Un Mohács economic. Ungaria prăbușită – cea mai proastă afacere din istoria postbelică a Ungariei
La 29 august 1526, otomanii lui Soliman Magnificul (Ḳānūnī Sulṭān Süleymān) spulberau, la Mohácsi csata, armata maghiară a regelui Ludovic al II-lea. Atunci a dispărut , pentru 340 de ani, regatul maghiar și, odată cu el, s-a dus și dinastia lituaniană Jagiellon, cea care a dat regi atât polonezilor, cât și ungurilor. După doar 12 zile, armata lui Soliman intra în Buda și transforma Ungaria în pașalâc. A fost a doua cea mai mare înfrângere din istoria maghiară, după glorioasa cucerire a Budapestei de către Armata Română pe 4 august 1919.
Orban Viktor, regentul Ungariei, a nimerit glonțul de argint. Numai că acest glonț se duce drept spre tâmpla Ungariei și provine dintr-un periculos joc de ruletă rusească.
Pe 9 decembrie 2014, compania de stat MVM Paks II Atomerőmű Fejlesztő Zrt. (MVM Paks II) și compania rusească Nijny Novgorod Atomenergoproekt au semnat împreună trei contracte privind implementarea unui proiect cuprinzând două noi reactoare nucleare, fiecare a câte 1200 MW putere instalată, la centrala de la Paks. Cele trei contracte formalizează fazele de concepție-proiectare, aprovizionare și construcție (EPC- engineering, procurement and construction) pentru cele două noi unități, plus condițiile pentru sprijinirea părții maghiare în vederea operării și mentenanței, pentru aprovizionarea cu combustibil și manevrarea și depozitarea unităților radioactive consumate (Sursa: https://www.paks2.hu/web/paks-2-en/w/contracts-signed-on-implementation-of-new-reactor-units-at-the-paks-nuclear-power-plant ).
În prealabil, pe 30 martie 2009, națiunea maghiară, prin reprezentanții săi aleși în parlamentul de la Budapesta, a aprobat, cu entuziasm, principiul acestei înțelegeri. Politicienii maghiari au aprobat înțelegerea ruso-maghiară cu o largă majoritate: 330 de voturi pentru, 6 împotrivă și 10 abțineri. Centrala Paks II devenea, în uralele mulțimii, proiectul unei întregi generații – Ungaria se pregătea să devină buricul energetic al pământului est-european.
Orban Viktor ”regentul” nu a pierdut prilejul să marcheze, în campania electorală prilejuită de iminenta sa realegere din anul 2014, drumul glorios al Budapestei prin budoarul atomic al Moscovei: pe 14 ianuarie 2014 semnează un acord interguvernamental cu Federația Rusă pentru construcția de către ruși a celor două reactoare de la Paks. Iar pe 1 aprilie 2014, cu doar câteva zile înainte de alegerile legislative menite a-l reconfirma stăpânul Ungariei, același Orban Viktor bifează și acordul de împrumut, prin care Ungaria se împrumută de la Moscova de un mizilic de 10 miliarde de euro! Împrumutul este, apoi, aprobat de către parlamentul maghiar cu același entuziasm ca și în 2009: 110 voturi pentru, 29 împotrivă și 19 abțineri. Ungurii suplimentează creditul rusesc cu încă 2,5 miliarde de euro de la bugetul propriu, securizând, astfel, cei 12,5 miliarde de euro necesari lucrărilor, serviciilor și echipamentelor necesare pentru implementarea proiectului celor două noi reactoare , cu o putere netă de 2400 MW.
Simțind gloria care-l învăluia ca o aură, Orban însuși s-a implicat în negocierea proiectului, negociere mândru denumită tripartită în varianta propagandei oficiale maghiare: rușii de la ROSATOM – cabinetul lui Orban – compania MVM Paks II. Totul părea un triumf de proporții epice: un reactor proiectat pentru 60 de ani, până la 40% din contract urmând a fi contribuția industriei maghiare, combustibilul livrat cu un preț stabilit printr-o formulă valabilă 20 de ani, formulă bazată pe prețul uraniului cu un discount impresionant acordat ungurilor. Ba mai mult, rușii se angajau să depoziteze pe teritoriul lor uraniul folosit pentru 20 de ani sau să-l reproceseze înainte de a-l returna Ungariei.
Orban a numit un reputat specialist, prof. dr. Attila Aszódi, în funcția de secretar de stat responsabil cu acest proiect. Și acesta și-a luat rolul foarte în serios, conducând un proces lung și complicat de obținere a acordurilor de mediu din partea țărilor vecine, plus aprobarea Comisiei Europene pentru acest ajutor de stat gigantic (peste 10 miliarde de euro), în condițiile unei atribuiri fără licitație a unui contract colosal unei firme rusești (din afara Uniunii Europene). De menționat că maghiarii au obținut aprobarea Comisiei Europene asupra acestui contract care încalcă toate regulile Uniunii Europene privind concurența în plină epocă a sancțiunilor impuse Rusiei după anexarea Crimeii în 2014!
Cât privește aranjamentul financiar, acesta era extrem de generos din partea lui Vladimir Vladimirovici Putin: credit pe 21 de ani, cu o dobândă minimă, de doar 4%, până la construirea reactoarelor și sub 5% până la final, plus faptul că 40% din sumă era prevăzut a fi rambursată în ultimii 7 ani, adică atunci când centrala va funcționa la maxim!
E drept că și România i-a ajutat cât a putut pe ciracii lui Orban, prin organizarea unor dezbateri publice de-a dreptul confidențiale asupra impactului de mediu al centralei Paks II. Așa , să nu avem dubii: UDMR era aliat la guvernare, iar ministrul mediului era Rovana Plumb.
După cum se poate vedea, la orașele cel mai apropiate de Paks (Oradea și Timișoara) avem cei mai puțini participanți la dezbatere, câte 10, în vreme ce la Viena au participat la dezbatere 90 de persoane, la Munchen, Kiev și Liubliana câte 20 de persoane, iar la Belgrad 20 de persoane.
Nu o fi , oare, de mirare că Uniunea Europeană se alătură cu voioșie proiectului și aprobă toate cererile maghiare, ba chiar acceptă unele rezolvări puerile?
Vă dați seama ce soluție de gâgă au găsit Budapesta și Bruxelles-ul la problema separării companiei de operare a noilor reactoare (Paks II) de compania –mamă, monopolul de stat MVM group: să schimbe logo-ul firmei? Adică să schimbe o poză. Și mai râdeam de prostiile spuse de Dăncilă…
Și dacă tot s-a mai prefăcut Comisia Europeană că studiază dosarul Paks II, Orban Viktor n-a pierdut prilejul să mai acumuleze niște lauri de super-erou înainte de alegerile parlamentare de pe 3 aprilie. Așa că Orban a obținut, pe 25 noiembrie 2021 aprobarea Dumei de Stat a Rusiei pentru schimbarea condițiilor creditului rusesc de 10 miliarde de euro, ca urmare a întârzierilor cauzate de procedurile europene: construcția centralei se va decala cu cinci ani, cu punerea în funcție în 2031 (în loc de 2026), rambursarea creditului va începe în 2030 și va dura până în 2046 (în loc de 2041) (Sursa: https://www.neimagazine.com/news/newsrussia-amends-loan-agreement-for-paks-ii-9284839).
Motiv pentru Orban Viktor să surâdă victorios de la masa cea lungă de la Kremlin, pe 1 februarie 2022, cu doar 2 luni înainte de alegerile de pe 3 aprilie, la cea de-a 11-a întâlnire a sa cu Vladimir Vladimirovici Putin:
Așa cum se știe, însă, Dumnezeu își cam râde de planurile oamenilor. Putin nu s-a abținut și a invadat Ucraina pe 24 februarie, cu o lună și jumătate înainte de realegerea lui Orban. Care acum devine cam incertă, dacă nu de-a dreptul imposibilă.
Ungaria își vede prăbușindu-se, astfel, visul de peste 40 de ani (încă din anii `80) de a-și dubla capacitatea centralei de la Paks și de a deveni hub-ul energetic al Estului Uniunii Europene. Tot ce-au construit ungurii cu rușii timp de 40 de ani s-a prăbușit în dimineața zilei de 24 februarie.
E clar că, lipsită de dolari și de euro, Rusia nu va mai acorda niciun credit Ungariei, iar ROSATOM nu va mai fi primită să construiască centrale în Uniunea Europeană. Budapesta este silită să caute un alt constructor pentru cele două noi reactoare de la Paks sau să renunțe la întreg proiectul. Ba mai rămâne și cu 320 de milioane de euro datorie către Moscova (a tras deja primii bani din creditul de 10 miliarde de euro – https://www.neimagazine.com/news/newsrussia-amends-loan-agreement-for-paks-ii-9284839).