Adevărata miză a sesiunii extraordinare, convocată pe neașteptate de Dragnea. Artificiul legislativ pentru OUG privind pensiile speciale

PSD și ALDE pun în aplicare, astfel, un artificiu legislativ fără precedent, în sensul că modifică o serie de legi prin OUG, în timpul verii, când Parlamentul nu lucrează, în condițiile în care delegarea legislativă prevăzută de Constituție și pusă în act de legea de abilitare nu prevede această posibilitate.

Pentru a eluda acest aspect, PSD și ALDE aveau nevoie ca Parlamentul să lucreze în momentul în care Guvernul va adopta aceste OUG, ceea ce se va și întâmpla, nefiind însă necesar ca Legislativul să aibă cvorum de lucru pentru plen, ci doar să să afle în activitate.

În acest sens, președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, a solicitat încă de sâmbătă convocarea unei sesiuni parlamentare extraordinare în perioada 2-4 august.

FINANCIAR JetSpy: Avioanele private ale lui Elon Musk au efectuat 355 de zboruri în 2024. Care a fost cel mai lung zbor

23:59

SPORT David Popovici, provocare pentru înotătorul care a câştigat patru medalii de aur la JO Paris 2024

23:16

Sesiunea extraordinară se va suprapune, astfel, cu ședința de Guvern din această săptămână, de miercuri și/sau joi, astfel încât Executivul să poată adopta, în această perioadă de vacanță parlamentară, OUG. Cele mai importante OUG pe care Executivul vrea să le adopte privesc preluarea Elcen de către Primăria Capitalei și modificarea Legii pensiilor speciale.

Convocarea unei sesiuni extraordinare a fost solicitată săptămâna trecută chiar de către premierul Mihai Tudose, care a ridicat această chestiune în ședința BPN a PSD, el arătând că Guvernul nu este abilitat să adopte OUG pe perioada vacanței parlamentare.

„Este posibil să avem o sesiune extraordinară, pe baza unei sesiuni extraordinare să avem și noi o ședință de Guvern suprapusă pentru a rezolva situația Elcen. Trebuie lege pentru așa ceva, ordonanță de urgență și nu avem abilitarea pentru așa ceva”, a declarat premierul Mihai Tudose.

Tot săptămâna trecută, secretarul general al PSD, Mihai Neacșu, a spus că este suficientă o singură ședință de Guvern pentru a adopta această OUG și că în aceeași zi va avea loc și sesiunea extraordinară. Neacșu a admis, totodată, că este improbabil ca în timpul sesiunii extraordinare să existe și cvorum pentru ședința de plen.

Neacșu a spus la începutul săptămânii trecute că a vorbit cu premierul Tudose și că acesta i-a transmis că la acel moment nu are în vedere și altă OUG de adoptat în ședința de Guvern decât cea referitoare la Elcen.

Lucrurile s-au precipitat însă la sfârștiul săptămânii, când au apărut informații pe surse privind plafonarea pensiilor speciale, acestea fiind ulterior confirmate de ministrul Muncii, Olguța Vasilescu, și ministrul Apărării, Adrian Țuțuianu. Adoptarea și altor OUG, cu impact social, în afara celei privind Elcen, așa s-a anunțat inițial, a devoalat strategia coaliției de guvernare privind convocarea sesiunii extraordinare, în paralel cu ședința de Guvern.

Lia Olguța Vasilescu a anunțat, astfel, duminică seara, că Guvernul va adopta o OUG privind pensile speciale, precizând că acestea nu vor mai crește în funcție de creșterea veniturilor celor aflați în activitate.

Pensiile speciale, care în acest moment sunt indexate în funcție de salariile celor aflați în activitate, vor fi ajustate doar cu rata inflației, potrivit OUG pe care Guvernul intenționează să o adopte în această săptămână.

„Avem de gând să dăm o ordonanță (…) Prin aceasta ordonanță, noi ne-am stabilit câteva principii. În primul rând, nu scădem nicio pensie aflată în plată . Pentru a nu se spune că nu a existat predictibilitate, că ne-am bătut joc de oameni, ne-am hotărât ca termenul de intrare în vigoare să fie undeva la 15 septembrie. Adică cei care vor să iasă, vor putea să o facă de mâine până la 15 septembrie. Trebuie să știe că nu li se mai actualizează pensiile în funcție de salariile celor care sunt în activitate, ci li se indexează. E un principiu mult mai corect”, a declarat Lia Olguța Vasilescu la Antena 3.

Ministrul a explicat că măsura vizează pensiile foarte mari, precizând că „se întâmplă ca în perioada în care sunt în ultimii ani de activitate să aibă tot felul de salarii de merit și toate acestea se pun în plată la pensie”.

„Foarte multi dintre cei care sunt în sistem la ora actuală preferă să plece la o vârsta foarte mică la pensie. Se întâmplă chiar și la 40 de ani pentru că așa cum arată legislația la ora actuală poți ieși cu o pensie de 120 % fața de salariu după care se actualizează pensia respectivă în funcție de creșterile salariale. Se ia 85% din brut la care se adaugă sporurile și ies cu mai mult decât are netul la pensie . Dacă anul viitor vom crește salariile cu 25% și le vom crește fără dubii, în 2019 vor fi iarăși creșteri de 25 % , li se actualizează pensile cu 25% sau cu cât cresc salarile celor care sunt în activitate”, a mai spus ministrul Muncii, care a precizat că ideea corecțiilor a venit după apariția legii salarizării.

Olguța Vasilescu a anunțat că tot în ședința de miercuri a Guvernul va fi adoptată și o altă OUG, privind reglementări în zona angajaților cu dizabilități.

Pe de altă parte, Ministrul Muncii, Olguța Vasilescu, a anunțat că indemnizațiile pentru creșterea copilului vor fi plafonate la 1800 de euro, ea menționând că în maximum două săptămâni va fi finalizat un proiect de OUG în acest sens.

„Vom intra cu celeritate și în aceste indemnizații. Rândul trecut a apărut această poveste când noi nu eram pregătiși cu legea, lucram la Legea salarizării, dar în acest moment s-au lucrat deja toate variantele. Am ajuns pe varianta finală în sensul că vom plafona indemnizația la maximum cât este în Europa la ora actuală, adică 1800 euro, cât are Germania. Peste 1800 de euro nu mai poate să ia nimeni”, a spus Olguța Vasilescu, la Antena 3.

Ministrul Apărării, Adrian Țuțuianu, a declarat, tot duminică seara, că există magistrați, inclusiv magistrați militari, care au pensii de 30-35.000 lei, el arătând că acest lucru nu e normal și că se vor face corecții, dar că algoritmul de calcul al pensiilor militare va fi păstrat.

„Există o analiză privind situația unor pensii care depășesc niște lucruri care sunt normale. Ca să putem să dăm un exemplu, există magistrați, inclusiv magistrați militari, care au pensii de la 30-35.000 lei pe lună. (…) Vreau să reitez încă o dată câteva situații care nu pot continua așa: pensii de 30-35.000 lei pe lună. Algortimul de calcul de astăzi permite ieșirea la pensie cu un venit mai mare decât salariul celui care lucrează. Nu cred că este o normalitate acest lucru. Sunt lucruri care trebuiesc clarificate”, a spus Țuțuianu la România Tv.

El a spus că sunt și situații care nu sunt normale și a dat ca exemplu primele 100 de pensii din MApN, care se situează între 15.000 lei și 35.000 lei.

„Cele mai mari pensii sunt ale magistraților militari, 35.000 de lei este pensia unui magistrat militar. Vom face corecțiile necesare la aceste situații care nu sunt normale”, a spus Țuțuianu.

El a mai arătat că va participa luni la ședinta coaliției unde se va discuta despre pensiile militare.

„Sigur. Probabilitatea de a se discuta este maximă, pentru că trebuie să avem un răspuns la ceea ce se vehiculează azi în spațiul public. Voi informa și prim-ministrul și conducerea coaliției despre situația existentă în sistemul de apărare națională și vom discuta, probabil, și pe aceste principii și vom stabili și un calendar”, a mai spus Țuțuianu.

Pe de altă parte, liderii coaliției de guvernare, Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu, vor decide, luni, dacă își vor exercita prerogativele de președinți ai celor două Camere pentru a sesiza CCR în privința unui conflict juridic de natura constituțională între Parlament și ministerul Public.

Decizia politică de a sesiza CCR, în baza prerogativelor ce le revin, ca președinți ai Camerei Deputaților și Senatului, are la bază propunerea avansată în acest sens de Comisia parlamentară de anchetă a alegerilor din 2009, care a acuzat faptul că refuzul Parchetului de a transmite comisiei documentele din Dosarul „Sufrageria lui Oprea” încalcă legislația penală și Constituția.

Potrivit Constituției, CCR soluționează conflictele juridice de natură constituțională dintre autoritățile publice la cererea președintelui României, a unuia dintre președinții celor două Camere, a primului-ministru sau a președintelui CSM.