Valentina Pufulescu: ”Cum scăpăm de furia pandemică. 10 idei practice” (OPINIE)
Suntem mai goi ca niciodată. În prag de dezumanizare. Cu încrederea de sine la pământ. Fermi, însă, în părerile cu care ostracizăm fără număr în piața publică online. E ca și cum lumea pe care o știam până acum 10 luni nu mai există. În locul ei s-a căscat o groapă virtuală care ține loc de planetă pentru noua specie născută din șoc și frică: furiosus izolatus socialus.
Starea naturală în care trăiește această nouă specie este starea de război. Un război al tuturor împotriva tuturor. Contribuie și moștenirea genetică bogată. Încă din era pre-pandemică, furiosus izolatus socialus tânjea să-și dea doctoratul în batjocorirea aproapelui pe internet. Îl mai rețineau serviciul, grătarul cu prietenii, chermeza cu familionul.
Ținut în carantină, izolat de prieteni și rude, alungat de la birou, forțat să umble cu mască și băgare de seamă, furiosul de pandemie este pierdut. Noroc cu rețelele sociale care țin locul interacțiunii umane. Aici se regăsește. Și dă-i și luptă!
– „Te-am primit la mine în casă! Nu mă așteptam să fii atât de încuiată! Să uiți numărul meu de telefon!”, scrie Ana, în timp ce mâinile îi tremură spasmos pe tastatură, iar tâmplele pulsează a explozie.
– „Doar mi-am spus părerea! Dacă atât poți spune după 10 ani de prietenie, este problema ta!”, vine răspunsul Mariei pe Facebook, urmat, cum altfel, de un irevocabil block!
Sunt replicile finale care trag cortina peste o prietenie de un deceniu. Nu s-au înțeles că nu se pot înțelege. Ana lăuda cu prea multă pasiune noua oală sub presiune apărută pe piață, în vreme ce conservatoarea Maria era adepta cratițelor clasice. Acum, amândouă fumegă în minusculele apartamente care le găzduiesc anxietatea, singurătatea, nesiguranța, panica. Și asta după ce au petrecut sărbătorile în izolare, fără prieteni (și așa nu mai au mulți), fără bunici, părinți, unchi, nepoți și verișori.
Ana și Maria sunt exponentul speciei furiosus izolatus socialus.
Ana și Maria sunt soții care visează doar sentința de divorț de când lucrează, împreună, acasă. Sunt fratele și sora care nu se mai înțeleg nici să-și spună „Bună dimineața!”. Sunt vecinii care se reclamă la poliție pentru că respiră prea tare. Sunt toți necunoscuții care se năpustesc online să-și impună convingerile despre orice și care nu acceptă nimic altceva în schimb. Sunt justițiabilii invizibili care varsă sentințe cu autoritatea dată de Sfânta Izolare și Sfântul Laptop. Apoi cad victime propriilor traume colective.
Profesorii în psihologie au analizat efectele izolării sociale prelungite asupra psihicului și comportamentului oamenilor. Ba chiar este subiect de analiză la nivel înalt. Oamenii de știință propun guvernelor scheme de ajutare a populației supusă restricțiilor fără precedent. Redau, pe scurt, concluzii extrase din mai multe interviuri, articole și lucrări de specialitate.
Primul fenomen cauzat de pandemie, recunoscut la nivel global, este cel al oboselii pandemice. Oamenii care s-au achitat de datorie în lupta anti-covid, acum nu mai sunt motivați să respecte regulile de prevenție. Potrivit OMS, este o reacție naturală și previzibilă la o criză prelungită, cu impact fără precedent asupra vieții de zi cu zi a fiecăruia dintre noi. Inclusiv a celor care nu au fost atinși de virus.
Pe fondul acestei oboseli s-a instalat accentuat și furia. Suntem mânioși că nu ne îmbrățișăm bunicii, că am petrecut Crăciunul departe de familii, că nu putem chefui de Revelion cu gașca, că nu călătorim, că sunt închise sălile de spectacol, festivalurile, restaurantele și chiar birourile. Suntem frustrați, mai singuri ca niciodată, anxioși, dezamăgiți, nervoși, suspicioși, sătui de măști, nesiguri în privința viitorului. Ba chiar a fost raportată o scădere semnificativă, la nivel mondial, a bolilor cu transmitere sexuală!
Studiile făcute în timpul pandemiei mai arată că din cauza izolării, omenirea se confruntă (pe lângă oboseala și furia pandemică), cu o nouă criză ce ține de sănătatea publică: singurătatea. Un real factor de risc pentru sănătate, chiar letal, potrivit psihologilor citați de CBC News.
Tumultul agonisit în pandemie se revarsă, în general, asupra celorlalți. A crescut numărul violențelor domestice, a certurilor între prieteni, a divorțurilor și în special a atacurilor nemiloase pe rețelele sociale.
În această lume virtuală accesibilă tuturor, furiosus izolatus socialus devine rege în fața laptopului. Se simte superior, are din nou controlul după ce a fost dezarmat complet de autoritate prin restricțiile de neconceput înainte de apariția virusului SARS COV 2. Așa aflăm că furiosul de pandemie este expert în tot. Știe cu justiția, cu politica, educația, digitalizarea. Știe cu dietele, cu arta, e as în religii și mai nou, în vaccinuri. Se năpustește asupra tastaturii cu o sete violentă de euforie. Acea căldură liniștitoare care-l inundă când spune ce are pe suflet. Starea de bine obținută astfel durează, însă puțin. Pentru că, la adăpostul distanței virtuale, toți sunt regi. Iar replicile vin în cascadă, mai rapid decât claxonul de la semaforul care nu s-a făcut încă verde.
Potrivit psihologilor, războiul din online nu face altceva decât să accentueze toate simptomele cauzate de izolarea socială. Spre exemplu, impulsul de a face pe cineva de rușine că nesocotește vaccinarea sau, din contră, că o susține poate avea efect de bumerang. Ostracismul social (excluderea socială a unui individ) are efecte negative asupra sinelui, spun experții. Cu alte cuvinte, după măcelul virtual, combatantele Ana și Maria nu sunt doar sleite de puteri și infinit mai furioase, dar se simt rușinate de propriul comportament. Furia descătușată online se întoarce împotriva lor cu urmări dramatice: încrederea de sine scade la cote alarmante, singurătatea, frica, deznădejdea, lipsa de speranță se accentuează peste nivelul oricum crescut de criza sanitară.
Psihologii spanioli numesc tipul de anxietate dezvoltat în carantină síndrome de la cabaña, sindromul cabinei. Francezii îi spun syndrome de l’escargo, sindromul melcului. Englezii îi spun simplu re-entry syndrome, sindromul de reintrare în societate. Oricum ar fi botezată, lipsa de interacțiune cu ceilalți oameni a afectat întreaga planetă, iar acum trebuie să învățăm din nou să comunicăm și să ne comportăm în comunitate. Iar antrenamentul trebuie să înceapă de acum, în, ceea ce sperăm cu toții să fie, ultima carantină înainte de eradicarea COVID 19.
Psihanaliștii din întreaga lume recomandă populației să nu aștepte ridicarea restricțiilor și să iasă brusc din casă. Șocul reintegrării sociale trebuie atenuat treptat, cu pași mici, siguri, respectând în continuare măsurile de prevenție. Aceștia compară efectele ieșirii din pandemie cu simptomele pe care le îndură soldații care se întorc din zonele de război, prizonierii eliberați după condamnări îndelungate sau voluntarii care au petrecut mult timp departe de casă.
Cum și de ce relațiile sociale ne protejează sănătatea rămâne o temă de studiat în continuare pentru experți. Aceștia ne dau, însă, idei cum să ne menținem sănătatea fizică și psihică și cum să păstrăm contactul social cu ceilalți oameni, chiar dacă fizic trebuie să rămânem în continuare distanțați.
- Aderați la grupuri cu care puteți socializa în siguranță. Rețelele sociale, de exemplu, ne pot ajuta să recâștigăm sentimentul de comuniune. Puteți lua lecții virtuale de pictură, canto, șah, yoga, web design, storytelling sau orice altceva vă trezește interesul.
- Faceți sport. Este un moment foarte bun să începeți să aveți grijă de corpul vostru. O oră de mișcare pe zi sau la câteva zile face minuni asupra stării emoționale. Endorfinele eliberate în timpul efortului alimentează corpul cu moleculele fericirii și schimbă total perspectiva unei zile. Dacă nu vreți să mergeți la sala de sport, puteți opta pentru antrenamente online care sunt fie gratuite, fie destul de ieftine. Exercițiile cu greutatea corpului făcute acasă sunt la fel de eficiente pentru slăbit sau menținerea greutății cum sunt cele din sala de forță. Dacă nu rezonați cu sportul, puneți-vă masca și ieșiți la o plimbare. Mersul de jos declanșează reacții chimice similare. O plimbare de jumătate de oră este suficentă pentru a vă reîncarca bateriile după o zi petrecută în fața laptopului.
- Controlați-vă alimentația. Gătitul acasă vă dă ocazia să știți exact ce puneți în farfurie. În plus, puteți mânca mai mult! Fără să țineți neapărat dietă, cele trei mese regulate, plus gustările, recomandate de nutriționiști pe zi, vă împiedică să ajungeți în starea de foame violentă din cauza căreia uitați să ieșiți din frigider.
- Faceți pauze de telefon și laptop. Când vreți să vă relaxați nu butonați telefonul. Savurați un ceai sau o cafea. Încercați să-i simțiți aromele, textura, temperatura, avalanșa de senzații declanșate la contactul cu papilele gustative. Citiți cu atenție câteva pagini dintr-o carte. Ascultați și fredonați versurile melodiilor care vă stimulează energia pozitivă. Dansați, ieșiți pe balcon și fiți atenți la detalii. Nu este suficient să priviț Observați cerul, copacii, balcoanele din blocul de vis-a-vis, trecătorii. Focusarea pe prezent este o tehnică extrem de eficientă în lupta cu anxietatea. Mecanismul este simplu. Când mintea este concentrată pe acțiunea desfășurată ACUM, uită gândurile negative, grijile care bombardează continuu.
- Când vă copleșește furia, respirați. Inspirați și expirați profund. Imaginați-vă că atunci când inspirați vreți să absorbiți tot parfumul unei flori. Când vreți să dați afară aerul de care nu mai aveți nevoie, gândiți-vă că vreți să împrăștiați, dintr-o singură suflare, o păpădie. După ce mirosiți îndelung floarea și suflați puternic în păpădie de vreo 10 ori, pulsul se va potoli și se va instala calmul.
- Vorbiți cu oamenii pe care îi întâlniți întâmplător. Psihologii americani susțin că aceste interacțiuni formale sunt un antidot surprinzător care ne poate scoate la liman. Așa că vorbiți cu vecinul de la doi, cu tipul care prepară cafeaua to go, taximetristul, vânzătoarea de la magazin sau bătrânica de la care cumpărați legume proaspete. O simplă sporovăială cu un străin la coada pentru cozonaci poate umple golul adâncit de izolare. Discuțiile mărunte, la adăpostul măștii de protecție, au puterea să redea starea de bine, acel sentiment de încredere, că nu suntem singuri, ci aparținem unei comunităț Așa-numitele „legături slabe” compensează eficient slăbirea”legăturilor puternice” cu familia și prietenii.
- Faceți patul în fiecare dimineață. Un gest simplu, neînsemnat, dar care dă un ton pozitiv întregii zile. Aranjarea așternuturilor după ce ne trezim din somn este asociată cu productivitatea mai bună și cu sentimentele de bunăstare, împlinire și încredere de sine. Este prima sarcină a zilei realizată cu succes. Va avea un efect de domino și asupra celorlalte acțiuni pe care le veți desfășura până seara. Când reveniți la culcare, găsiți patul curat, ordonat, ceea ce poate reduce stresul de peste zi. Senzația de nou început ajută la relaxare. Pentru un plus de prospețime, aerisiți bine camera cu o jumătate de oră înainte să vă băgați în pat. Așternuturile răcoroase și o temperatură în jur de 19 grade contribuie la sănătatea somnului.
- Spalați vasele înainte să lucrați. Chiar dacă nu apucați să faceți curat sau ordine în toată casa, e important să vă curățați farfuriile. Vă va liniști mintea care altfel ar fi agasată de mizeria sau dezordinea din toată locuințDacă vă așezați la laptop cu imaginea chiuvetei goale în minte va fi de ajuns să vă lase să lucrați cu spor.
- Învațați să spuneți STOP telemuncii. Mulți angajați se plâng că lucrează mai mult de acasă decât o făceau la birou. Psihiatrii spun că acest fenomen este dăunător pe termen lung.
- Ca o concluzie a zilelor pe care le trăim în izolare și restricții, experții ne recomandă să fim flexibili și să învățăm să ne adaptăm schimbărilor. Adică să reușim acolo unde eșuează autoritatea inflexibilă și ancorată încă în jocuri politice pentru putere. Soluția pentru dezorientarea și dezechilibrul comportamental este în noi.