ACCES INTERZIS: Scuza găsită de parlamentari pentru a ține legile electorale departe de alegători

Pe 13 februarie 2013, parlamentarii înființau comisia pentru elaborarea Codului Electoral și hotărau ca ședințele acesteia să nu fie publice. Pe de alte parte, se dădea dreptul ca la începutul fiecărei ședințe să existe un vot care să decidă dacă jurnaliștii vor putea participa sau nu la dezbaterile respective. La ședința de miercuri, 14 ianuarie 2015, parlamentarii au expediat rapid reprezentanții presei, pe motiv că în prezența lor „nu se pot lua decizii” și „nu se poate lucra eficient”.

În plus, membrii comisiei speciale au spus că revizuirea Constituției, care a beneficiat de o comisie specială, a eșuat tocmai din cauza prezenței media la dezbateri. „Nu s-a întâmplat nimic pentru că acolo a fost un show de presă. Fiecare a spus ce vroiați dumneavostră să auziți”, a acuzat președinte Camerei Deputaților și președintele comisiei de Cod Electoral, Valeriu Zgonea.

Parlamentarii greșesc, presa decontează

SPORT Dinamo încheie anul 2024 pe locul 2 în Superliga! Remiză albă în derby-ul de pe Arena Națională

06:27

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

De altfel, părerea este împărtășită și de alți membri ai comisiei. Acolo unde este presa, cu siguranță sunt mulți care vor să iasă în evidență și preferă declarațiile politice, au explicat aceștia. În opinia secretarului comisiei, liderul minorităților naționale, Varujan Pambuccian, în Parlament sunt mulți care suferă de „boala mediatizării” și vor cu disperare să iasă în evidență. Și pentru ca parlamentarii să poată lucra eficient, soluția găsită de ei a fost să elimine orice sursă de deconcentrare a celor care se vor „la televizor” și să limiteze accesul presei la dezbaterile propriu-zise.

„Motivul a fost unul singur, când e presa prezentă, toată lumea face declarații politice și  nu mai face treaba. Nu am zis că e vina jurnaliștilor, e vina celor care vor în continuu să fie mediatizați, așa se manifestă oamenii și vrem să evităm. Singura vină o are boala asta a unor colegi care vorbesc puțin în public, iar cu presa se deschid. Absența presei va diminua foarte mult apetitul unora de a bate câmpii”, declară Pambuccian, pentru gândul.

Întrebat dacă este normal ca presa să deconteze greșelile pe care le fac anumiți parlamentari, deputatul susține că deputații și senatorii nu pot fi sancționați nici măcar prin tăierea microfonului atunci când declarațiile lor în plen nu sunt la obiect.

„Cum să-i sancționezi pe ei, că sunt membri ai comisiei? Care e granița între declarație politică și una pe bune? E mult mai simplu să poată să funcționeze așa. Dacă Zgonea ar tăia cuvântul vreunuia, ar ieși un scandal imens. Dacă-i lași să bată câmpii, iar nu e bine. Cel mai bine e să fim noi între noi, cei care simt nevoia să fie vedete atunci tac”, a adăugat Pambuccian, excluzând varianta în care în cadrul dezbaterilor departe de ochii jurnaliștilor se poate ajunge la un alt episod similar celui cunoscut drept „Marțea Neagră”.

Aleșii vor dezbateri transparente. Ce fac pentru ele

Problema apare atunci când unii membri care susțin că sunt de acord cu participarea presei la comisie nu fac nimic în acest sens, chiar dacă regulamentul le permite. Deși la ședința de miercuri a comisiei au participat deputați și senatori de la toate partidele, liderii opoziției nu avut nimic de comentat în privința absenței presei de la lucrări.

De exemplu, deputatul PDL Ioan Oltean a declarat pentru gândul că este de acord cu „transparența totală cu actele normative” și, în opinia sa, jurnaliștii nu ar trebui excluși de la dezbateri, „nefiind motive care să justifice acest lucru”. În plus, el susține că acest lucru chiar ar ajuta lucrările comisiei, pentru că „în prezența jurnaliștilor nu-ți poți permite să te joci cu argumentele și cu dezbaterile, ci parlamentarii sunt mult mai serioși și mai atenți la ceea ce propun și ceea ce fac”.

„Nu sunt motive care să justifice o absența a presei din sala de dezbateri. Categoric, presa poate să participe. Nu văd niciun element care să vizeze absența presei”, a spus el.

Pe de altă parte, deși regulamentul îi permitea să ceară un vot pentru a permite reprezentanților presei să rămână în sală, Ioan Oltean nu a făcut-o.

„Ce a fost, s-a văzut, nu am avut o explicație pentru atitudinea domnului președinte destul de intransigentă. Nu am o explicație foarte serioasă în momentul acesta”, s-a scuzat democrat-liberalul.

Nici liderul senatorilor PNL, Puiu Hașotti,  nu a luat apărarea jurnaliștilor și nici nu a cerut un vot în cadrul comisiei. Mergând pe aceeași scuză ca Valeriu Zgonea, că „lucrările comisiei nu au fost niciodată publice”, senatorul PNL a încercat să răspundă cu alte întrebări, fără a spune concret care este punctul lui de vedere.

Întrebat dacă jurnaliștii ar trebui lăsați să participe la dezbateri, Puiu Hașotti a returnat întrebarea: „Dar spuneți-mi dvs, de ce ce ar trebui?”. Nici următoarea întrebare pusă de gândul nu a primit un răspuns. „Cunoașteți alte comisii în care presa a avut acces la dezbateri?”, întrebăm noi. „Cunoașteți vreun Parlament în care astfel de dezbateri la care presa să participe?”, răspunde liberalul, pentru ca mai apoi să întrebe care este subiectul discuției.

Repetând întrebarea inițială, și anume dacă presa ar trebui să aibă acces la lucrările comisiei, acesta a devenit ironic, spunând că va reflecta asupra subiectului și „poate că presa va dori să participe și cu propuneri de lege”

„În situația în care dvs credeți că presa din România este mai bună decât societatea civilă, ONG-urile, partidele politice, Parlamentul, aveți dreptate”, a comentat el, ironic.

La ședința Comisiei de cod electoral au fost prezenți președintele Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, alături de deputatul PSD Eugen Nicolicea, deputatul Varujan Pambuccian, deputatul PNL Dan Motreanu, deputatul PDL, Ioan Oltean, deputatul UNPR, Luminița Adam, deputatul UDMR Marton Arpad, deputatul PNL Victor Paul Dobre, senatorul PNL Puiu Hașotti, senatorul PDL, Alin Tișe.

Deși jurnaliștii au cerut un vot în cadrul comisiei pentru a putea participa la dezbateri, aceștia nu doar că au fost acuzați de ministrul delegat pentru Relația cu Parlamentul, Eugen Nicolicea, că perturbă lucrările, ci li s-a și reproșat faptul că nu au dreptul de a propune și de a interveni, de către reprezentantul UDMR, Marton Arpad.

În plus, niciun alt membru prezent nu a propus oficial acest vot.

Cum au ajuns ședințele comisiei „secrete”

În februarie 2013, Parlamentul decidea înființarea unei comisii speciale pentru elaborarea unui Cod Electoral. În hotărârea respectivă, publicată în Monitorul Oficial pe 15 februarie 2013, la articolul 3, se precizează că „lucrările comisiei nu sunt publice”. „Condițiile în care reprezentanții mijloacelor de informare în masă au acces la lucrările Comisiei se stabilesc de plenul acesteia”, se arată în hotărârea respectivă.

Pe de altă parte, în regulamentul Camerei Deputaților se precizează că „ședințele comisiilor sunt publice, cu excepția cazurilor în care plenul acestora prevede altfel”, aceeași situație fiind valabilă și în Regulamentul comun al Camerelor.

În același timp, președintele comisiei speciale, Valeriu Zgonea, a insistat asupra faptului că din anul 2000, când a fost făcută prima astfel de comisie, lucrările nu au fost niciodată publice.

Totodată, el a făcut referire la precedentul Comisiei de revizuire a Constituției, unde jurnaliștii au avut acces la lucrări. „Nu s-a întâmplat nimic pentru că acolo a fost un show de presă. Fiecare a spus ce vroiați dumneavostră să auziți. Nu s-a finalizat nicio chestiune, toată lumea a condamnat în alegerile prezidențiale faptul că Parlamentul acesta nu a fost în stare să scoată o lege de revizuire a Constituției cerută de către cetățeni și de toți reprezentanții mass-media”, a spus Zgonea.

Amintim aici faptul că și la momentul când comisia specială pentru revizuirea Constituției și-a început activitatea, președinte Crin Antonescu a spus că presa nu va avea acces decât la început, pentru „oportunități de imagine”, plus sinteza de la final. Ulterior, membrii comisiei au decis ca jurnaliștii să aibă acces la dezbateri, dar fără camere de filmat.

Președintele comisiei a fost întrebat cu ce împiedică jurnaliștii desfășurarea lucrărilor comisiei dacă asistă la acestea. „Dar nu ne împiedicați cu nimic, dar nu se pot lua deciziile de față cu presa. Nici la Guvern nu aveți oportunitate. Așa se lucrează în toată lumea, să știți. Haideți să nu facem dintr-o comisie care are un rol important în societate în acest moment să facem o ambiție personală a unor colegi care vor să stea„, a mai spus președintele Camerei Deputaților.

În replică, jurnaliștii au inițiat o petiție prin care cer transparentizarea lucrărilor comisiei de Cod Electoral. Jurnaliștii invocă interesul public al dezbaterilor comisiei speciale, fiind vorba despre noile legi în baza cărora vor fi aleși primarii, președinții de Consilii Județene, președinții României, dar și parlamentarii. Astfel, petiția subliniază „abordarea opacă” a dezbaterilor comisiei de până acum, când jurnaliștii au fost invitați să iasă din sală după cinci minute.