5 direcții de comunicare în campania electorală. Tu mergi la vot pe 11 decembrie? SONDAJ

1. „Vânzători de țară” 

Retorica partidelor în această perioadă a campaniei electorale s-a concentrat pe direcția naționalistă, o traiectorie destul de sensibilă pe care au apucat atât formațiunile „cu tradiție”, cât și noile partide care s-au remarcat încă de la înființare prin această poziționare. Cei care au intrat masiv în campanie cu acest mesaj sunt cei de la PSD, care continuă, cumva, discursul pe care l-au promovat la alegerile europarlamentare și prezidențiale din 2014, atunci când se declarau „Mândri că suntem români”. 

Invitat recent într-o emisiune la un post de televiziune ,liderul PSD Liviu Dragnea i-a catalogat pe tehnocrați drept „vânzători de țară”, argumentând că nu vede un alt motiv, în afară de prostie, pentru care România ar putea sta atât de rău la capitolul absorbției de fonduri europene: „Sunt două explicații: ori prostie, ori vânzare de țară, a treia nu există. Cum adică zero absorbție? Ce mă interesează pe mine că în alte țări e la fel? Nici măcar nu e la fel, dacă e să fim cinstiți”, a spus liderul social-democrat. 

JUSTIȚIE Fostul lider al grupării Sportivilor, unul dintre cei mai periculoși infractori, a fost EXTRĂDAT din Italia și este încarcerat în Penitenciarul Rahova

00:39

ÎN OPOZIȚIE Rectorul SNSPA, Remus Pricopie: „Este bine că USR nu a intrat la guvernare. Asta era o altă idee total greșită ca toți să aibă un singur candidat”

00:17

„Dacă nu sunt proști, înseamnă că sunt vânduți”, a mai spus acesta, care i-a numit pe tehnocrați și „antiromâni”: Întrebat dacă îl consideră pe Cioloș antiromân, Dragnea a fost extrem de tranșant: „Nu el conduce Guvernul? Am avut moțiune simplă în Parlament împotriva ministrului Agriculturii, i-am spus lui Cioloș că dacă nu-l schimbă, își asumă tot ce a făcut acest om împotriva fermierilor români. Și l-a asumat. Este prima oară când trece o moțiune simplă împotriva unui   ministru și premierul îl ține în funcție. Despre lână: România produce 36 000 tone de lână, 70% se arde”, a precizat acesta. 

Pe aceeași temă naționalistă au marșat încă de la înființare și cei din Partidul România Unită, condus de Bogdan Diaconu, care s-a remarcat pentru pozițiile publice extrem de conservatoare, pe undeva chiar împinse la extremă. De-a lungul timpului, liderul PRU i-a chemat „la luptă” pe români, pentru a se apăra de refugiați și musulmani, iar acum, în perioada campaniei, Bogdan Diaconu s-a declarat ferm susținător al inițiativei de revizuire a Constituției pentru a păstra familia tradițională. În fapt, formațiunea este recunoscută ca Partidul Lui Vlad Țepeș și poartă sigla domnitorului, transmițând astfel un mesaj de naționalism pur.  

2. Inițiativa cetățenească a Coaliției pentru Familie 

La jumătatea acestei campanii electorale, principala temă rămâne, însă, inițiativa Coaliției pentru Familie de revizuire a Constituției în sensul în care în legea fundamentală să scrie clar, negru pe alb, că familia e formată din bărbat și femeie. Primii care au împins Biserica în vârtejul electoral au fost cei de la PSD, atunci când doi senatori social-democrați au încercat să introducă referendumul de revizuire a Legii Funamentale pe agendă până la sfârșitul anului. Concret, Ovidiu Donțu și Titus Corlățean au depus un proiect de lege pentru organizarea consultării populare în 2016, în ultima duminică a perioadei de 30 de zile de la adoptarea actului normativ de către Parlament, în așa fel încât data referndumului s-ar fi suprapus cu cea a alegerilor parlamentare. Totuși, președintele Liviu Dragnea a declarat atunci că PSD nu susține această inițiativă și a spus că așteaptă ca cei doi senatori PSD să retragă proiectul: „Nu există așa ceva’. Știu că a fost inițiativa unui coleg, PSD nu o susține”. 

Potrivit documentului înaintat de Donțu și Corlățean, referendumul național cu privire la revizuirea Constituției ar fi trebuit să se desfășoare în ultima duminică a perioadei de 30 de zile de la data adoptării proiectului de revizuire, iar costurile consultării populare ar urma să fie suportate din bugetul pe 2016.  

Nici celelalte partide nu s-au lăsat mai prejos și, cu aproximativ o lună înainte de alegeri, în plină campanie electorală, cei de la PNL au anunțat și ei că au votat cu „o majoritate zdrobitoare”, ratificarea unui protocol prin care susțin inițiativa Coaliției pentru Familie de modificare a Constituției în sensul definirii căsătoriei ca uniunea dintre un bărbat și o femeie. Informația a fost confirmată atunci de șeful de campanie al liberalilor, Gheorghe Falcă, cel ca a afirmat la momentul repectiv că principalele argumente care justifică decizia sunt „inima și conștiința”. 

La aproximativ două săptămâni distanță, Gheorghe Falcă a declarat, la Interviurile Gândul, că protocolul dintre PNL și Coaliția pentru Familie a fost deja semnat, precizând că subiectul este unul extrem de important pentru că „familia, ca familie, cea care dă viață, este constituită din bărbat-femeie și astăzi în Codul Civil”. „Dacă dumneavostră vreți ca relația dintre un bărbat și un bărbat să fie familie, nu este un pericol?”, s-a întrebat retoric șeful de campanie al PNL. Acesta a precizat că îi e teamă ca subiectul să nu o apuce pe o pantă greșită și că nu crede că cineva își dorește ca un copil să vadă pe stradă o familie formată din doi bărbați sau două femei care, la rândul lor, cresc un copil.

„În primul rând, haideți să vedem, că am senzația că fugim de realități. Nici nu vreau să ajung doar la Biblie, vorbim de realități. Familia, ca familie, cea care dă viață, este constituită din bărbat-femeie și astăzi în Codul Civil. Dacă dumneavostră vreți ca relația dintre un bărbat și un bărbat să fie familie, nu este un pericol? Eu nu cred că dumneavoastră ați vrea să vedeți pe stradă, copilul dumneavoastră să vadă pe stradă doi, bărbat-bărbat care la rândul lor au grijă de un copil.  (…) Mi-e teamă să nu o luăm pe o pantă greșită, iar acum acest lucru există. Voința a trei milioane și ceva de oameni nu poate fi oprită nici măcar de PSD”, a spus edilul. 

Încă de când această temă a început să-i preocupe pe cei de la PNL surse din interiorul partidului au declarat pentru Gândul că decizia de a susține inițiativa Coaliției pentru familie nu a întrunit unanimitate, câteva figuri-cheie ale formațiunii poziționându-se împotriva acestei alianțe: prim-vicepreședintele PNL București, Adriana Săftoiu, președintele PNL Sector 1 Mihai Voicu, liderul PNL, Alina Gorghiu, care a și părăsit sala și deputatul Mircea Toader. 

În fapt, Adriana Săftoiu a declarat marți, la Interviurile Gândul, semnarea de către PNL a protocolului alături de Coaliția pentru Familie „este o greșeală și regret că ne-am lăsat prinși în această capcană, să discutăm despre un subiect foarte sensibil și foarte important pentru societate taman în campania electorală”. După cum au precizat și sursele Gândul, Săftoiu s-a poziționat încă de la început împotriva discutării unei astfel de inițiative în campania electorală, arătând că acum este perioada în care partidele au tendința să spună: „cum vrea majoritatea, ce aduce mai multe voturi? salarii? salarii să dăm” și că nu este corect ca acum majoritatea să vină și să spună că minoritățile trebuie „să se care puțin, să stabilim familia cum vrem noi”. Prim-vicepreședintele PNL a arătat că discuția ține de un subiect sensibil și că aceasta trebuie făcută pe mai multe paliere: una este definiția familiei, alta este instituția căsătoriei, iar niciunul dintre aceste concepte n-ar fi trebuit puse „în bătaia puștii” înaintea alegerilor, pentru a adânci golurile unei societăți deja divizate.

Inițiativa cetățenească susținută de Biserica Ortodoxă și asumată de Coaliția pentru Familie și-a găsit adepți și în rândul celor de la ALDE care au anunțat în aceeași zi cu cei de la PNL că și ei au semnat un protocol cu privire la organizarea referendumului național pentru revizuirea Constituției referitor la redefinirea noțiunii de familie în luna aprilie 2017.

„Prin semnarea acestui protocol, Alianța Liberalilor și Democraților va susține adoptarea legii de revizuire, dar și a legii privind organizarea și desfășurarea referendumului de revizuire, astfel încât organizarea referendumului să poată avea loc în luna aprilie 2017”, a transmis atunci ALDE prin intermediul unui comunicat de presă.

Tot în prag de campanie au transmis o poziție față de acest subiect și cei de la USR care au arătat, prin intermediul lui Clotilde Armand, că susțin organizarae referendumului pentru revizuirea Constituției, precizând că acesta nu trebuie „instrumentalizat” pentru a influența rezultatul alegerilor parlamentare. „Orice alt deznodământ al acestei inițiative ar fi o atingere a principiului suveranității poporului român și un pas înapoi în maturizarea democrației în România”, a argumentat Armand.

Invitată la Interviurile Gândul, Clotilde Armand a evitat să se pronunțe tranșant pe această temă, menținându-și poziția față de forma problemei, dar evitând să se pronunțe „pe fondul problemei”, arătând că opinia sa nu este atât de importantă și că cetățenii ar trebui să se poată pronunța prin vot. 

Cei care au cerut trecerea prin Parlament în procedură de urgență a procedurii pentru declanșarea referendumului au fost cei de la Partidul România Unită (PRU), condus de Bogdan Diaconu, care s-au declarat încă de la început pentru această inițiativă, ba chiar au insistat ca votul pentru consultarea publică să aibă loc odată cu scrutinul din 11 decembrie. 

„Solicităm Senatului și Camerei Deputaților să urgenteze discutarea în Parlament a demersului Coaliției pentru familie și BOR, astfel încât să reușim să convocăm referendumul pentru modificarea Constituției, așa cum Coaliția pentru familie a cerut, în data de 11 decembrie, odată cu alegerile parlamentare”, spunea Diaconu la sfârșitul lunii octombrie.

3. Legea celor 102 taxe

Festivalul promisiunilor electorale a fost lansat de PSD pe 9 octombrie, atunci când social-democrații au anunțat că vor depune în Parlament un proiect prin care propun tăiarea a 102 taxe începând de anul viitor. Această inițiativă a fost dezbătută pe repede înainte și a devenit, astfel, proiectul care a reușit să treacă cel mai rapid prin circuitul de avizare legislativă, acesta ajungând la votul final la doar două săptămâni de la depunerea sa în Parlament. În Senat, inițiativa a avut un parcurs-fulger, fiind adoptată în aceeași zi în care a primit și avizul de la Comisia pentru Buget, iar pe 25 octombrie aceasta a fost votată în unanimitate în plenul Camerei Deputaților. 

Ulterior, pe 15 noiembrie, după avertismente venite din partea Guvernului și a Consiliului Fiscal, președintele Klaus Iohannis a contestat reglementarea la Curtea Constituțională, reclamând și graba cu care s-a acționat în această chestiune pe care a asimilat-o populismului electoral.

„Președintele Klaus Iohannis e un sustinător al ideii eliminarii unor taxe. Avem prea multe taxe, în esență reducerea numarului lor este o idee bună. Cazul de față este însa unul special. (…) Graba cu care a fost tratat acest subiect de catre Parlament și care indică un periculos populism electoral a facut ca unele dintre măsurile prevazute de textul legii să conțina indicii de neconstituționalitate”, a precizat purtătorul de cuvânt al președintelui, Mădălina Dobrovolschi. Liviu Dragnea a replicat că motivațiile președintelui Klaus Iohannis sunt exclusiv politice.

„Eu astăzi am trimis acest proiect de lege la o verificare pe constituționalitate. Vedeți că inițiatorii și, în general, cei din Parlament, pe această lege pentru eliminarea celor 102 taxe, s-a lucrat pe repede înainte. Din motive pe care, personal, nu le cunosc, s-a lucrat în Parlament pe o procedură foarte rapidă, care nu a permis sau poate nu s-a dorit să se respecte anumite exigențe ale procedurii. Ca atare, am considerat că unele elemente, și pe procedură și pe fond nu au fost suficient de bine clarificate de Parlament și am cerut, în coinsecință o verificare pe constituționalitate”, a declarat Iohannis. 

În replică, Dragnea i-a transmis lui Iohannis că ar fi trebuit să meargă la una dintre cozile la care stau românii petru a plăti taxe, înainte de a lua decizia să atace la CCR legea privind eliminarea a 102 taxe nefiscale, înainte să ia această decizie. 

„Înainte să recurgă la astfel de metode privitoare la legea prin care am eliminat cele #102taxe, Klaus Iohannis ar fi trebuit să meargă la una din cozile la care românii stau doar pentru a plăti una din aceste taxe. Ar fi înțeles de ce această lege este bună și necesară. Klaus Iohannis nu trăiește printre români și nu înțelege că oamenii pierd zeci de ore în fiecare an pentru a plăti aceste taxe nefiscale. Președintele îi umilește pe români, iar motivațiile pentru care trimite legea la CCR sunt exclusiv politice. Vreau să vă asigur că, și de acum înainte, vom face tot ce este legal pentru a pune această lege în aplicare. Doar așa românii vor face parte din clasa de mijloc”, a scris Liviu Dragnea pe pagina sa de Facebook. 

4. Fraudarea alegerilor, contre între Dragnea, Cioloș și PNL

Recent, o altă temă de discuție a monopolizat discursul partidelor în campania electorală, mai ales după ce fosta șefă a Autorității Electorale Permanente (AEP), Ana Maria Pătru, a fost arestată preventiv, fiind acuzată de trafic de influență și spălare de bani. La scurt timp după acțiunea procurorilor DNA, Liviu Dragnea a declarat public că este neliniștit de schimbărle de la Ministerul de Interne și de la AEP, situația provocându-i „suspiciuni”. Președintele PSD a cerut BEC să pună la dispoziția partidului aplicațiile folosite pentru alegeri de către Autoritatea Electorală Permanentă și i-a acuzat pe liberali că aceștia ar putea încerca să fraudeze scrutinului. 

„Sunt două instituții cheie în organizarea alegerilor din România: MAI și AEP. Ministerul de Interne a suferit transformări majore, cum-necum, de la începutul anului Dacian Cioloș a avut țintă ca de acolo să plece Petre Tobă. (…) Acum MAI este condus de apropiatul lui Dacian Cioloș. Tulburări majore în MAI și în serviciul secret al ministerului. (…) AEP a rămas fără conducător. AEP este cea care după alegeri centralizează voturile și repartizează mandate, pe baza unui soft la care noi deocamdată nu avem acces”, a declarat Dragnea. 

În același timp, acesta i-a acuzat pe liberali că ar putea încerca să fraudeze alegerile și a dat vina pe USR pentru situația de la AEP, întrucât instituția ar fi făcut verificări la formațiunea lui Nicușor Dan, ceea ce a dus la ancheta DNA.

„Sunt foarte preocupat și foarte îngrijorat. (…) Cei de la PNL se mișcă și acționează fără niciun fel de teamă că MAI i-ar certa măcar sau i-ar pune să intre în legalitate. (…) Ne fac să ne gândim serios că poate această disperare a lor (…) poate să îi ducă cu gândul ca aceste alegeri trebuie fraudate ca ei, cum-necum, să își pună Guvernul lor”, a mai spus Liviu Dragnea.

Replica adversarilor politici nu a întârziat, însă, să apară, ținând cont de faptul că Dragnea a fost condamnat în luna aprilie la doi ani de închisoare cu suspendare  pentru că în vara lui 2012, înainte și în timpul derulării referendumului pentru demiterea lui Traian Băsescu din funcția de președinte al României, ar fi pus la punct un sistem menit să deturneze rezultatul votului, pentru a se întruni cvorumul necesar demiterii.

Primul care a reacționat a fost premierul Dacian Cioloș, cel care luni a lansat niște remarci destul de dure la adresa liderului social-democrat: „Am înțeles că domnul Liviu Dragnea este îngrijorat de posibila fraudare a alegerilor parlamentare. Știu că dumnealui este un om cu experiență în organizarea alegerilor și mai știu că, în trecut, nu totul a mers bine din acest punct de vedere. (…) Domnule Dragnea, constat ca aveți tendința să sădiți teama și îndoiala în sufletul oamenilor, ca să vă cățărați apoi pe fricile lor în bătălia electorală. Mă abțin să interpretez declarațiile dumneavoastră despre ‘dreptate până la capăt’. Vă asigur însă că acest guvern sprijină Justiția să-și facă treaba, tocmai pentru ca tentativele de intimidare să nu-și mai aibă locul într-o campanie electorală. Eu cred ca a venit vremea ca, în loc de teamă și ură, liderii acestei țări să sădească încredere și optimism că se poate și altfel: fără minciună, fără populism, fără corupție. Îndrăzniți să credeți și dumneavoastră, domnule Dragnea”, a scris premierul luni pe Facebook.

Destul de ironic la adresa lui Dragnea a fost și liderul USR, Nicușor Dan, căruia i s-a părut „o glumă foarte bună” faptul că un om condamnat penal pentru fraudarea alegerilor să vorbească tocmai despre acest subiect: „Este o glumă foarte bună ca un om condamnat penal pentru fraudarea alegerilor să vorbească de fraudarea alegerilor”, a spus Nicușor Dan într-o conferință de presă, întrebat cum comentează avertizarile lui Dragnea.

În aceeași notă a comentat declarațiile lui Dragnea și liderul PNL, Alina Gorghiu, care a precizat că liberalii nu se vor lăsa impresionați de amenințările lansate de social-democrați sau de acuzațiile liderului PSD, Liviu Dragnea, privind o posibilă fraudare a alegerilor parlamentare. „Nimeni (…) nu va fi deloc intimidat sau impresionat de o amenințare a PSD-ului sau a domnului Dragnea. Nimeni nu se va arăta deloc impresionat de temerea domnului Dragnea (…) că vor fi fraudate alegerile, domnia sa fiind unul din puținii oameni condamnați în România pentru fraudarea alegerilor”, a afirmat Alina Gorghiu într-o conferință de presă. 

Șefa PNL a catalogat campania electorală a PSD drept una „agresivă” și „nedemocratică”, fără argumente, ci, mai degrabă, marcată de amenințări vădite: „Din păcate, toată această dezbatere care ar trebui să fie una de substanță se transformă într-o campanie nedemocratică, într-o campanie agresivă, care nu se face pe bază de argumente, ci pe bază de amenințări. Este stilul care i-a consacrat pe cei din PSD. (…) În fiecare zi, din partea liderilor PSD sunt amenințări la adresa noastră, cu plângeri penale, cu pușcăria, cu dreptatea până la capăt în sensul în care liderii PSD o înțeleg. Cred însă că e mai important să înțelegem tabloul care va fi după 11 decembrie”, a adăugat Gorghiu. 

În apropierea alegerilor parlamentare, discuțiile, atât din spațiul public, cât și din interiorul partidelor, arată mult mai clar faptul că miza scrutinului o reprezintă, de fapt, formarea unei majorități care să dea viitorul prim ministru și, implicit, să construiască noul Guvern. În acest context, figura premierului devine, de cele mai multe ori, ca o „locomotivă” pe care formațiunile o împing în fața alegătorilor pentru a reuși să atragă, prin notorietatea acestuia, cât mai multe voturi. 

Cel mai bun exemplu în acest sens sunt cei de la PNL care, deși neagă că se agață de imaginea lui Dacian Cioloș pentru a atrage atenția votanților și a-i scoate pe oameni la urne, au anunțat, imediat după ce actualul premier a lansat platforma „România 100″ că îl susțin pentru un nou mandat, pentru „principiile prezentate de domnul Cioloș sunt 100% compatibile cu ale noastre, prioritățile sunt, în mare parte, convergente cu programul liberal de guvernare”, confirmând, practic, încă de atunci ideea că liberalii vor merge la parlamentare pe mâna unei colaborări cu Dacian Cioloș. 

„Principiile prezentate de domnul Cioloș sunt 100% compatibile cu ale noastre, prioritățile sunt, în mare parte, convergente cu programul liberal de guvernare. În zilele următoare vom face o analiză, urmează să înaintăm comisiilor de specializate ca să vedem cum se integrează propunerile și soluțiile PNL cu cele ale premierului Cioloș. Mă bucur că primul ministru a raționat corect, pentru că programul de guvuvernare este atributul partidelor politice care vor adera la principiile prezentate”, a declarat Alina Gorghiu. 

„Sunt aici, în primul rând, pentru că ați decis să susțineți Platforma România 100 și îmi doresc ca această Platformă România 100 să nu fie doar o înșiruire de enunțuri, să nu fie doar iluzii, așa cum spunea cineva care spune că e politician. Aceste principii pe ca le-am pus acolo ele trebuie să ne modeleze fiecare acțiune în anii care vin pentru că, din punctul meu de vedere, onestitate, bun-simț, faptul de a munci cinstit și de a aștepta o remunerație după o muncă cinstită nu sunt iluzii și nu trebuie să fie enunțuri. Trebuie să ne construim acțiunea în jurul lor și simt că acest lucru e posibil, e posibil să coborâm idealurile în fapte și decizii pe care le luăm zi cu zi”, a declarat atunci Dacian Cioloș.

În acest context, șeful Guvernului a subliniat și că „avem nevoie de schimbare în politică și în partidele politice” și că „trebuie să avem onestitate de la baza unui partid până la vârf” pentru a duce la recâștigarea încrederii în partidele politice: „Haideți să recunoaștem, sunt multe lucruri pe care trebuie să le uităm legat de modul în care s-a făcut politică până acum”, a adăugat Cioloș.

De altfel, primul ministru a și participat la un eveniment USR dedicat lansării candidaților partidului: „După ce premierul a lansat această platformă, România 100, noi i-am trimis o scrisoare publică în care i-am spus niște lucruri din programul nostru convergente cu ceea ce domnia sa exprimă în platformă, pe care dorim să le regăsim în programul de guvernare. Domnia sa a confirmat prezența la un eveniment pe care o să-l organizăm săptămâna viitoare și în care vom vorbi de aceste două lucruri – de platforma România 100 și despre lucrurile pe care vrem noi să le includem în programul de guvernare. (…) O întâlnire directă va fi în cadrul acelui eveniment”, a precizat liderul USR, Nicușor Dan.

Despre această preferință pentru Cioloș pe care o au în comun cu cei de la PNL, Ghinea a spus, la Interviurile Gândul, că nu o consideră prietenie politică, ci, mai degrabă, o coincidență de nume, arătând că liberalii au confiscat imaginea premierului ca să o folosească în campanie: „N-aș spune că e prietenie politică, este o coincidență de nume, dacă vreți. Ambele partide susțin Cioloș pentru că mandatul Guvernului a fost unul de succes, sunt cel mai în măsură să spun asta. (…) Astă vară, când aveam impresia că dacă deschidem televizorul auzim numai cât de idioți și de trădători de țară sunt tehnocrații, primii care au ieșit să spună ‘voi faceți o treabă bună’ au fost cei de la USR, prin Nicușor Dan, prin Clotilde Armand. Apoi s-au trezit și cei de la PNL că s-au înamorat de Cioloș. Ce face PNL este o încercare a confisca imaginea lui Cioloș. Bun, o confiști, o confiști, dar măcar respectă imaginea omului. (…) Eu, personal, când am văzut prima dată afișul am zis ‘uite ce mizerie face PSD-ul’.” 

O altă variantă de premier lansată în spațiul public vine din partea ALDE care, la sfârșitul săptămânii trecute, a anunțat că în interiorul formațiunii s-a stabilit ca propunerea de prim ministru să fie Călin Popescu Tăriceanu: „Din discuțiile pe care le-am avut cu colegii în interiorul partidului, dar și din interacțiunea pe care aceștia au avut-o în această perioadă cu electoratul a rezultat necesitatea ca partidul nostru, ALDE, să aibă un candidat desemnat pentru funcția de prim-ministru după alegerile parlamentare din 11 decembrie. Din analizele, care nu au fost foarte profunde, pe care le-am avut în interiorul partidului, din propunerile pe care le-au înaintat colegii astăzi a rezultat faptul că candidatul nostru cu care vom merge la negocieri să fie Călin Popescu Tăriceanu”, a anunțat copreședintele ALDE, Daniel Constantin.

El a spus că experiența pe care o are, dar și rezultatele pe care le-a avut Executivul condus de Tăriceanu în perioada 2004-2008, dar și pentru faptul că românii au simțit în buzunare transferul de bunăstare, au fost motivele pentru care Călin Popescu a fost desemnat pentru această funcție de liderii ALDE. La rândul său, Călin Popescu Tăriceanu a spus că, în ultima perioadă, a fost întrebat de oameni „de ce nu mai candidează” pentru funcția de premier.

„Sigur că nu poți candida pentru o astfel de funcție, dar fiecare partid , cred că în mod obligatoriu, trebuie să arate cetățenilor care sunt liderii care vor conduce, în cazul în care ne vor da votul, destinele lor. Aceasta e situația în care ne-am găsit și am decis să luăm o decizie”, a declarat Călin Popescu Tăriceanu. 

Printre cei care s-au declarat cei mai hotărâți în privința opțiunii pentru desemnarea unui eventual premier după 11 decembrie au fost cei de la PMP. Președinții executivi ai partidului, Eugen Tomac și Valeriu Steriu au anunțat încă din luna septembrie că fostul președinte Traian Băsescu este propunerea de premier a partidului. „Noi, după 11 decembire, suntem convinși că putem propune cel mai bun prim-ministru pe care îl poate avea România și vom merge pe această formulă. România are nevoie de un lider puternic care cunoaște instituțiile statului și suntem convinși că cel mai bun prim-ministru poate fi președintele Traian Băsescu”, a spus atunci Eugen Tomac, într-o conferință susținută împreună cu Valeriu Steriu, celălalt președinte executiv al PMP. 

„Va mai rămâne un test, de data asta pentru domnul Iohannis, dacă vrea să aibă cel mai bun prim ministru sau vrea o maimuță. Pentru că îmi este greu să înțeleg comportamentul unui om care vrea să fie prim ministru, spune că e dezangajat politic, dar apare pe toate afiseșele, merge la toate mitingurile PNL, îmi dă un sentiment de lașitate, de lipsă de curaj de a-și asuma, ceea ce pentru unul ca mine, care a fost și s-a călit în calitate comandant de navă, auzi să nu îți asumi ce ești sau ce faci, este de neconceput. Totuși, Iohannis va avea de ales între un foarte bun cunoscător al statului român, între un foarte bun prim ministru, adică eu, și un prim ministru care nu își asumă să intre și într-o bătălie politică, ci vrea să îi fie servit la pat cu decretul de nominalizare pentru formarea guvernului”, a declarat Traian Băsescu, la Arad, la lansarea candidaților PMP la parlamentare.  

Cei care păstrează secretul asupra propunerii de premier pe care o vor trimite la Cotroceni după scrutinul din 11 decembrie sunt chiar social-democrații, adică partidul care are cele mai mari șanse să câștige alegerile și să și formeze noul Guvern, implicit, să desemneze viitorul prim ministru. Miercuri, Liviu Dragnea a reiterat la ZF LIve faptul că propunerea de PSD-ului pentru ocuparea fotoliului de la Palatul Victoria va veni după scrutin, dar că președintele Klaus Iohannis nu va putea refuza varianta de premier venită din partea partidului sau coaliției, care va deține majoritatea în Parlament în urma alegerilor din 11 decembrie, referindu-se, în acest context, la o decizie a CCR, dată în 2014. Întrebat ce se va întâmpla dacă Iohannis va solicita o altă propunere de prim-ministru, Dragnea a răspuns: „Nu merge”.

Întrebat, la ZF Live, ce funcție publică va avea după alegeri, dacă PSD va ajunge la guvernare, Dragnea a refuzat să răspundă: „Președinte PSD. Discutăm după alegeri”. În acest context, Dragnea a precizat că PSD va merge cu o singură opțiune de prim-ministru la Cotroceni, dacă va forma majoritatea în Parlament.  Întrebat, în schimb, ce vor face social-democrații dacă președintele va spune că nu e mulțumit de opțiune, Dragnea a invocat o decizie a CCR, din 2014, potrivit căreia dacă un partid are singur majoritatea sau o coaliție formează o majoritate și face o propunere președintelui, președintele nu o poate refuza.