2012, anul războiului politic. Declinul lui Băsescu – vehiculul electoral al USL

2012 a fost anul celui mai mare război politic de după Revoluție: opoziția a obținut guvernarea înainte de parlamentare. USL a folosit declinul popularității lui Traian Băsescu și a devenit construcția cu cea mai mare forță politică de după 1990.

Anul 2012 a reprezentat anul victoriei pentru Uniunea Social Liberală. De asemenea, popularitatea președintelui Traian Băsescu și cea a Partidului Democrat Liberal au intrat într-un declin fără precedent.

Pentru prima dată în istoria post-decembristă opoziția a obținut șefia Guvernului înaintea unor alegeri parlamentare. USL a reușit să obțină, după alegeri, un scor mai mare decât cel avut în momentul asumării guvernării.

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

USL și-a dovedit abilitatea de a folosi erodarea masivă a popularității președintelui Traian Băsescu, unul dintre cei mai iscusiți politicieni ai ultimilor ani, pentru a se valida electoral drept alternativă la PDL.

Chiar dacă poate fi privit ca un eșec, referendumul pentru demiterea lui Traian Băsescu a constituit unul din motivele pentru care USL a câștigat, în cele din urmă, puncte electorale. Cu alte cuvinte, USL a capitalizat frustrarea celor care au votat înlăturarea șefului statului de la Palatul Cotroceni și a transormat-o în voturi la parlamentare.

Votul negativ de la finalul unui an supraîncărcat cu politică a făcut ca USL să obțină în alegeri chiar mai mult decât se așteptau Crin Antonescu sau Victor Ponta: o majoritate de peste două treimi în Parlament. Acest fapt este o premieră în istoria postdecembristă, USL fiind formațiunea cu cea mai mare majoritate parlamentară, depășind chiar FSN din anii ”90.

De asemenea, 2012 a fost și anul în care politicienii și-au încălcat, în câteva ocazii, cuvântul dat în mod public. Crin Antonescu a promis că se retrage definitiv din politică dacă Traian Băsescu nu este demis la referendum. Victor Ponta a anunțat, la un moment dat, în cursul anului, că nu mai vorbi „niciodată” cu Traian Băsescu. La rândul său, Traian Băsescu a spus răspicat că nu-l va desemna pe Victor Ponta prim-ministru. La finalul anului Crin Antonescu este încă în politică, iar Victor Ponta vorbește cu Traian Băsescu. De asemenea, actualul șef al statului l-a desemnat în fruntea Guvernului pe actualul premier de două ori în 2012.

Protestele din ianuarie față de guvernarea PDL-Băsescu

Chiar în primele zile din 2012 începea în PDL, aflat pe atunci la guvernare sub conducerea lui Emil Boc, o discuție legată de remanierea guvernamentală, considerată necesară după erodarea capitalului politic al miniștrilor.

Liderii USL anunțau prioritățile politice pentru 2012, între care suspendarea președintelui Băsescu și depunerea unei moțiuni de cenzură.

Traian Băsescu intervena telefonic într-o emisiune televizată în care era invitat subsecretarul de stat Raed Arafat, pentru a discuta despre noua Lege a Sănătății. Băsescu îl acuza pe Arafat că dezinformează populația și că vrea scandal public. „Dacă nu găsește înțelegere și are altă părere decât propriul lui ministru, ori trebuie să plece ministrul, ori secretarul de stat. Cine credeți că pleacă? Ghici, ghicitoarea mea”, spunea Băsescu, afirmațkia rămânând celebră.

10 ianuarie – Raed Arafat își anunță demisia din funcția de subsecretar de stat în Ministerul Sănătății.

11 ianuarie – Peste 50 de persoane participă, la Cluj, la un miting de solidaritate cu Raed Arafat, cu pancarte pe care se putea citi: „Respect Arafat”, „Nu ne condamnați la moarte!”, „Ne-ați ciuruit!”.
12 ianuarie – La Târgu Mureș aproximativ 1.500 de persoane ies în stradă pentru a-l susține pe Raed Arafat, după ce acțiunea a fost inițiată pe o pagină de socializare. Manifestanții scandează „Vrem să trăim, nu vrem să murim”, „Haideți cu noi”, „Jos Băsescu”, „Arafat nu uita, noi suntem de partea ta!”, „Afară din țară cu javra ordinară!”, „România, trezește-te!”.

13 ianuarie – Traian Băsescu cere Guvernului Boc retragerea proiectului Legii Sănătății din dezbaterea publică, motivând că o mare parte din public și majoritatea celor din sănătate nu vor schimbarea sistemului. Cu toate acestea, președintele susține că în sistemul de sănătate „corupția funcționează din plin”. Acțiunea de susținere pentru Arafat prinde avânt, iar pe rețelele de socializare sunt chemați oameni în stradă în Piața Universității din București și în alte orașe din țară. Raed Arafat face un apel către cei care și-au manifestat solidaritatea față el să nu mai iasă în stradă, să nu răspundă la nicio chemare sau provocare de pe internet sau de la televiziuni și să nu se lase manipulați politic. Câteva sute de persoane se strâng în Piața Universității și pleacă în marș spre Palatul Cotroceni, blocând traficul în zonă.

14 ianuarie – Manifestațiile se extind în majoritatea orașelor din țară, mesajele antiguvernamentale prin contur și devin complementare cu cele pro-Arafat. Protestatarii, în general persoane vârstnice și bugetari, își exprimă nemulțumirea față de nivelul pensiilor și al salariilor.

15 ianuarie – Protestele din întrega țară sunt orientate împotriva președintelui Traian Băsescu și a premierului Emil Boc. Sunt înregistrate confruntări violente între unii dintre protestatari și forțele de ordine, iar situația din România este reflectată, pe larg, în presa internațională.

17 ianuarie – Premierul Emil Boc semnează decizia prin care Raed Arafat revine în postul de subsecretar de stat în Ministerul Sănătății. Cu toate acestea, protestele continuă în Capitală și în mai multe orașe din țară.

18 ianuarie – Liderii USL solicită, într-o discuție cu premierul Emil Boc, demisia Guvernului, instalarea unui Cabinet independent și organizarea de alegeri anticipate, dar solicitările sunt refuzate de Boc.

23 ianuarie – Ministerul de Externe, Teodor Baconschi, este revocat din funcție pentru afirmațiile la adresa protestatarilor precum „mahalaua violentă și ineptă”. În Parlament este organizată o sesiune extraordinară în care se dezbate situația socială, dar puterea și opoziția nu ajung la un acord.

25 ianuarie – Pe fondul atenuării protestelor, Traian Băsescu anunță că nu ia în considerare demisia „decât dacă va fi evident că aceasta este soluția”. Șeful statului își recunoaște „gafele” în raport cu Raed Arafat din disputa televizată cu acesta.

30 ianuarie – Crin Antonescu anunță că USL intră în grevă parlamentară, după ce a fost analizată inclusiv opțiunea demisiei în bloc a parlamentarilor opoziției.

Schimbarea Guvernului Boc și instalarea Guvernului Ungureanu

5 februarie – Mai mulți lideri PDL susțin ideea unei remanieri guvernamentale. Neoficial se vorbește despre schimbarea lui Boc din funcția de premier.

6 februarie – Emil Boc își anunță demisia din funcție și depunerea mandatului întregului Cabinet, iar ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, devine premier interimar. Crin Antonescu îi cere demisia lui Traian Băsescu, la Cotroceni, cu ocazia consultărilor cu partidele, și pledează pentru organizarea de parlamentare anticipate. Băsescu îl desemnează premier pe Mihai Răzvan Ungureanu, șeful SIE de la acea vreme. UDMR rămâne, alături de UNPR, în coaliția guvernamentală din jurul PDL, menținându-și pozițiile pentru miniștrii din Cabinetul Boc. Toți miniștrii PDL sunt schimbați din funcție, inclusiv Elena Udrea.

9 februarie – Cabinetul Ungureanu este învestit în Parlament, obținând 5 voturi peste minimul necesar. USL nu participă la vot. Liberalii se arată nemulțumiți de discursul lui Victor Ponta de la dezbaterile parlamentare, în care acesta a prezentat 15 puncte care ar trebui rezolvate de Guvern. Lui Ponta i se reproșează faptul că nu a avut accente vehemente împotriva puterii și a a lăsat să se înțeleagă că opoziția ar putea colabora politic cu viitorul premier.

13 februarie – Victor Ponta, Titus Corlățean și Corneliu Dobrițoiu fac o vizită în SUA, printre oficialii întâlniți fiind și Philip Gordon – adjunct al secretarului de stat pentru Afaceri Europene și Eurasiatice.

27 februarie – Traian Băsescu îl nominalizează pe senatorul PNL Teodor Meleșcanu la șefia SIE, post rămas vacant ca urmare a demisiei lui Mihai Răzvan Ungureanu.

1 martie – Liderii statelor UE decid amânarea aderării României la spațiul Schengen până în toamna lui 2012.

7 martie – Traian Băsescu se adresează Parlamentului. USL nu participă la ședință. Șeful statului susține că trebuie găsite soluțiile pentru revenirea salariilor bugetarilor la nivelul dinaintea tăierilor din 2010, fiind necesar ca măsura să se aplice începând cu 1 iunie.

11 martie – „Funcția de președinte a reprezentat pentru mine cea mai mare umilință a vieții mele”, susține Băsescu, în emisiunea „După 20 de ani” de la ProTV.

12 martie – Coaliția guvernamentală PDL-UDMR -UNPR decide să susțină majorarea salariilor bugetarilor începând cu luna iunie, urmând ca Guvernul să stabilească procentul majorărilor.

18 martie – Traian Băsescu anunță că la consultările cu partidele, înainte de a-l propune pentru poziția de premier pe Mihai Răzvan Ungureanu, i-a făcut această propunere lui Victor Ponta, însă n-a primit niciun răspuns.

Frunzăverde, unul dintre „greii” PDL, părăsește partidul și se alătură PNL

Prim-vicepreședintele PDL Sorin Frunzăverde anunță că părăsește formațiunea democrat-liberală și trece la PNL, din partea căruia candidează și câștigă un nou mandat la președinția Consiliului Județean Caraș-Severin. Frunzăverde primește postul de vicepreședinte al PNL.

Camera Deputaților aprobă cererea de reexaminare a președintelui Traian Băsescu la o Ordonanță privind referendumul, stabilind ca demiterea președintelui să fie aprobată dacă a întrunit majoritatea voturilor cetățenilor înscriși pe listele electorale. Inițial, textul privind referendumul prevedea că demiterea președintelui este aprobată dacă a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate, la nivelul țării, ale cetățenilor care au participat la referendum.

30 martie – PDL, UNPR, PNȚCD și PER anunță înființarea în Capitală a „Mișcării pentru Noul București”.

Primarul Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, care trecuse de la PC la UNPR, revine și spune că a fost tot timpul membru al PC și că nu îi va trăda niciodată pe cetățenii Sectorului 4. Piedone, anunțat de Elena Udrea coordonator al campaniei comune pe București, anunță că de fapt va fi candidatul USL la alegerile locale, pentru un nou mandat de primar.

Fostul premier Adrian Năstase este condamnat de instanța supremă la trei ani de închisoare cu suspendare pentru șantaj, în dosarul „Zambaccian”, fiind achitat pentru infracțiunea de luare de mită.

31 martie – Semnarea protocolului între PDL, UNPR, PNȚCD și PER pentru înființarea în Capitală a „Mișcării pentru Noul București”, este anulată. UNPR anunță dificultăți în parafarea înțelegerii, iar PDL București, la propunerea Elenei Udrea, decide ca partidul să meargă cu candidații proprii în Capitală, astfel că „Mișcarea pentru Noul București” nu se mai constituie.

Udrea anunță candidatul PDL pentru Primăria Capitalei: Silviu Prigoană

1 aprilie – Președintele PSD, Victor Ponta, declară că USL va depune moțiune de cenzură pe 17 aprilie, iar documentul va consemna nu doar „cedarea premierului Ungureanu în fața UDMR” în chestiunea UMF Târgu Mureș, ci și „cedarea în fata intereselor străine de a vinde ce a mai rămas din resurse”. Senatorul Mihaela Popa, o apropiată a lui Sorin Frunzăverde, anunță că și-a depus demisia din funcția de vicepreședinte al PDL, ea precizând că în continuare va activa ca membru simplu de partid. Ulterior, Popa se înscrie în PNL.

6 aprilie – Înaintea congreselor reunite ale PSD, PNL și PC, Traian Băsescu le scrie liderilor USL cerându-le ca opoziția să participe la discuțiile privind revizuirea Constituției, astfel încât mandatul prezidențial să fie de patru ani, iar referendumul de validare să aibă loc la locale, garantând că va demisiona în timp util pentru ca în noiembrie să fie și prezidențiale.

7 aprilie – Congresele PSD, PNL și PC i-au desemnat oficial Crin Antonescu și Victor Ponta candidați la funcțiile de președinte și premier.

9 aprilie – Andrei Chiliman este înlocuit de conducerea PNL de la șefia organizației de București cu Eugen Nicolăescu. Chiliman declară că, pentru prima oară după aproape 23 de ani de când este membru PNL ia în considerare „în mod foarte serios” demisia din partid. În final, însă, decide să rămână alături de liberali și demisionează doar Biroul Permanent Central al PNL.

11 aprilie – Comisia de cod electoral adoptă, prin consens, propunerea privind sistemul de vot uninominal mixt, astfel încât jumătate din colegii să fie adoptate prin vot uninominal majoritar și jumătate pe o listă de compensare.

17 aprilie – Sorin Blejnar este revocat de la conducerea Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), în urma unei discuții avute cu premierul Mihai Răzvan Ungureanu, decizia de eliberare din funcție fiind semnată de șeful Guvernului.

Moțiunea de cenzură a USL împotriva Cabinetului Ungureanu, învestirea Guvernului Ponta

18 aprilie – USL depune moțiunea de cenzură împotriva Guvernului condus de Mihai Răzvan Ungureanu, semnată de 116 parlamentari.

27 aprilie – Guvernul PDL-UDMR-UNPR este demis după 78 de zile de la învestirea în funcție. Mihai Răzvan Ungureanu devine prim-ministrul cu cel mai scurt mandat din istoria postdecembristă.
Liderii PDL acuză deputații minorităților naționale de faptul că i-au „lucrat pe la spate” și au votat împotriva Guvernului Ungureanu. În aceeași zi, președintele Traian Băsescu cheamă partidele la consultări pentru desemnarea noului prim-ministru. PDL anunță că nu are nicio propunere de prim-ministru, USL cere desemnarea lui Victor Ponta, solicitarea fiind acceptată de șeful statului.

30 aprilie – Liderii USL discută cu delegația FMI, a Băncii Mondiale și a Comisiei Europene, în perspectiva semnării unei noi scrisori de intenție de către viitorul guvern, la discuții luând parte și ministerul Finanțelor din Cabinetul Ungureanu, Bogdan Drăgoi. În finalul discuțiilor cu delegația FMI se ajunge la un acord cu privire la majorarea salariilor bugerilor cu 8% de la 1 iunie și restituirea sumelor reținute pensionarilor pentru CASS.

7 mai – Este instalat Guvernului Ponta I, cu sprijinul parlamentar al UNPR și al deputaților minorităților naționale, iar la depunerea jurământului, la Palatul Cotroceni, Traian Băsescu face apel la miniștri să nu înceapă „un proces de restaurație”.

22 mai – Camera Deputaților adoptă uninominalul într-un singur tur pentru parlamentare, inițiat de Victor Ponta și Crin Antonescu. PDL anunță contestarea legii electorale la Curtea Constituțională, care va declara textul normativ neconstituțional.

Alegerile locale, primul test al USL, prima lovitură electorală pentru PDL

10 iunie – Alegerile locale aduc USL o victorie zdrobitoare la nivelul întregii țări, câștigând mare parte dintre primăriile și consiliile județene deținute până la acel moment de PDL. USL obține un scor politic în ceea ce privește consilierii județeni de 49 %, în timp ce PDL, aflat în diferite alianțe locale, obține doar 15%, iar PPDD – 8,9%. Emil Boc reușește, la limită, să obțină un mandat de primar la Cluj, iar la nivelul țării USL domină fiecare județ, excepție făcând doar Arad și Alba. USL câștigă Primăria Capitalei și primăriile de sector, cu excepția Sectorului 2, în timp ce PDL obține 16 %, față de USL, cu 55%. La două zile distanță, Elena Udrea, lider al PDL București, își anunță demisia din fruntea filialei, ca urmare a scorului din alegeri.

12 iunie – Parlamentul adoptă o declarație, la propunerea USL, prin care premierul Victor Ponta este mandatat să reprezinte România la Consiliul European, în defavoarea președintelui. Traian Băsescu reacționează precizând că actul adoptat în Parlament nu are valoare juridică.

14 iunie – Președintele PDL, Emil Boc, își depune, la fel ca întreaga conducere a partidului, mandatul în vederea organizării Convenției Naționale extraordinare la finalul lunii. Boc precizează că nu va mai candida la șefia PDL.

18 iunie – Premierul Victor Ponta este acuzat de plagiat în teza de doctorat scrisă în 2003, în urma unui articol publicat în revista Nature.

19 iunie – Victor Ponta susține că își dorește ca președintele să plece de la putere cât mai rapid pentru a se termina „cu dosarele, mizeriile și cu acuzațiile și cu sistemul securist al lui Băsescu”, referindu-se la acuzațiile de plagiat.

Condamnarea fostului premier Adrian Năstase și încercarea sa de suicid

20 iunie – Fostul premier, Adrian Năstase, este condamnat la doi ani de închisoare cu executare în dosarul „Trofeul Calității”, sentința fiind definitivă. Seara, presa prezintă informații potrivit cărora Năstase a încearcat să se sinucidă cu un revolver, chiar în momentul în care polițiștii se aflau în reședința sa. Fostul președinte al PSD este internat de urgență, iar a doua zi este operat, însă mai rămâne câteva zile în Spitalul Floreasca, sub pază. La spital vin mai mulți lideri ai PSD, în frunte cu premierul Victor Ponta. Acesta îl întreabă public pe Traian Băsescu dacă este „fericit”.

22 iunie – Crin Antonescu îi transmite lui Traian Băsescu să semneze decretul pentru numirea lui Puiu Hașotti la Ministerul Culturii, în locul lui Mircea Diaconu, care plecase din funcție în urma unei decizii privind o situație de incompatibilitate. Antonescu a subliniat că dacă Băsescu nu îl numește pe Hașotti în funcție, va solicita declanșarea procedurii de suspendare. Anterior, șeful statului îi solicitase lui Hașotti o declarație pe propria răspundere că nu a plagiat în teza de doctorat.

25 iunie – Traian Băsescu sesizează Curtea Constituțională cu privire la reprezentarea României la Consiliul European, unde premierul Victor Ponta se afla pe lista participanților. Judecătorii CC se pronunță două zile mai târziu, precizând că președintele participă la Consiliul European în calitate de șef al statului.

27 iunie – Curtea Constituțională constată neconstituționalitatea legii electorale a uninominalului într-un singur tur, inițiată de Ponta și Antonescu.

28 iunie – Premierul Victor Ponta participă la lucrările Consiliului European, în timp ce președintele Traian Băsescu rămâne în țară. Șeful statului acuză că a fost împiedicat să-și exercite atribuțiile constituționale, Ponta asumându-și atribuțiile președintelui fără să dețină mandat. Băsescu spune că „statul de drept este pus sub semnul întrebării” prin atitudinea premierului și a USL.

29 iunie – Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare constată că Victor Ponta a plagiat teza de doctorat. Ministrul interimar al Educației, Liviu Pop, emisese, cu o zi înainte, un ordin care lăsa Consiliul fără competențe în această materie. PDL cere demisia lui Victor Ponta, aflat la lucrările Consiliului European de la Bruxelles.

30 iunie – Convenția Națională Extraordinară a PDL îl validează ca președintele al partidului pe Vasile Blaga, singurul candidat care s-a înscris în cursă. Cezar Preda, Cristian Preda, Mihai Stănișoară și Dorin Florea devin prim-vicepreședinți ai PDL.

1 iulie – Premierul Victor Ponta avanseză ideea unei demisii „la pachet” a președintelui și premierului pentru organizarea alegerilor parlamentare și prezidențiale anticipate. Traian Băsescu îi retransmite premierului a doua zi scrisoarea în care precizează că își dă demisia în situația revizuirii Constituției.

Suspendarea – fulger din funcție a lui Traian Băsescu, referendumul și boicotul

3 iulie – În paralel cu discuțiile din Parlament pentru numirea noii conduceri a Radioului Public și a TVR, USL cere convocarea unei sesiuni extraordinare pentru revocarea Avocatului Poporului, Gheorghe Iancu, sub motivația că acesta și-a depășit prerogativele în exercitarea funcției. Avocatul Poporului este singurul care poate contesta la Curtea Constituțională ordonanțele de urgență ale Guvernului.

USL depune solicitări pentru revocarea din funcție a președintelui Senatului, Vasile Blaga, precum și a președintelui Camerei Deputaților, Roberta Anastase, care sunt adoptate în aceeași zi. Crin Antonescu și Valeriu Zgonea sunt aleși în fruntea Senatului, respectiv a Camerei Deputaților.

PDL reacționează acuzând USL de confiscarea statului de drept și de aplicarea unei lovituri democrației, în timp ce Monica Macovei reclamă „o lovitură de stat”.

Vicepreședintele Comisiei Europene, Viviane Reding, scrie pe Twitter că este „foarte îngrijorată de atacurile recente la independența Curții Constituționale a României”, după ce în Parlament se votase un proiect de lege care scotea hotărârile celor două Camere ale Parlamentului dintre actele care pot fi supuse controlului constituțional.

Gheorghe Iancu este revocat din funcție, iar fostul deputat PSD Valer Dorneanu preia interimatul ca Avocat al Poporului.

Traian Băsescu acuză USL, UDMR și UNPR că încearcă să pună justiția sub control, solicitând liderilor celor trei formațiuni să înceteze atacurile împotriva instituțiilor statului. Totodată, președintele PPE acuză USL că a dat frâu liber unui plan care subminează statul de drept.

4 iulie – USL depune documentele pentru suspendarea din funcție a președintelui Traian Băsescu.

Guvernul adoptă o Ordonanță de Urgență potrivit căreia hotărârile celor două Camere nu mai pot fi supuse controlului constituțional. Ulterior, în Monitorul Oficial sunt publicate deciziile de revocare din funcție ale lui Vasile Blaga și Robertei Anastase.

Ambasadorul SUA, Mark Gitenstein, susține că este important de știut dacă Ordonanța de Urgență privind CC este constituțională. Președintele Comisiei de la Veneția denunță „tentativele” Guvernului de la București de a face „presiuni” asupra Curții Constituționale.

5 iulie – Traian Băsescu participă la ședința plenului Parlamentului în care se citește solicitarea de suspendare din funcție, acuzând că demersul are drept scop punerea sub controlul PSD și PNL a instituțiilor statului , în principal a justiției.

Guvernul adoptă o Ordonanță de Urgență prin care este modificată Legea referendumului, în sensul că demiterea președintelui se poate realiza cu votul majorității alegătorilor prezenți la urne, fiind eliminată condiția de cvorum de 50%.

6 iulie – Victor Ponta discută la telefon cu președintele CE, Jose Barroso, cu privire la situația politică din România. Guvernul de la Berlin, condus de Angela Merkel, se declară „foarte îngrijorat” cu privire la situația din România, invocând modificarea Legii Curții Constituționale.

Judecătoarea CC Aspazia Cojocaru susține că ar fi fost amenințată cu moartea înaintea discuției asupra solicitării de suspendare a președintelui Traian Băsescu.

Curtea Constituțională avizează parțial motivele invocate de USL pentru suspendarea din funcție a lui Traian Băsescu, însă nu identifică „faptele grave” prevăzute în Constituție pentru suspendarea președintelui. CC precizează că acțiunea de suspendare nu poate fi oprită după declanșarea acesteia.

Președintele Consiliului European, Herman van Rompuy, spune pe Twitter, că este „foarte îngrijorat” de evoluțiile din România privind statul de drept și independența sistemului judiciar.

Traian Băsescu este suspendat din funcție prin votul plenului celor două Camere ale Parlamentului, după ce șeful statului și-a prezentat din nou punctul de vedere asupra acuzațiilor din cererea de suspendare a USL. Președintele Senatului, Crin Antonescu, devine președinte interimar al României.

Băsescu promite că dacă se va întoarce la Cotroceni nu îi va da lui Victor Ponta alt mandat de prim-ministru.

9 iulie – Cancelarul german, Angela Merkel, apreciază drept „inacceptabilă” încălcarea statului de drept în România cu privire la destituirea președintelui, precizând că temerile sale au fost confirmate în urma unei discuții telefonice cu Traian Băsescu.

Curtea Constituțională constată constituționalitatea suspendării din funcție a președintelui Traian Băsescu. CC constată, de asemenea, faptul că președintele Senatului, Crin Antonescu, asigură interimatul funcției.

CC respinge contestațiile PDL cu privire la Blaga și Anastase, însă admite faptul că hotărârile celor două Camere ale Parlamentului trebuie supuse controlului constituțional doar în cazul în care afectează valori și principii constituționale.

10 iulie – Curtea Constituțională decide în cazul modificărilor aduse Legii referendumului, precizând că textul normativ este „constituțional în măsura în care la urne se prezintă jumătate plus unu din numărul alegătorilor înscriși în listele electorale permanente”. CC respinge contestația PDL cu privire la revocarea din funcție a Avocatului Poporului. Victor Ponta susține că nu mai mai vorbi niciodată cu Traian Băsescu, decât în cadrul unor întâlniri oficiale și se va rezuma doar la „politețuri”.

12 iulie – Premierul Victor Ponta acceptă, la Bruxelles, o serie de solicitări ale oficialilor UE, între care menținerea condiției de cvorum pentru referendumul de demitere a președintelui. Este convocată o sesiune extraordinară a Parlamentului în care să modifice ordonanța de urgență a Guvernului în ceea ce privește Legea referendumului.

16 iulie – Traian Băsescu afirmă că va renunța la mandatul prezidențial dacă la referendum se prezintă sub 50% dintre alegători, dar este înregistrat un vot covârșitor împotriva sa. Președintele interimar, Crin Antonescu, promulgă legea privind referendumul adoptată în Parlament, sub considerentul că judecătorii CC au constatat constituționalitatea acesteia. Antonescu promite că dacă Traian Băsescu revine la Cotroceni prin invalidarea referendumului, ca urmare a neprezentării la urne a 50% plus unu din alegători, se retrage din viața politică.

18 iulie – Parlamentul aprobă modificarea OUG în cazul referendumului, extinzând intervalul orar alocat perioadei pentru vot și menținerea condiției de cvorum la referendum.

Traian Băsescu: „Opțiunea mea este să îi chem pe români la vot și cel puțin în momentul de față PDL riscă să intre în coliziune cu mine, să ne despărțim, dacă îi îndeamnă pe oameni să nu vină la vot. N-au decât să nu vină ei, eu îi voi chema pe români la vot”.

20 iulie – Traian Băsescu: „Mie îmi garantează rămânerea în funcție absenteismul, dar eu le spun românilor «Nu faceți asta, pentru că ne putem reașeza de unde am plecat pe 3 iulie. Românii au cartea asta și trebuie să o joace (…), mergând și votând oricum»”.

23 iulie – Traian Băsescu: „Dacă s-ar valida referendumul s-ar acoperi cu votul popular lovitura de stat și atunci trebuie făcut tot ce se poate pentru ca referendumul să nu se valideze și oamenii ăștia să răspundă”.

24 iulie – PDL decide să îndemne electoratul să nu participe la referendumul de demitere a președintelui. Traian Băsescu anunță că personal va merge la vot în ziua referendumului de demitere din 29 iulie, însă acesta nu mai ajunge la vot în ziua scrutinului.

26 iulie – Crin Antonescu insistă că va ieși din politică dacă Traian Băsescu revine la Cotroceni: „Mă țin de cuvânt și spun încă o dată, clar: Traian Băsescu, nu am pus niciun pariu cu tine, pentru că ești un mincinos. Am pus rămășag cu mine și cu onoarea mea. Ori tu, ori eu. Eu nu am mințit niciodată, eu nu mă mint pe mine și nu mint oamenii care și-au pus speranța în mine și în cei cu care am construit toate aceste lucruri. Eu nu mai am ce căuta în politică dacă nu vom fi nouă milioane de români curați, în lumină, în picioare”.

29 iulie – La referendumul pentru demiterea președintelui Traian Băsescu se prezintă 46% (8,4 milioane) din alegătorii înscriși în listele electorale permanente. 87,5 % dintre voturi sunt pentru demiterea președintelui, în timp ce 11,1 % optează pentru menținerea sa în funcție.

Scandalul listelor electorale și decizia Curții Constituționale asupra referendumului de demitere

1 august – Curtea Constituțională se întrunește într-o primă ședință pentru a analiza rezultatul referendumului, în urma primirii documentelor de la Biroul Electoral Central. Președintele Camerei, Valeriu Zgonea, împreună cu președintele interimar al Senatului, Petru Filip, înaintează o solicitare Curții pentru validarea referendumului, sub considerentul că Legea fundamentală nu impune condiția de cvorum la referendum. În paralel, USL depune o solicitare cu același scop. CC amână discuțiile, solicitând informații suplimentare de la Ministerul de Interne și la Institutul Național de Statistică.

2 august – Ședința CC se reia, după ce MAI comunică numărul persoanelor înscrise în listele electorale, același cu cel comunicat anterior Biroului Electoral Central. Ulterior, MAI revine cu o adresă în care precizează că nu poate garanta veridicitatea datelor. Curtea amână decizia asupra referendumului până în 12 septembrie, solicitând Guvernului numărul actualizat al persoanelor care figurau în ziua referendumului în listele electorale permanente. Judecătorul CC Aspazia Cojocaru afirmă că referendumul ar fi trebuit anulat deoarece a fost organizat pe date false.

3 august – Parchetul General deschide un dosar cu privire la conținutul listelor electorale permanente și a celor suplimentare folosite la referendum. Traian Băsescu se adresează public șefului de la Evidența Populației, chestorul Constantin Manoloiu, în legătură cu adresele către Curtea Constituțională: „Nu știu dacă-i bine, domnul chestor! (…) Mă tem că eu v-am făcut chestor. Nu știu dacă-i bine, domnul chestor!”.

6 august – Ministrul de Interne, Ioan Rus, alături de ministrul delegate pentru Administrație, Victor Paul Dobre, își prezintă demisiile din funcții, acuzând presiuni politice asupra ministerului.

Mircea Dușa este propus pentru a conduce Ministerul de Interne, Radu Stroe este nominalizat pentru Administrație, Andrei Marga este înlocuit cu Titus Corlățean la ministerul de Externe. Mona Pivniceru este desemnată să preia portofoliul Justiției, însă pentru că CSM a întârziat ședința în care să ia act de demisia acesteia din funcția de judecător, interimatul a fost asigurat de Victor Ponta.
Chestorul Constantin Manoloiu este pus sub acuzare de către procurorii Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru abuz în serviciu contra intereselor publice.

10 august – Parchetul solicită Camerei Deputaților ridicarea imunității fostului ministru Victor Paul Dobre, pentru începerea urmăririi penale cu privire la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra interesului public.

Președintele CE, Jose Manuel Barroso, cere Guvernului de la București să transmită cât mai repede datele privind listele electorale la Curtea Constituțională.

12 august – Philip Gordon, asistent pentru afaceri europene și eurasiatice al secretarului de stat american vine în România, unde se întâlnește cu Traian Băsescu, Victor Ponta și Crin Antonescu. Gordon, care se întâlnea cu Ponta în SUA în luna februarie, face referire la „acuzații credibile de fraudă în cazul referendumului”, exprimându-și susținerea pentru solicitările Comsiei Europene.

14 august – Procurorii declanșează acțiuni în mai multe localități din provincie, fiind audiați la domiciliu anumiți cetățeni cărora, potrivit presei, li se cere să jure cu mâna pe Biblie dacă au fost sau nu la vot la referendum. De asemenea, sunt deschise dosare privind suspiciuni de fraudă electorală în cazul unor lideri locali ai PSD și PNL.

20 august – Guvernul Ponta comunică datele cu privire la listele electorale, precizând că 3 milioane de români se află în străinătate iar 500 de mii au cărțile de identitate expirate.

21 august – Curtea Constituțională constată faptul că referendumul de demitere a președintelui suspendat Traian Băsescu nu a întrunit condiția de cvorum, iar acesta revine în funcție.

Crin Antonescu anunță că nu se retrage din politică, așa cum a promis, deoarece Traian Băsescu a fost demis pe fond, iar PNL nu-l recunoaște drept președinte ocupând ilegitim funcția de șef al statului.

23 august – Crin Antonescu semnează, în calitate de președinte interimar decretul pentru numirea Monei Pivniceru ca ministru al Justiției.

Băsescu revine la Cotroceni, conflictele politice continuă pe fondul pregătirilor pentru parlamentare

28 august – Traian Băsescu revine la Palatul Cotroceni, după citirea hotărârii Curții Constituționale în plenul Parlamentului.

6 septembrie – Traian Băsescu le mulțumește liderilor europeni și trans-atlantici pentru „sprijinul ferm” acordat instituțiilor din România pe perioada suspendării sale din funcție.

29 septembrie – Este lansată oficial Alianța România Dreaptă, formată din PDL – PNȚCD – FC, la circa două luni de zile înaintea alegerilor parlamentare.

11 octombrie – Omul de afaceri George Becali anunță că se înscrie în PNL și va candida pentru un mandate de deputat în sectorul 6 din Capitală, pe listele USL.

17 octombrie – La București ale loc congresul PPE. USL organizează în paralel lansarea candidaților pentru alegerile parlamentare, în premieră, pe Arena Națională. La congresul PPE participă cancelarul german, Angela Merkel, președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, precum și premierul polonez, Donald Tusk, alături de o serie de miniștri din statele UE și lideri PPE. În paralel, președintele PNL Crin Antonescu îi transmite lui Traian Băsescu – aflat la congresul PPE – că „în Europa, fără popor ești nimic sau o slugă”, în condițiile în care în opinia liderului PNL poporul se afla simbolic pe Arena Națională.

Băsescu lasă de înțeles că nu-l va desemna premier pe Ponta, USL amenință cu o nouă suspendare

12 noiembrie – Traian Băsescu susține că va desemna în urma alegerilor parlamentare un premier care să servească interesul național, precizând că nu-i este frică de o nouă suspendare. În replică, liderii USL anunță că refuzul de a-l desemna pe Victor Ponta din partea USL, chiar dacă obține peste 50%, determină declanșarea unei noi suspendări din funcție.

22 noiembrie – Crin Antonescu reiterează varianta suspendării din funcție a președintelui Traian Băsescu, în cazul unui refuz pentru nominalizarea lui Victor Ponta ca premier după alegeri.

26 noiembrie – Traian Băsescu afirmă că nu se pot numi guverne „pe povești”, reproșând faptul că niciun partid nu a prezentat un proiect de bugetul pentru 2013. Șeful statului precizează a doua zi că Victor Ponta se comportă la discuțiile de la Cotroceni precum un „pisicuț”, catalogându-l drept „mitoman” și precizând că este greu să nominalizeze un premier care a participat la suspendarea sa din funcție. Băsescu mai spune că „o broască mai poate fi înghițită, dar nu un porc”.

28 noiembrie – Crin Antonescu precizează din nou că USL declanșează procedura de suspendare din funcție a președintelui dacă acesta nu-l desemnează premier pe Victor Ponta.

29 noiembrie – Liderul PES, Serghei Stanișev, alături de liderul SPD din Germania și cei ai ALDE insistă ca Traian Băsescu să respecte voința popular în cazul în care USL câștigă alegerile și să-l desemneze premier pe Victor Ponta.

1 decembrie – De Ziua Națională, Traian Băsescu este huiduit la Arcul de Triumf din Capitală, unde a luat parte la manifestații. Acesta nu a dat mâna cu niciunul dintre liderii USL.

3 decembrie – Traian Băsescu susține că nu va ceda responsabilitatea constituțională a desemnării premierului unui partid politic

USL obține cel mai mare număr de parlamentari dintre toate formațiunile sau partidele după 1990

9 decembrie – USL obține 58% din voturi la Camera Deputaților, 60% la Senat, în timp ce ARD se află la 16%, iar PPDD la 14%. Prin distribuirea mandatelor, USL obține peste 66% din numărul senatorilor și deputaților. Este înregistrat cel mai mare număr al parlamentarilor după 1990, ca efect al unor prevederii legii electorale, fiind alocate mandate suplimentare.

Premierul Victor Ponta anunță la Târgu Jiu, în numele USL, o colaborare guvernamentală cu UDMR. Anunțul său stârnește nemulțumirea unor lideri ai PNL.

12 decembrie – Victor Ponta, Crin Antonescu și Liviu Dragnea participă la o întâlnire neoficială cu președintele Traian Băsescu, unde premierul semnează un acord de bună colaborare instituțională, iar șeful statului se angajează să respecte rezultatul alegerilor parlamentare. A doua zi, Băsescu este surprins la Consiliul European în timp ce înmânează un document mai multor lideri UE, între care președintele Parlamentului European și președintele Comisiei Europene.

17 decembrie – Președintele Traian Băsescu îl desemnează premier pe Victor Ponta din partea USL, în urma consultării oficiale a partidelor parlamentare. Conducerea PNL hotărăște să nu susțină varianta cooptării UDMR la guvernare, iar în urma celei de-a doua discuții cu liderii USL cooptarea la guvernare a Uniunii este refuzată.

19 decembrie – Crin Antonescu este ales președinte al Senatului, iar a doua zi Valeriu Zgonea devine președintele Camerei Deputaților.

20 decembrie – Negocierile în USL privind noul Guvern sunt finalizate, însă în ultimul moment Victor Ponta anunță transformarea a trei posturi de miniștri plini în miniștri delegați. Conducerea PNL îl mandatează de urgență pe Crin Antonescu să negocieze cu Victor Ponta ordonanța de urgență care va reorganiza Guvernul, ca urmare a nemulțumirilor liberalilor privitoare la competențele unor miniștri, iar audierile miniștrilor în Parlament se amână pentru a doua zi.

21 decembrie – Sunt audiați miniștrii propuși pentru Cabinetul Ponta II, iar Guvernul USL este învestit în Parlament. În aceeași seară membrii Cabinetului depun jurământul la Palatul Cotroceni.

23 decembrie – Președintele Traian Băsescu declară, la Predeal, de pe snowmobil, că în ceea ce privește „grijile” noului an acestea nu mai sunt la el, ci la Guvern și la majoritatea parlamentară, precizând că, dacă se uită la programul de guvernare al USL, 2013 va fi un an „formidabil”. „Grijile sunt la Guvern, eu nu mai am griji, nu mai am griji. La Guvern, la marea majoritate parlamentară, în niciun caz nu sunt la mine”, a răspuns Băsescu râzând.