25 de ani de democrație și o ISTORIE NEFERICITĂ a alegerilor prezidențiale, pe cale să se repete

Candidații la prezidențiale se eschivează de la o dezbatere electorală, în cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale. În timp ce Victor Ponta deja și-a aranjat patru apariții televizate săptămâna viitoare, sub formă de dezbatere, cu sau fără prezența lui Klaus Iohannis, liderul ACL își dorește o confruntare într-un mediu nepartizan, pe un teren neutru.

Cea mai recentă invitație pentru o dezbatere electorală a venit din partea Universității de Vest din Timișoara. Rectorul Marilen Pirtea a propus ca o astfel de confruntare între Klaus Iohannis și Victor Ponta să aibă loc în Aula Magna a universității. Dacă liderul ACL a acceptat, destul de rapid, invitația, punctând faptul că se împlinesc 25 de ani de la Revoluție, candidatul PSD a preferat, mai degrabă, să meargă la televizor.

„Este nevoie de o dezbatere, o dezbatere publică între mine și domnul Ponta. Am primit cu bucurie invitația Universității de Vest din Timișoara și mi s-ar părea un lucru excepțional de bun ca această întâlnire planificată să aibă loc în Timișoara, după 25 de ani de la Revoluția română. O dezbatere pe teren neutru nu poate să fie într-un studio al unei televiziuni private. După părerea mea, un minim respect față de media presupune o platformă la care au absolut toți acces”, a precizat Iohannis

FINANCIAR JetSpy: Avioanele private ale lui Elon Musk au efectuat 355 de zboruri în 2024. Care a fost cel mai lung zbor

23:59

SPORT David Popovici, provocare pentru înotătorul care a câştigat patru medalii de aur la JO Paris 2024

23:16

În viziunea lui Victor Ponta, însă, ar trebui să aibă loc patru dezbateri, fiecare la câte un post de televiziune: luni la România TV, marți la Realitatea TV, miercuri la B1 TV și joi la Antena 3, fiecare de câte 90 de minute. De altfel, premierul a aranjat deja cele patru apariții televizate. În cazul în care Iohannis nu va da curs invitației, pe care, de altfel, liderul ACL a evitat-o, Victor Ponta a spus că va participa singur la respectivele emisiuni.

Conform unei tradiții mai vechi, și televiziunea publică a lansat o invitație celor doi candidați pentru o dezbatere electorală, care ar putea avea mai mulți moderatori de la toate televiziunile. În viziunea șefului TVR, dezbaterea ar putea fi organizată la Parlament. Temele de dezbatere pe care Stelian Tănase le-a propus ar putea fi atribuțiile președintelui și probleme de politică externă și de politică internă.

Printre primii care au cerut o dezbatare între candidați au fost cei de la Institutul de Politci Publice. Încă dinaintea primului tur al alegerilor prezidențiale, IPP a lansat ideea unei dezbateri între primii șase candidați la alegerile prezidențiale. Reprezentanții IPP s-au lovit însă de refuzul lui Victor Ponta, care a spus că va participa la această confruntare doar dacă vor fi prezenți toți cei 14 candidați. În acest sens, IPP a lansat invitații către toți competitorii, însă Călin Popescu Tăriceanu a refuzat, pretextând că „programul nu-i permite să participe”. În sens logic, cum nu puteau fi prezenți toți cei 14, Victor Ponta nu a dat curs invitației, așa că IPP a anulat.

Alegerile prezidențiale din 2009

La alegerile prezidențiale din 2009 au existat mai multe dezbateri între primii trei candidați: Traian Băsescu (PDL), Mircea Geoană (PSD) și Crin Antonescu (PNL). La propunerea Universității „Babeș-Bolyai” (UBB) din Cluj-Napoca, o astfel de dezbatere a avut loc la un hotel de cinci stele din Cluj, între Antonescu și Băsescu, moderată de jurnalistul Mihnea Măruță.

În turul al doilea, dezbaterea a fost organizată, la propunerea Institutului de Politici Publice, la Parlament, între Mircea Geoană și Traian Băsescu, și a fost moderată de Robert Turcescu. De altfel, această dezbatere a fost considerată decisivă pentru eșecul candidatului PSD, după ce actualul președinte l-a întrebat pe Geoană despre întâlnirea pe care a avut-o cu Sorin Ovidiu Vântu, cu o noapte înainte, după ce omul de afaceri Nicolae Popa fusese arestat, în scandalul cu Fondul Național de Investiții, pentru înșelăciune și delapidare.

Dezbaterea a durat aproximativ trei ore, timp în care cei doi candidați au răspuns unor întrebări punctuale ale moderatorului, dar s-au și atacat reciproc. La final, cei doi au jurat cu mâna pe Bibile, Geoană că nu le-a promis niciun fel de avantaj lui Dinu Patriciu, Sorin Ovidiu Vântu și Dan Voiculescu, iar Traian Băsescu a jurat că „nu a lovit un copil nici în plex, nici cu pumnul în față”.

Alegerile prezidențiale din 2004

La alegerile din 2004 a fost organizată o singură dezbatere electorală, între candidatul Uniunii Naționale PSD+PUR, Adrian Năstase, și candidatul alianței Dreptate și Adevăr, Traian Băsescu. Confruntarea dintre cei doi a fost organizată de TVR 1, în cadrul emisiunii „Destinația Cotroceni”, înaintea celui de-al doilea tur al alegerilor, iar Năstase și Băsescu au răspuns întrebărilor jurnalistului Cristian Tudor Popescu.

Nastase – Basescu (dezbatere TVR 2004)

Nastase – Basescu (dezbatere TVR 2004)

Alegerile prezidențiale din 2000

În anul 2000, în turul doi s-au confruntat Ion Iliescu și Corneliu Vadim Tudor. A fost singurul an electoral în care nu a existat o dezbatere între cei doi candidați, asta deși a fost organizat un studio electoral în cadrul televiziunii publice. 

În timp ce Ion Iliescu a fost invitat în platoul TVR, unde jurnaliștii Ion Cristoiu, Emil Hurezeanu, Horia Alexandrescu și Cornel Nistorescu i-au pus întrebări referitoare la programul său, Corneliu Vadim Tudor s-a prezentat în același platou, însă fără moderatori. Acesta și-a rostit discursul electoral în fața camerelor de filmat, fără a răspunde la întrebări.

Chiar și așa, și Corneliu Vadim Tudor a fost invitat în platourile altor televiziuni.

Alegerile prezidențiale din 1996

Bătălia finală de la alegerile din 1996 s-a dat între Ion Iliescu și Emil Constantinescu, cel de-al doilea câștigând cu 54,41%. Înaintea celui de-al doilea tur, candidatul Convenției Democrate Române a reușit să-l învingă și în confruntarea organizată, la momentul respectiv, de Antena 1, și moderată de Octavian Andronic. Dezbaterea de atunci a fost organizată pe trei paliere – unul de prezentare, unul de răspunsuri la întrebările telespectatorilor, iar ultimul pentru întrebările contracandidaților.

Dezbaterea dintre cei doi a rămas în amintirea românilor drept momentul în care Ion Iliescu nu a putut răspunde concret dacă este credincios. Atunci, Emil Constantinescu l-a întrebat pe Ion Iliescu, pe un ton grav, după o pauză de câteva secunde: „Credeți în Dumnezeu, domnule Iliescu?” (minutul 1:32: 05).

La alegerile prezidențiale din 1992, tot Ion Iliescu și Emil Constantinescu s-au confruntat în bătălia finală, însă de data aceasta alegerile au fost câștigate de Iliescu.

Alegerile prezidențiale din 1990

Chiar și în 1990, la primele alegeri libere după căderea comunismului, a avut loc o dezbatere între candidații de atunci, Radu Câmpeanu, Ion Rațiu și Ion Iliescu. Confruntarea a fost organizată de TVR 1, chiar în ultima zi a campaniei electorale.

Dezbaterile altora. Studiu de caz – Statele Unite

În Statele Unite, dezbaterile prezidențiale sunt organizate de o comisie creată în acest sens de cele două partide, Democrat și Republican. Din 1987, când a fost creată, această comisie a organizat toate dezbaterile prezidențiale și ale vicepreședinților – și cele din alegerile primare, și cele din alegerile generale (echivalentul turului al doilea în România). Comisia pentru Dezbateri Prezidențiale are statut de ONG și este finanțată prin contribuțiile venite din partea unor fundații sau corporații. Dezbaterea poate fi retransmisă de orice instituție media.

În cazul alegerilor generale, există trei dezbateri cu cei doi candidați la președinție și una cu vicepreședinții. Moderatorii sunt aleși de Comisie, împreună cu staff-ul celor două campanii. De regulă, toate cele patru dezbateri sunt organizate în universități din diverse orașe americane. O trăsătură distinctivă a dezbaterilor prezidențiale din SUA este organizarea fiecăreia într-un format diferit sau în jurul unor anumite capitole de interes pentru alegători.

Să luăm exemplul dezbaterilor prezidențiale din 2012 (sursă: Debates.org):

Prima dezbatere a președinților – Barack Obama (D) vs. Mitt Romney (R):

– 3 octombrie 2012, Universitarea din Denver, Colorado

– Moderator: Jim Lehrer, PBS

– Durată: o oră și jumătate, urmărită de 67,2 milioane de oameni (sursa: Nielsen Media Research)

– Subiect: Politică Internă

– Format: Candidații au stat în spatele unui podium. Dezbaterea a fost împărțită în șase segmente, de aproximativ 15 minute. Moderatorul a informat staff-urile de campanie înainte de dezbaterea cu privire la subiectele de discuție. Fiecare segment a început cu o întrebare adresată de moderator, după care candidații au putut răspunde.

Dezbaterea vicepreședinților – Joe Biden (D) vs. Paul Ryan (R):

– 11 octombrie 2012, Centre College, Kentucky

– Moderator: Martha Raddatz, ABC,

– Durată: o oră și jumătate, urmărită de 51,4 milioane de oameni (sursa: Nielsen Media Research)

– Subiect: toate

– Format: Candidații au stat în jurul unei mese, cu moderatorul în față. Dezbaterea a fost împărțită în nouă segmente de câte 10 minute. Fiecare segment a început cu o întrebare adresată de moderator, după care candidații au putut răspunde.

A doua dezbatere a președinților:

– 16 octombrie 2012,  Hofstra University, New York

– Moderator: Candy Crowley, CNN

– Durată: o oră și jumătate, urmărită de 65,6 milioane de oameni (sursa: Nielsen Media Research)

– Subiect: toate

– Format: întâlnire tip „town hall”. În sală au fost aduși alegători indeciși din statul New York, selectați în urma unui sondaj Gallup. Cetățenii le-au pus întrebări candidaților, care au avut două minute pentru a răspunde. Pe urmă, moderatorul a mai avut două minute pentru a interveni în discuție.

A treia dezbatere a președinților

– 22 octombrie 2012, Lynn University, Florida

– Moderator: Bob Schieffer, CBS

– Durată: o oră și jumătate, urmărită de 59,2 milioane de oameni (sursa: Nielsen Media Research)

– Subiect: Politică Externă

– Format: Candidații au stat în jurul unei mese, cu moderatorul în față. Dezbaterea a fost împărțită în șase segmente de câte 15 minute. Fiecare segment a început cu o întrebare adresată de moderator, după care candidații au putut răspunde. Subiectele de discuție au fost comunicate staff-urilor candidaților înainte de dezbatere.