Sebastian Burduja: ”Planul pentru România. Pilonul 3: România verde” (OPINIE)

Orice discuție despre redresarea economiei trebuie să aibă în vedere, obligatoriu, răspunsuri la crizele ecologice și climatice ale acestor timpuri. Aceste teme nu sunt noi pe agenda publică, cel puțin nu în Occident. În contextul pandemiei de coronavirus, 18 state membre UE s-au pronunțat deja pentru păstrarea Pactului ecologic european (European Green Deal) în centrul planului de relansare economică europeană, ca vector principal pentru trecerea la o economie circulară, promovarea biodiversității și reducerea poluării. România s-a alăturat acestei inițiative, în contradictoriu cu alte state din Europa de Est, demonstrând viziune și preocupare pentru a răspunde la o așteptare imensă a românilor (tema protejării pădurilor), dar și aliniere la parcursul european.

În primul capitol al Planului pentru România am vorbit despre cele trei principii nenegociabile ale restartării economice: democrație liberală, deschidere către o lume globală și responsabilitate individuală. Pe această temelie am așezat patru piloni: România inovatoare, România conectată, România verde și România sigură. Acest episod este și penultimul, iar tema este România verde.

De la bun început, e important de spus că angajamentul pentru o Românie verde nu compromite șansele de schimbare a paradigmei dezvoltării țării, ci din contră, stimulează inovarea și creativitatea. Investițiile verzi înseamnă locuri de muncă și oportunități de afaceri, iar România are toate resursele nu doar să răspundă apelului european de atingere a neutralității climatice până în 2050, dar și să fie stat pionier pe anumite segmente, model de urmat pentru alții.

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

Aderarea la Pactul Ecologic European vine cu responsabilități speciale. Pe de o parte, trebuie să urmăm calea investițiilor durabile într-un ecosistem economic cu emisii reduse de carbon, eficient din punct de vedere energetic, circular, regenerabil și biodiversificat. Pe de altă parte, vom avea la dispoziție fonduri UE pentru investiții durabile, care să deschidă calea spre o economie neutră din punct de vedere climatic, rezistentă la șocuri (resilient) și concentrată pe accelerarea tranziției ecologice.

Pilonii Green Deal sunt, de fapt, reperele pe care România trebuie să le urmeze îndeaproape în orice demers de relansare a economiei, în fiecare plan de investiții sau dezvoltare:

1. Europa neutră din punct de vedere climatic.
2. Economia circulară, ca parte din strategia industrială a Uniunii Europene.
3. Renovarea clădirilor pentru îmbunătățirea eficienței energetice.
4. Zero poluare până în 2050.
5. Biodiversitate – cu strategii de abordare distincte pentru sol, poluarea apelor și păduri.
6. De la fermă la consumator – strategia pentru o agricultură verde și sănătoasă.
7. Transport eco – migrarea spre un sistem alternativ, bazat pe hidrogen, biocombustibil și vehicule electrice.
8. Susținere financiară pentru a ajuta tranziția țărilor și regiunilor strâns dependente de exploatarea combustibililor fosili.
9. Focus pe cercetare-dezvoltare și inovare – 35% din fondurile de cercetare ale UE vor fi redirecționate către tehnologii prietenoase cu mediul.
10. Relațiile externe, a căror dinamică se va schimba pe măsură ce UE bifează țintele ambițioase.

Toate aceste priorități din Green Deal sunt incluse pe agenda publică a României, atât a guvernanților, cât și a societății civile. Am dezvoltat, în cele ce urmează, doar câteva teme importante din toată complexitatea discuției despre protejarea mediului, teme care au un impact economic și social major.

Prioritățile României pentru o economie circulară și ecologică

Tranziția progresivă către un sistem economic sustenabil este parte indispensabilă din noua strategie industrială europeană, din care România nu este exclusă. Un studiu recent arată că aplicarea principiilor economiei circulare în economia europeană are potențialul de a adăuga 0,5% la creșterea PIB-ului UE până în 2030 și de a crea aproximativ 700.000 de joburi noi.

Cu oportunitățile de pe piața unică și potențialul tehnologic adus de digitalizare, economia circulară poate întări baza industrială a Uniunii Europene și poate susține antreprenoriatul și inovația în business în rândul IMM-urilor. Modele de business bazate pe inovație, pe apropierea relației cu clienții, economie colaborativă și tehnologii precum IoT (internetul lucrurilor), big data, blockchain sau inteligența artificială au capacitatea de a accelera circularitatea, de a materializa economii de cost și de a ne ajuta să fim mai puțin dependenți de materiile prime de import.

În luna martie a acestui an, Comisia Europeană a lansat planul de acțiune privind economia circulară pentru o Europă mai curată și mai competitivă, în colaborare cu actorii economici, consumatorii, cetățenii și societatea civilă. Planul prezintă un set de inițiative interconectate, ce au ca scop stabilirea unui cadru de lucru coerent pentru încurajarea produselor sustenabile, serviciilor și modelelor de business transformaționale. România verde nu are cum să ignore aceste direcții setate la nivel european. Adaptarea lor nu va face altceva decât să ne pună în blocstart în această cursă pentru relansare economică.

Același document vizează mai multe direcții, unele incluse deja în programe și strategii naționale, altele în lucru. Prioritățile includ produsele electronice și IT&C, baterii, ambalaje, materiale plastice, textile, alimente, construcții și clădiri. La nivel național, Planul „Reclădim România” de relansare a economiei include o componentă importantă de investiții în zona de mediu, având ca obiective majore utilizarea eficientă a resurselor financiare externe nerambursabile în domeniul protecției mediului și al reducerii gazelor cu efect de seră, stimularea achiziției de echipamente și vehicule puțin poluante. În principal, politicile de mediu sunt susținute prin intermediul proiectelor finanțate din fonduri europene nerambursabile și din bugetul Fondului de mediu, la care urmează să se adauge și alte instrumente financiare europene.

Eficiența energetică a clădirilor și proiecte de infrastructură locale și naționale

Una dintre prioritățile la nivel european este renovarea clădirilor, unde obiectivul este dublarea sau triplarea ratei de reabilitare, care în acest moment este de numai 1%. Valul masiv de renovare anunțat în cadrul Green Deal va genera îmbunătățiri semnificative în eficiența energetică și va crește durata de viață a clădirilor. Mai mult decât atât, o atenție importantă în acest program va fi acordată materialelor folosite în termoizolare, care generează un flux crescut de deșeuri.

Nu este nicio noutate că România are nevoie de reabilitarea clădirilor din era comunistă, într-o manieră durabilă, cu beneficii pe verticală și pe orizontală. Pe de o parte, fiecare astfel de lucrare înseamnă contracte pentru firme, locuri de muncă și o îmbunătățire a condițiilor de viață. Pe de altă parte, renovarea conformă cu standardele actuale generează economii la costurile energetice și are impact asupra mediului, pe termen mediu și lung.  Înseamnă și o calitate a vieții mai bună, mai ales în marile orașe, permițându-le astfel să atragă oameni și resurse în continuare. După cum am arătat în episodul anterior, orașele au nevoie să se dezvolte, drept principalele motoare ale economiei naționale.

În planul „Reclădim România” sunt alocate aproximativ 813 milioane de lei pentru programele de creștere a eficienței energetice în clădiri publice și private, în următorii ani. De asemenea, aproximativ 384 milioane de lei au fost alocate pentru programul de creștere a eficienței energetice în iluminatul public stradal în anul 2020. De altfel, Planul național de investiții prevede mai multe programe cu impact direct asupra mediului, strâns corelate cu prioritățile din Green Deal:

• Programul de reducere a emisiilor prin creșterea eficienței energetice în sistemele centralizate de alimentare cu energie termică a localităților. Alocare financiară în anul 2020 de 100 milioane de lei, din totalul de 400 milioane de lei care reprezintă contribuția din Fondul de mediu;
• Programul de creștere a eficienței energetice în complexurile de producere a energiei. Alocare financiară în anul 2020 de 628 milioane de lei;
• Demararea programului de reducere a emisiilor prin împădurirea terenurilor, cu un buget de 59 milioane de lei în 2020;
• Programul de creștere a eficienței energetice prin înlocuirea echipamentelor electrice și electronice uzate, cu unele mai performante din punct de vedere al consumului. Programul demarează în 2020 și beneficiază de o alocare financiară de 30 milioane de lei;
• Programul de finanțare a instalării panourilor fotovoltaice atât la gospodăriile racordate la rețeaua electrică, cât și la cele izolate. Alocare financiară în anul 2020 de aproximativ 310 milioane de lei;
• Continuarea programului de dezvoltare a infrastructurii de alimentare cu apă, canalizare și stații de epurare în localități. Alocare financiară în anul 2020 de 40 milioane de lei.

Stimularea sectorului de transport ecologic

Dincolo de importanța infrastructurii și a conectării urgente a României, în interior și în afara granițelor, avem nevoie și de o adaptare a soluțiilor de transport și logistică la tendințele eco-friendly. Infrastructura de încărcare a vehiculelor electrice poate fi extinsă inclusiv prin parteneriate public-private, în paralel cu continuarea programelor de stimulare a achiziției de astfel de vehicule. De asemenea, investiții semnificative trebuie făcute și la nivel local: orașele trebuie reproiectate pentru transport public sustenabil, simultan cu transformarea lor în comunități smart. Trebuie regândite zonele pietonale, în paralel cu transformarea sistemului de transport public de la ce avem acum la unul prietenos cu mediul și bine conectat. Un bun exemplu a venit recent de la Cluj-Napoca, unde a fost inaugurată prima stradă inteligentă din România. Nu în ultimul rând, zonele periurbane trebuie reconstruite și regândite ecologic.

Aspectele de mediu influențează fundamental atractivitatea unui oraș sau a unei comunități. În mod clar, simultan cu dezvoltarea unui oraș, presiunea asupra mediului crește proporțional – se comasează terenuri, dispar păduri, cresc emisiile de carbon ca urmare a intensificării traficului sau activității industriale, crește cantitatea de deșeuri și se consumă, inevitabil, mai multă energie. Pentru a evita aceste consecințe dezastruoase, aceste comunități trebuie să se dezvolte sustenabil. Lucru care nu prea s-a întâmplat în România post-decembristă.

Banca Mondială a studiat modelele de dezvoltare durabilă în București și în cei 7 poli de creștere (Brașov, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Iași, Ploiești și Timișoara) și a identificat multe domenii în care se impun îmbunătățiri. De exemplu, raportul „Evaluare tehnică a impactului modelelor de dezvoltare alternativă asupra sistemului energetic și emisiilor în regiunea București-Ilfov” a constatat că extinderea necontrolată a Bucureștiului a avut efecte secundare negative asupra mediului, multe dintre acestea fiind dificil de combătut. La fel, analizele TRACE (Instrumentul de Evaluare Rapidă a Energiei Orașului) pentru cei 7 poli de creștere din România, la care am contribuit în perioada 2012-2013, au furnizat diagnostice în premieră privind eficiența energetică, care evidențiază unele dintre principalele dificultăți cu care se confruntă cele mai mari orașe secundare din România. Extinderea necontrolată, creșterea numărului de mașini deținute în proprietate privată și disfuncționalitatea sistemelor de transport public sunt în general identificate printre domeniile care au dus la creșterea consumului de energie și la un nivel crescut al poluării în aceste orașe.

În acest moment, orașul cu cele mai multe autobuze electrice este Cluj Napoca, planul fiind ca în următorii ani tot parcul auto de transport în comun să fie alternativ. Turda este primul oraș din România care dispune de transport în comun exclusiv electric după ce au fost în circulație 20 de autobuze electrice cumpărate din fonduri europene. O veste foarte bună, dar încă la capitolul excepții care confirmă regula (inclusiv la București au fost preferate, din păcate, autobuze pe motorină).

Tocmai de aceea, continuarea programelor de dezvoltare a transportului „verde” prin finanțarea autobuzelor electrice în municipii și localități este esențială. În anul 2020 va fi lansată o nouă etapă, căreia îi sunt alocate circa 930 milioane de lei. Și programul  de dezvoltare a infrastructurii de reîncărcare a autovehiculelor electrice în România, atât în localități, cât și la nivelul autostrăzilor, drumurilor naționale și europene este inclus în planul de investiții, cu o alocare financiară de aproximativ 268 milioane lei.

Tot la capitolul transport, sectorul automotive joacă un rol esențial. Conform datelor ACAROM (Asociaţia Constructorilor de Automobile din România), producţia de automobile şi componente auto a atins în 2019 o valoare de aproximativ 30 miliarde de euro (+3% comparativ cu 2018) şi a generat 14% din PIB şi 27% din totalul exporturilor. Dezvoltarea acestui sector a fost grav afectată de pandemie, după ce producția a fost suspendată aproape complet în luna martie a anului 2020, efectele fiind vizibile și în domeniile conexe. Continuarea programelor Rabla și Rabla Plus, cu resurse de peste 545 milioane lei doar în acest an, va contribui atât la relansarea industriei prin stimularea consumului, cât și la reducerea emisiilor din transporturi, încurajând înnoirea parcului auto.

Pe lângă aceste programe care stimulează cererea, guvernul se poate implica și în aducerea celor mai avansate tehnologii de la nivel mondial. Sună prea utopic o uzina Tesla în viitorul apropiat? România are cu ce să-l convingă pe Elon, pornind de la resursa umană de ingineri și specialiști în IT de primă clasă.

Nu în ultimul rând, pandemia actuală poate însemna și noi oportunități pentru industria auto. Sunt teorii care spun că tot mai mulți călători ar opta pentru deplasare individuală, deoarece utilizarea transportului public este asociată cu un risc mai mare de infectare. Alte voci vorbesc despre introducerea de noi produse, cum ar fi diverse funcții de curățare sau filtrare a aerului, cu proprietăți antivirale, ca parte integrată în sistemele de aer condiționat. Și multe altele. Dacă apăsăm pedala inovației, chiar nu avem motive să spunem că nu se poate.

De la fermă la consumator. Biodiversitate

Agricultura ecologică a cunoscut, în ultimii ani, o ascensiune rapidă, ca rezultat direct al creșterii interesului consumatorilor față de produsele bio. Pentru a găsi soluții la provocările generate de această evoluție, UE a adoptat o nouă reglementare care va intra în vigoare la 1 ianuarie 2021. Modificările includ consolidarea sistemului de control pentru a spori încrederea consumatorilor în sistemul agricol ecologic al UE; norme noi pentru producători, care vor facilita trecerea fermierilor mai mici la metode de producție ecologică; norme noi privind produsele organice importate, pentru a se garanta că toate produsele ecologice vândute în UE respectă același standard. În cadrul Green Deal, Comisia a lansat și strategia „de la fermă în furculiță”, pentru încurajarea unui sistem alimentar sănătos și echilibrat. CE își propune ca, până în 2030, acest sector să ocupe 25 % din terenurile agricole din spațiul UE. România are nevoie de mai multă disciplină și viziune pentru dezvoltarea acestui segment, care trebuie să înceapă cu reducerea utilizării de pesticide și a excesului de nutrienți cu impact mare de poluare a apei, solului și aerului.

Din acest motiv, CE stimulează investițiile în cercetare și inovare cu granturi totale în valoare de 10 miliarde euro, prin programul Orizont Europa, pentru domenii precum alimentație, bioeconomie, resurse naturale, agricultură, pescuit, acvacultură și mediu. În paralel și în strânsă legătură, se discută tot mai mult despre strategia de biodiversitate, care își propune refacerea ecosistemelor terestre și marine degradate de pe întreg teritoriul Europei. Mai exact, 30% din mările din Europa și 30% din suprafața terestră ar urma să fie suprafețe protejate, până în 2030. Acest obiectiv se poate realiza prin creșterea ponderii agriculturii ecologice și a peisajelor biodiversificate, reducerea cu 50 % până în 2030 a utilizării pesticidelor sau prin restaurarea cursului natural pentru cel puțin 25.000 km din lungimea râurilor din UE.

O altă măsură importantă prevede plantarea a 3 miliarde de copaci până în 2030. Un punct sensibil pentru România, unde o temă extrem de actuală este protejarea pădurilor. De vreme ce industria lemnului are o pondere de 3,5% din PIB-ul României, este nevoie de măsuri clare și coerente, care să vizeze exploatările ilegale și să asigure împăduriri eficiente, deopotrivă cu asigurarea trasabilității lemnului (noul sistem SUMAL a înregistrat progrese recente substanțiale) și supravegherii pădurilor – subiecte deja tranșate în spațiul public de actuala guvernare. Doar un exemplu că lucrurile se întâmplă  – în 2020 va fi demarat programul de reducere a emisiilor prin împădurirea terenurilor, cu un buget anual inițial de 59 milioane de lei.

Inovare și în finanțare pentru proiecte verzi

Despre România inovatoare am scris pe larg într-un episod anterior. Este mai mult decât evident că inovația endogenă este cheia dezvoltării economice inclusiv pe zona de mediu și ecologie. Pe lângă toate politicile publice obligatorii pentru guvernanți, cu atât mai mult în contextul Green Deal, este nevoie de încurajarea antreprenorilor și a companiilor pentru crearea de clustere pentru tehnologii cu emisii reduse sau zero de carbon.

Doar un exemplu de granturi pentru stimularea start-up-urilor pentru studenți în domenii competitive și inovative: cu un buget de 150 milioane de euro, programul inclus în strategia „Reclădim România” vizează susținerea activităților antreprenoriale ale studenților începând cu anul al doilea de studiu, masteranzilor, doctoranzilor, post-doctoranzilor în domeniile de activitate prevăzute în Strategia Națională pentru Competitivitate a României, precum și în Strategia de Cercetare Dezvoltare Inovare. Schema susține înființarea start-up-urilor studențești. Valoarea granturilor acordate este între 40.000 euro (pentru 2 locuri de muncă create) și 100.000 euro (pentru 5 locuri de muncă create).

Tot la capitolul finanțare, nu trebuie să omitem instrumentele financiare moderne, care au apărut ca urmare a cererii din piață. Green bond-urile sunt obligațiuni emise de o companie pentru a fi utilizate în proiecte climatice și de mediu. Aceste instrumente au ca scop încurajarea sustenabilității și sprijinul proiectelor legate de mediul înconjurător sau alte tipuri de proiecte de mediu speciale. Eurobondurile sunt utilizate intens chiar în regiune. De exemplu, Cehia, Polonia și Ungaria au atras deja finanțări de aproape 5 miliarde de euro de pe această piață, pentru proiecte cu efecte benefice fie şi indirecte asupra mediului, deşi sunt în domenii variate, de la transporturi la imobiliare. Ungaria a intrat în forţă pe această piață la începutul lunii iunie 2020, cu o emisiune în valoare de 1,5 miliarde de euro, plasându-se astfel printre primele 10 ţări din lume care au apelat la acest instrument de finanțare a unor investiții cu beneficii ecologice certe și certificabile. Polonia are deja emisiuni în valoare de 2,5 miliarde de dolari în echivalent, iar Cehia contează cu emisiuni de peste 832 de milioane de dolari, potrivit datelor pe 2019 ale unui raport al International Finance Corporation, divizia de investiţii a Grupului Băncii Mondiale. România lipsește (și) de pe această piaţă.

Așadar, variante de finanțare există, fără doar și poate. Mediul privat și cel academic pot genera schimbări semnificative și pot pune România pe radarele partenerilor din UE, cu idei și inovații verzi, în pas cu timpul. În egală măsură, toate aceste noi direcții vor genera transformări profunde, intense și ireversibile, între granițele UE și nu numai, disruptive, pe alocuri, mai ales în țări cu multe decalaje de recuperat, așa cum este cazul nostru. Astfel, România poate și trebuie să aplice logica dezvoltării în salturi: putem accelera procesele de transformare economică urmând exemplul celor care au fost deja acolo unde noi vrem să ajungem.

Pentru asta, însă, dincolo de viziune, e nevoie de fapte. În cuvintele inegalabilului Brâncuși: „Să vezi până departe este una, să mergi departe este alta.”

Autor

Sebastian Burduja