Ursul rus vrea să devină polar. După Ucraina, Putin vrea să ocupe Zona Arctică

Noul Război Rece între Rusia și Occident se va duce și la propriu la rece, în frig, printre ghețari. Ursul rus, rănit de eșecul din Ucraina, se visează un mândru urs polar. Vladimir Putin se gândește să compenseze pierderile Rusiei în Ucraina (aproximativ două sute de mii de ruși morți în ”operațiunea militară limitată” a armatei) printr-o nouă retorică belicoasă referitoare la drepturile rușilor la controlul Zonei Arctice. Imperialismul rusesc caută acum să deschidă un nou front.

Putin ține morțiș să fixeze imediat granița exterioară a platoului continental al Federației Ruse în Oceanul Arctic. Vrea să interzică orice călătorie a navelor americane și occidentale de-a lungul rutei Mării Nordului. Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a anunțat chiar un plan de blocare a oricărei influențe occidentale de-a lungul principalei rute comerciale a Rusiei în regiune Mării Nordului. Criminalul de la Kremlin  vrea să șantajeze Statele Unite și lumea liberă occidentală prin această nouă mutare strategică.

Rușii cer la ONU o zonă economică exclusivă extinsă. În 2001 și 2015, revendicările Kremlinului pe această temă în Zona Arctică erau mai puține. Acum, Putin vrea mai mult. Față de acei ani, acum Moscova cere 705.000 de kilometri pătrați în plus. Rușii susțin că zona ar trebui să fie aproape toată a lor, pentru că, din punct de vedere geologic, mari părți ale Oceanului Arctic central ar fi o continuare a platformei continentale a Rusiei. O asemenea pretenție face ca zona economică exclusivă imaginată de Rusia să intre în conflict cu cele ale Canadei și ale Groenlandei.

ALEGERI 2024 CONSULTĂRI la Coroceni. Pe cine desemnează Klaus Iohannis PREMIER, în prima zi după expirarea mandatului

10:46

POLITICĂ Victor Negrescu trage un semnal de ALARMĂ: „Democrațiile și justiția socială, sub amenințare” / Demersul vicepreședintelui Parlamentului European

10:44

Gașca militară din jurul lui Putin va plasa sisteme de recunoaștere și baze dotate cu mijloace distructive de-a lungul coastei și arhipelagurilor Oceanului Arctic. Rusia știe că miza principală este că fiecare țară poate avea acces la Oceanul Arctic indiferent de locația sa geografică, conform dreptului internațional. Este tot ceea Rusia vrea să blocheze.

Aflat într-o izolare internațională aproape totală, Kremlinul blufează. Cum s-ar spune, încearcă Marea Nordului cu degetul. Aruncă pe agenda internațională o altă temă falsă de dezbatere pentru a poza în victimă a dreptului internațional (Rusia nu primește ce i s-ar cuveni). Așa intenționează să scape de statutul clar de agresor care, de facto, încalcă acest drept. Profită de faptul că regimul juridic internațional legat de platforma arctică – în interiorul căreia există resurse petroliere – nu a fost încă definitivat. Litigiile privind revendicările altor state în Arctica – în special Canada și Danemarca (prin Groenlanda) – nu au fost încă soluționate.

Pe fundalul războiului din Ucraina, rușii nu privesc cu ochi buni intenția marinei americane de a efectua exerciții pentru menținerea libertății de navigației în Zona Arctică. Statele Unite și aliații săi, inclusiv Canada, sunt din ce în ce mai preocupați de întărirea prezenței militare a Rusiei în Arctica și de încercările acestei puteri arctice de a revendica cât mai mult teritoriu maritim și de a afirma controlul deplin asupra navigație în apele Oceanului Arctic de-a lungul coastei și a zonei economice exclusive.

Un astfel de exercițiu militar american de protejare a libertatății de navigație vizează imediata vecinătate a bazei Flotei de Nord rusești din Peninsula Kola. Aici se află capabilități din arsenalul nuclear rusesc. În cazul unui conflict major cu alte puteri nucleare, arsenalul din Peninsula Kola le mai poate oferi rușilor posibilitatea, după ce au fost loviți de un atac nuclear, să riposteze și ei cu arme nucleare și să provoace daune masive inamicului. Păzirea cu strășnicie a acestor capacități nucleare este crucială pentru Putin. Numai făcând referire la ele, Kremlinul mai poate juca la cacealma la masa negocierilor.

Analiștii militari spun că războiul din Ucraina a dus la diminuarea forței militare convenționale a Rusiei în armament. Ca atare, Moscova încearcă – la intimidare – să își etaleze  capacitățile sale din Peninsula Kola. Peninsula Kola reprezintă poate ultimul as din mânecă pentru Rusia. Dar, acest argument de tip strategic al rușilor, oricât de credibil ar părea el, ca întotdeauna, disimulează un altul. E ca o păpușă Matrioșka ce ascunde o alta similară în interiorul ei.

Controlul resurselor de titan din Zona Arctică

Nu este surprinzător faptul că Arctica reprezintă 10% din PIB-ul Rusiei și 20% din exporturile sale. Prin urmare, regiunea este crucială în proiectele strategice ale Kremlinului. Revendicarea de către ruși a unei uriașe zone economice exclusive în această zonă ascunde și bătălia pentru titan. Cel mai mare zăcământ de titan din Rusia este situat în Arctica.

În ceea ce privește războiul din Ucraina, Putin nu a obținut de la chinezi o susținere totală, așa cum s-ar fi așteptat. A învățat că poți fi prieten cu chinezul atât timp cât oferi ceva la schimb. Dacă ai ce îi trebuie chinezului, ești cel mai bun prieten al lui.

Interesul chinezilor pentru resursele naturale arctice ale Rusiei este unul mai mare decât lasă Beijingul să se vadă. De acolo, din Zona Arctică, primește China gaz natural lichefiat și petrol. Acum, chinezii au pus ochii pe un zăcământ masiv de minerale în Arctica rusă și s-au oferit la un joint venture cu rușii. Companiile de inginerie și construcții din China colaborează cu Russian Titanium Resources. Colaborarea ruso-chineză în domeniul minier în regiunea arctică se extinde dincolo de titan, la alte minerale, inclusiv zircon, minereu de fier și aur. Un aspect cheie al proiectului este componenta de transport, care permite exportul de materiale prin Urali și Siberia și canalizarea mărfurilor pe ruta Mării Nordului. China este cel mai mare producător și exportator de titan din lume. Aliajele ușoare de titan sunt utilizate pe scară largă în industria aerospațială și de apărare, în timpul producției de motoare cu reacție, rachete și nave spațiale.

Rușii speculează orgoliul chinez de a câștiga competiția tehnologică cu americanii și le oferă exact ceea ce vor în schimbul susținerii proiectelor lor imperialiste. Înainte de sancțiunile occidentale, rușii furnizau aproximativ 30% din necesarul de titan pentru industria aerospațială globală. Compania americană Boeing a primit 40% din titanul din Rusia, iar rivalul său european Airbus achiziționa până la 60% din Rusia. Acum, rușii le cumpără bunăvoința chinezilor, oferindu-le acestora ceea ce altădată le ofereau companiilor occidentale.

Sabotarea de către Rusia a cablurilor subacvatice de comunicații din Zona Arctică

Dacă preocuparea ruso-chineză pentru resursele de titan din Arctica era o păpușă Matrioșka ascunsă într-una precedentă, problema securității cablurilor subacvatice de date de internet global reprezintă o alta. În ianuarie 2022, cablurile submarine în arhipelagul arctic Svalbard au fost tăiate, necesitând vaste și complicate reparații. Jurnalistul britanic Harry Baldock a sugerat rapid sabotarea cablului ca parte a măsurilor militare rusești în zona arctică.

Planul de a conecta Arctica, printr-o veche tentativă de cooperarea finlandezo-rusă, plan purtând numele de Arctic Connect, a fost abandonat. A mai rămas doar proiectul occidental Far North Fiber Express, pe care ruși au tot interesul să îl saboteze. Din punct de vedere geopolitic, abandonarea de către Occident a proiectelor de cooperare cu Rusia în favoarea proiectelor conduse de interese comune americane, canadiene și ale țărilor nordice a însemnat o lovitură semnificativă dată ambițiilor expansioniste ale regimului Putin.

Experții militari americani au depistat că submarine și nave-spion rusești patrulează în mod agresiv în apropierea cablurilor submarine vitale care transportă aproape toate comunicațiile globale prin internet. Astfel de activități au fost interceptate din Marea Nordului și Zona Arctică, de-a lungul traseelor cablurilor care transportă majoritatea comunicațiilor electronice la nivel mondial.

Comunitatea de informații americană este îngrijorată că rușii vor să se poziționeze agresiv în Arctica, pentru a fi pregătiți să atace aceste linii globale de comunicații, în contextul unor eventuale extinderi de conflicte cu Occidentul. Norvegia, țară membră NATO, este îngrijorată de activitățile de spionaj ale submarinelor militare rusești în apele ei teritoriale, solicitând ajutor din partea aliaților, pentru a face față monitorizării lor.

Rușii ar putea perfora cablurile și instala un tip de “robinet” informatic care să oprească la comandă fluxul imens de informații care circulă prin aceste cabluri submarine. Ei pot chiar provoca ruptura cablurilor. Accidente cu ruperea de cabluri subacvatice de comunicații se întâmplă uneori, fie din cauza unor ancore de nave comerciale târâte pe fundul mării, fie din cauza unor fenomene naturale (seisme, furtuni). Cele mai multe dintre aceste accidente au loc doar la câteva mile de țărm, iar repararea cablurilor se poate face rapid, cel mult două zile, dat fiind că adâncimea la care se întâmplă este mai mică.

Specialiștii estimează că , în caz de conflict, rușii ar putea tăia de-a dreptul cablurile de fibră optică, exact în unele dintre locațiile subacvatice extrem de greu de accesat pentru eventualele echipe maritime de depanare. O asemenea tăiere de cabluri la adâncimi foarte mari poate declanșa oprirea tuturor comunicațiile instantanee de care guvernele, economiile și cetățenii Occidentului depind în mod vital.

Prin aceste cabluri subacvatice comunică și fac tranzacții la nivel mondial comunitățile de afaceri de pe glob, tranzacții în valoare de mai mult de zece mii de miliarde de dolari pe zi. Prin aceste cabluri de fibră optică, instituții financiare mondiale fac tranzacții pe bursă în fiecare secundă. Orice perturbare semnificativă ar reduce fluxurile de capital. Cablurile transportă, de asemenea, peste 95% din conținutul comunicațiilor de zi cu zi.

Experții militari apreciază că Rusia a reușit să își construiască tipuri de drone submarine fără pilot capabile să transporte arme nucleare de mici dimensiuni. Acestea devin arme tactice extrem de periculoase, care pot fi utilizate împotriva unor porturi sau zone de coastă din statele aliate.

Analizele militare de la NATO indică faptul că intensitatea patrulelor submarine rusești a crescut în ultimii doi ani. Armata rusă a crescut ritmul operațiunilor la niveluri record față de cele desfășurate acum zece ani.  Fiecare mișcare rusă este percepută de aliați – mai ales în contextul conflictului din Ucraina – prin prisma unei neîncrederi profunde, care amintește de relațiile sovieto-americane din timpul Războiului Rece.

Autor

Bogdan Rădulescu

Bogdan-George Rădulescu, jurnalist, analist politic. Jurnalist între 1995-2015 (Radio România Internațional, Radio România Actualități). A fost corespondent la Bruxelles pentru Radio România (2011-2015), ... vezi toate articolele