Adrian CÂCIU analizează ciclul electoral 2020-2024: Inflația și puterea de cumpărare în prim-plan
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a oferit o analiză detaliată a ciclului electoral 2020-2024, descriindu-l ca pe o perioadă plină de contraste și provocări economice. Acesta a subliniat că, în acest interval, România a trecut de la o inflație redusă la una record, provocând fluctuații ale puterii de cumpărare care au necesitat diferite măsuri financiare și monetare.
Ministrul a atras atenția asupra unei „sinusoide” economice care a afectat direct puterea de cumpărare, dar a punctat că România a reușit să depășească această etapă dificilă prin măsuri interne și externe.
Aș cataloga acest ciclu electoral ca unul al contrastelor, o perioadă în care am trecut de la o inflație redusă la una istorică pentru multe economii, apoi un regres al puseului inflaționist, un tip de sinusoidă care a afectat direct puterea de cumpărare și a necesitat intervenții fiscal-bugetare sau/și monetare diverse, specifice dar și inovative, a punctat Adrian Câciu.
Printre crizele care au marcat acest ciclu electoral, Adrian Câciu a menționat pandemia, criza energetică și războiul din Ucraina, fiecare având un impact semnificativ asupra economiei și a inflației.
Inflație previzibilă
Fostul ministru de Finanțe în guvernul Ciucă a explicat că valul inflaționist din ultimii ani a fost previzibil, alimentat de măsuri de relaxare cantitativă și accentuat de crizele suprapuse.
Cu toate acestea, Adrian Câciu a precizat că măsurile de restricționare a lichidităților din partea băncilor centrale au venit târziu, generând un val inflaționist puternic, cu impact asupra cererii și creșterii economice viitoare.
Din punctul meu de vedere, măsurile de restricționare a lichiditatilor au venit târziu din partea bancilor centrale și este o lectie pentru viitor pentru specialiștii în politică monetară, pentru că suprapunerea celor două tipuri de presiuni nu a condus decât la construirea unui val de inflație mult mai mare, cu efect în cererea agregată viitoare și, respectiv în reducerea potențialul economic agregat de creștere din viitor.
Strategia Guvernului
Ministrul a subliniat, de asemenea, că lipsa unei solidarități monetare europene și a unei intervenții centralizate a dus la costuri suplimentare pentru statele membre, ceea ce a contribuit la deficitele ridicate și la presiunile inflaționiste.
Totuși, strategia guvernului, implementată în trei etape – compensarea pierderii puterii de cumpărare în 2022, stabilizarea acesteia în 2023 și creșterea în 2024 – a dat rezultate, a susținut șeful MIPE.
România avea o inflație de 2,6% în 2020, în 2021 se dublase, ajungând la 5,1%, în 2022 a ajuns la 13,8%, iar din 2023 a început trendul descendent, la început la 10,4% la final de 2023, în prezent fiind de 5,4%, urmând ca la final de 2024 să avem în jur de 4%.
Creșterea salariului mediu
Câciu a prezentat date statistice care arată că salariul mediu net și cel minim au crescut cu 43% și respectiv 66%, iar pensiile au cunoscut majorări semnificative.
a. salariul mediu net a crescut cu 43%, de la 3620 lei la 5176 lei un plus de 10 puncte procentuale peste inflație;b. salariul minim brut a crescut cu 66%, de la 2230 lei la 3700 lei, un plus de 31 de puncte procentuale peste inflație;c. pensia minimă a crescut cu 60%, de la 800 lei la 1281 lei, un plus de 25 puncte procentuale peste inflațied. Pensia medie a crescut cu 55%, de la 1450 lei la 2252 lei și va crește până la 2761 lei din septembrie 2024, ceea ce înseamnă o creștere medie de 90% față de nivelul din 2020, respectiv 55 puncte procentuale peste inflație.
În final, ministrul a concluzionat că, deși există critici, puterea de cumpărare reală a crescut în perioada analizată, depășind inflația cumulată.
CITIȚI ȘI: