniceanu, de la Marea Neagră și de la Turda), tot în vremea lui Obama. În plus, Joe Biden a venit de trei ori în vizite oficiale: 1999 (ca senator), 2009 și 2014 (ca vicepreședinte). Nimic nu este întâmplător.

Dintre direcțiile prevăzute în parteneriatul strategic cu SUA, am văzut progrese majore pe zona economică, unde chiar anul trecut România a semnat cu EXIM US  un memorandum de înțelegere pentru o componentă de finanțare de 7 miliarde de dolari pentru proiecte energetice. Un pas important care ne permite să avem avem tehnologie și expertiză americană atât pentru reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, cât și pentru retehnologizarea Unității 1, care a creat și cadrul unei ample cooperări între România și SUA în domeniul nuclear civil.

Premise și oportunități noi există și în alte sectoare cheie. România poate avea foarte multe de câștigat la un capitol unde suntem mult în urmă – educația de nivel universitar și cercetarea. Un capitol la care America rămâne necontestata campioană mondială.

Avem nevoie de inovare, pentru a genera productivitate și creștere economică, iar SUA ne poate transfera know-how, idei și capital. De altfel, Biden mizează pe acest avantaj și are de gând (cel puțin așa a promis în campanie) să exploateze la maxim capacitatea, resursele și mințile luminate. România nu mai are niciun motiv să aștepte și trebuie să dezvolte rapid parteneriate care să aducă infuzie de tehnologii și să folosească cea mai de preț materie pe care o are, acasă și în diaspora: materia cenușie.

Despre România inovatoare am scris aici, dar și în cartea Planul pentru România (editura Litera, 2020), SUA fiind unul dintre cele mai importante modele. În ultimii 50 de ani, sub umbrela Pentagonului a funcționat Defense Advanced Research Projects Agency (DARPA), cu cel mai consistent portofoliu de invenții din istoria omenirii. Alături de alte modele de succes și pornind de la o realitate incontestabilă, aceea că resursa umană este principalul avantaj comparativ al României, este momentul să conștientizăm că inovarea este singura soluție pentru a face un salt în dezvoltare și pentru a recupera rapid decalajul față de economiile avansate.

Și tot la capitolul oameni, mai putem exploata o linie care până acum a fost practic ignorată: comunitatea de români din SUA. O comunitate de elită, cu oameni educați, cu parcursuri academice și profesionale de top, vectori care pot deveni o rețea serioasă de lobby a României în SUA (și, de ce nu, și invers).

Așadar, trecutul și prezentul sunt de partea noastră în relația cu SUA. Și pentru că partea cea mai bună a viitorului este că vine în fiecare zi, după cum spunea Abraham Lincoln, e șansa noastră să facem din fiecare zi un viitor mai bun. Să începem.

Autor

Sebastian Burduja