Prima pagină » Opinii » Taxa pe prostie

Taxa pe prostie

Taxa pe prostie

Termoenergetica revine în atenție. Și, din păcate, nu pentru că ar furniza, la un nivel decent, căldură în casele bucureștenilor. Nici vorbă. Norocul bucureștenilor, în special al celor care nu au un boiler, așa cum ne îndemna Claudiu Crețu Sârbu, este că vremea este încă prietenoasă. Vremea… pentru că vremurile sunt cum sunt.

De data acesta, subiectul Termoenergetica ține de impostură. O impostură urât mirositoare. O impostură atât de mare încât, din banii bucureștenilor, directorul general al Termoenergetica a decis să achiziționeze, prin SEAP, ”servicii de asigurare de răspundere civilă a Administratorilor și Directorul general ai Companiei Municipale Termoenergetica București S.A.”. O achiziție în valoare de 750.000 lei, fără TVA. Adică, nu mai puțin de 150.000 de euro.

Cum se traduce acest lucru? Simplu! Compania plătește o asigurare de răspundere civilă a administratorilor și a directorului general Claudiu Crețu Sârbu care să acopere eventualele decizii proaste. Înțelegeți paradoxul acestui demers? În loc să i se impună, printr-un contract de performanță, obiective și ținte clare ce trebuie atinse într-un interval determinat de timp, plătim asigurare prin care să se suporte și acopere deciziile proaste. Altfel spus, în loc să fim concentrați pe obținerea unei performanțe ridicate, atenția se concentrează pe acoperirea deciziilor stupide.

În această situație, este ușor de imaginat de ce bucureștenii suferă pentru că nu au căldură în case. Suferința lor este din cauza numirii unor oameni lipsiți de viziune și strategie în domenii în care contează mai puțin carnetul de membru al unui partid politic și mai mult competența. Din păcate, cazul Termoenergetica este exemplificator. Nu pentru că la conducere se află Claudiu Crețu Sârbu. El este doar un individ susținut de Nicușor Dan. Și atât!

Însă, prin prezența lui Claudiu Crețu Sârbu la conducerea Termoenergetica și, implicit, prin deciziile sale, bucureștenii nu numai că nu au căldură, dar primesc facturi ca și cum ar avea. Este un paradox, dar și o dovadă a unei lipse de strategii și viziune. Este vorba de incompetență. O incompetență ce se dorește a fi ascunsă printr-o asigurare. O asigurare costisitoare. O asigurare care vine să absolve deciziile proaste ale directorului general al Termoenergetica. O asigurare plătită de bucureșteni.

Însă, vestea bună este că există soluții. Soluții moderne. În locul asigurării deciziilor proaste, normalitatea însemna stabilirea unor criterii de performanță. Criterii de performanță pe bune. Criterii de performanță obligatorii pentru directorul general. Mai mult, atingerea acestor criterii de performanță și, eventual, depășirea lor, ar conduce la bonusuri. Cu alte cuvinte, decât să plătești pentru prostie, mai bine plătești sau recompensezi performanța. Însă, atunci când știi și ai certitudinea că nu poate exista performanță, cumperi asigurarea deciziilor… proaste.

Până la adoptarea unui stil managerial modern și orientat spre performanță, bucureștenii stau în frig, dar plătesc căldura lipsă. Și, la sfârșit de an, primesc un bonus: o fleac de 150.000 de euro pentru a asigurarea… incompetenței.


Citește și: