ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2014. Primarii, la numărătoarea electronică a alegătorilor: „Chiar dacă e pe listă, important e ca mortul să nu voteze”

Prima numărare electronică a alegătorilor din România, pusă exclusiv în brațele primarilor, desemnați singurii responsabili pentru corectitudinea listelor electorale la alegerile din 25 mai, s-a făcut anevoios, cu nemulțumiri și cu proteste. Jumătate din primarii de orașe au aflat că listele cu care delimitaseră în ultimii 24 de ani secțiile de votare erau greșite pentru că ignorau sate componente luându-le, în cel mai bun caz, drept cartiere. Cei care s-au plâns că nu au conexiuni la internet au avut surpriza să li se transmită că „nu există în țara asta primării neconectate, doar că, în unele situații, viteza este slabă”. În softul de la București s-au văzut însă și alte anomalii, chiar în acte de identitate: în centrul Capitalei, pe Bulevardul Unirii, în același apartament, stau alegători care figurează în Sectorul 4, dar și votanți trecuți cu domiciliul în Sectorul 5.

După trei ani de la prima cerere de finanțare făcută de Autoritatea Electorală Permanentă la Guvern și nouă luni de încălzire cu primarii dotați, fiecare, cu un cont de utilizator și o parolă, pentru comuna sau orașul lor, Registrul Electoral afișează în prezent 18,3 milioane de cetățeni cu drept de vot domiciliați în România și 512.000 de români cu domiciliul în străinătate.

Întrebați de gândul dacă înlocuirea pixului cu pixelul în primărie a făcut ca și morții care au votat la scrutine precedente să dispară de pe liste, primarii au încă evidente rezerve. „Categoric vor mai fi decedați pe liste. Ori că operăm noi, ori că operează dumnealor (la nivel central, n.red.), e vorba de aceeași căciulă”, crede Tudor Pendiuc, primarul PSD al Piteștiului și președintele Asociației Municipiilor din România.

Posibilitatea unor erori nu este exclusă nici în comunitățile mai mici. „Există posibilitatea să rămână, sigur că da. A greși se poate întâmpla oricând. Și mai poate să moară omul și după ce am tipărit listele. Cel mai important este nu ca ăla să nu se găsească pe listă, ci să nu voteze”, spune Ștefan Ilie, primarul PDL al comunei Luncavița și președintele Filialei Tulcea a Asociației Comunelor din România.

Chiar dacă unii au avut rețineri, iar alții au trecut entuziaști la informatizarea listelor, cu un lucru toți primarii sunt de acord: europarlamentarele vor fi doar „încălzirea pentru prezidențiale”, adevăratele alegeri cu miză mare la care se va folosi același sistem.

Banii și răspunderea. Pendiuc: „România nu e încă pregătită”

Prima și cea mai mare nemulțumire a primarilor a apărut odată cu includerea lor în realizarea Registrului Electoral. O reprezintă răspunderea penală exclusivă pentru actualizarea datelor și lipsa banilor. „Toți au cerut bani în plus (pentru funcționarii care urmau să fie delegați să opereze modificările în sistem, ca sarcină suplimentară de serviciu, n.red.). Dar n-am de unde să-i plătesc eu”, se justifică Marian Muhuleț, vicepreședintele Autorității Electorale Permanente.

Primarii s-au adaptat, dar nu s-au resemnat. „Este o fugă de răspundere la noi în România și se obișnuiește să se dea responsabilitatea, dar nu și resursa”, susține primarul Tudor Pendiuc, referindu-se la funcționari și la fonduri.

Nemulțumirea sa, „ca președinte al Asociației Municipiilor din România”, este aceea că pe de o parte primarii nu ar putea opera în sistem un deces sau o mutație înainte ca acestea să fie oricum consemnate la Evidența Populației, aflată la Interne, iar pe de alta că nu a existat o simulare la o rundă electorală prealabilă, înainte de a se introduce direct răspunderea penală. „Din punctul meu de vedere, ca oportunitate ulterioară e o acțiune binevenită. Dar, ca exactitate, nu este o acțiune potrivită. Toate corecțiile, toate operațiunile în baza de date, se realizează la nivel național. Un cetățean care pleacă de la Slatina și vine la mine, la Pitești, e operat ca transfer cu cartea de identitate în baza națională de date și de acolo se face corecția. Dacă un cetățean decedează la București, certificatul de deces se întocmește acolo, se duce la baza națională de date și mie de acolo mi-l trimite. Mie ar trebui să îmi transfere posibilitatea să operez direct. Or, lucrul ăsta nu-l am la primărie. România încă nu e pregătită. Lasă-mă o rundă electorală, să văd și eu cum mă comport și apoi treci totul pe umerii mei”, spune primarul, reclamând că Asociația Municipiilor nu a fost consultată „înaintea unei asemenea modificări legislative”.

Tudor Pendiuc, primarul municipiului Pitești. Foto: Ștefan Bârlodeanu// Mediafax

De la AEP, pe de altă parte, lucrurile se văd altfel. „Nu are responsabilitatea datelor din sistem nici Autoritatea Electorală Permamentă, nici MAI, nici INS. E obligația strictă a primarilor. Ei lucrează, dar noi confruntăm datele cu cele ale Ministerului de Interne și ale Ministerului Justiției. AEP e un nod în care se vor intersecta date și le verificăm din două surse. Dacă apare cineva ca decedat, primarul operează în sistem, dar nu apare în sistem până când nu verificăm din a doua sursă”, arată Marian Muhuleț cum funcționează sistemul.

Dintr-o comunitate mult mai mică, cu doar 4700 de locuitori din care 2000 de alegători, primarul din Luncavița, nu e nemulțumit de răspunderea penală, ci de faptul că nu i se dă posibilitatea de a plăti suplimentar funcționarul care face efectiv modificările în Registrul electoral. „Când îți dorești funcția asta, nu fugi de responsabilitate. Ce ar trebui să fie altfel: ca pe lângă această responsabilitate să se dea nu banii pentru tipărirea acestor liste, ci posibilitatea de a mări salariile funcționarilor care se ocupă. Eu am 1.800 de lei net, dar acel funcționar are 700-800 de lei. Nu pot să îi cer mare lucru pentru acești bani”, spune Ștefan Ilie care susține că a scos, totuși, listele la timp „fără nicio dificultate”.

Alții s-au plâns însă inclusiv că nu au bani să tipărească pe cont propriu listele electorale care până acum le veneau de la județ. „Fondurile pentru tipărire sunt suportate de primărie. Dar 2000 de alegători, chair în două exemplare, încap pe două topuri de hârtie, nu e o cheltuială atât de mare. Dar ne-am obișnuit să cheltuim bani acordând unor firme șansa asta. O localitate ca Luncavița are un buget mult mai mic decât un oraș de 20.000-30.000 de locuitori. Primarii aceștia pot să le tipărească și pe hârtie fotografică, și pe foiță de aur dacă vor”, crede primarul din Luncavița (Tulcea).

Au sau nu toate primăriile internet? „S-au văitat, s-au dat de ceasul morții, dar au reușit”

Dacă pentru tipărirea listelor au plătit în unele cazuri chiar primăriile, în altele prefecturille, dificultăți mai mari au apărut în faza de centralizare a datelor din Regstrul Electoral, începută în iunie 2013, când mai mulți primari s-au plâns că nu au conexiuni la internet.

„În majoritatea primăriilor, și mai ales în cele care au sisteme IT puse la punct, această trecere (de la Interne spre primării, n.red.) este chiar în datoria funcționarilor care au atribuții pentru starea civilă. Primarul poate avea sau nu cunoștințe IT, dar datoria lui e să îi pună pe funcționari să învețe. S-au întâlnit de două ori, n-au fost dificultăți. Problema e cu acele localități care sunt în zone care nu au internet. În Deltă există astfel de comune fără internet sau cu internet de foarte mică viteză. Dar și aceștia au avut posibilitatea de a veni la județ, să introducă acolo parola și să actualizeze baza de date”, spune Ștefan Ilie, primarul din Luncavița.

Ștefan Ilie, primar la Luncavița, Tulcea. Foto: Facebook

Din datele guvernamentale însă, nu există în România primărie fără internet. „Am avut și noi emoții. Ba că nu au internet, ba că nu au infrastructură. Am avut peste 25.000 de apeluri telefonice de la primării. Toate primăriile din țara asta sunt conectate la internet. S-au văitat, s-au dat de ceasul morții, dar am tras de ei și au reușit în august să tipărească o primă variantă a listelor electorale. Din septembrie, sistemul a rămas deschis 24 din 24. Zilnic se fac radieri, se actualizează. În total au fost 965.865 de acțiuni ale primăriilor în sistem, din care 30.304 radieri”, spune Marian Muhuleț, vicepreședintele AEP.

Vicepreședintele AEP: „Peste 50% dintre localități aveau cel puțin o problemă”

De la București, s-au văzut alte paradoxuri care fie încurcau alegerile, fie puteau fi premisele unor fraude facile. „Anul trecut, peste 50% din localități aveau cel puțin o problemă. Ultima a apărut chiar în București, pe Bulevardul Unirii, unde în același apartament sunt oameni care stau în Sectorul 4 și alții care stau în Sectorul 5, în buletin”, face un inventar vicepreședintele AEP.

Cea mai mare surpriză a fost însă aceea că primăriile lucrau cu mai multe denumiri sau delimitări pentru aceeași stradă, bulversând sute de mii de adrese și, în plus, că funcționarii proaspăt instruiți plecau în scurt timp de la stat spre privat. „În decembrie 2012 am făcut instruire cu toate primăriile: 3200 de oameni. În iunie 2013, am declanșat testarea Registrului Electoral și am constatat că jumătate din funcționarii pe care îi instruisem nu mai lucrau în primării”, spune Marian Muhuleț.

Alte încurcături au apărut frecvent din cauza denumirilor neactualizate ale străzilor și a faptului că secțiile electorale nu țineau cont de extinderea imobiliară din marile orașe. „Greul a fost următorul: nu cetățenii au fost neapărat problema, ci organizarea teritorială a României. Am dat de cazuri în care o primărie lucra cu patru nomenclatoare stradale diferite. Marea problemă a fost să își definească secțiile de votare și să stabilească străzile și apoi cetățenii care stau acolo. Am avut caz de primar, în Otopeni, care avea un sat aparținător, dar el știa că nu are niciunul. Dar apărea în lege. Și nu e caz singular. În aproape jumătate din orașele din țară era aceeași situație. Și de aici apar probleme. Unii dintre ei erau omiși din secția în care ar fi trebuit să fie și atunci votau pe niște liste suplimentare, dar nominal apăreau undeva, într-o altă secție, de care nu știau”, descrie vicepreședintele AEP doar una din nișele pentru o potențială fraudă.

Cum stăm cu morții pe liste. „La referendum, de vină nu a fost un partid, a fost sistemul”

După nouă luni, în listele electorale reactualizate de primari – indiferent de culoarea politică – figurează 18.300.376 de cetățeni cu domiciliul în țară care vor fi chemați la vot pe 25 mai și 512.017 români cu domiciliul declarat în străinătate. Un număr care nu diferă semnificativ de cel al alegătorilor înscriși la alegerile parlamentare din 2012, (18.464.264 ) sau față de referendumul din același an pentru demiterea președintelui (18.292.464), când PSD și PNL au reclamat o eroare în calculul cvorumului, cu argumentul că populația a scăzut foarte mult în ultimii ani.

Nimeni nu poate însă da, în această etapă, niciun fel de garanție legată de prezența în continuare sau absența de pe listele electorale a morților care au apărut în repetate rânduri ca votanți la runde de alegeri precedente.

Primarii de comune susțin că, în comunitățile mici, situațiile vor fi însă rarisime. „Dacă a murit un om cum să nu aud? A murit cetățeanul în altă localitate? Primarul din localitatea în care s-a emis certificatul de deces are obligația să îmi trimită înștiințare cu confirmare de primire. Dacă primarul dovedește că nu a fost anunțat, nu i se poate imputa lui, dar altfel, dacă nu mi-am făcut datoria, trebuie să fiu tras la răspundere”, consideră Ștefan Ilie, primarul din Luncavița. Nici el nu exclude însă „posibilitatea ca decedații să mai rămână” pe unele liste. „Există posibilitatea să rămână, sigur că da. A greși se poate întâmpla oricând. Și mai poate să moară omul și după ce am tipărit listele. Cel mai important este nu ca ăla să nu se găsească pe listă, ci să nu voteze. Justiția își are rolul său. Cred că oamenii – de la primar la membru simplu – sunt cu ochii și cu urechile mult mai atenți de când cu atâtea dosare”, se bazeaază primarul pe influența DNA asupra planurilor de fraudare.

În marile orașe, cazurile morților pe liste sunt aproape o certitudine. „Categoric vor mai fi morți pe liste. Ori că operăm noi, ori că operează dumnealor (la Evidența Populației, n.red.), e vorba de aceeași căciulă”, estimează Tudor Pendiuc. Ca primar la Pitești, liderul PSD crede însă că răspunderea pentru astfel de situații ar trebui partajată cu cei de la Ministerul de Interne și nu să se afle exclusiv pe umerii primarilor. „Sigur că acum îmi va cere și mie explicații, dacă îmi va cere, și eu voi spune „Da, dar operarea în baza de date a decedatului X-ulescu n-am făcut-o eu, s-a făcut la nivel național”. Responsabilitatea e pe umerii noștri, dar va trebui să fie disipată, în caz de Doamne ferește, și la cei care au răspunderea operării. Această furie politică, această patimă a întunecat un pic mințile. Nu un partid sau altul – că la referendum a apărut povestea asta – a făcut să fie inexactități. De vină a fost sistemul”, crede liderul PSD.

Muhuleț: „Până acum puteai avea câteva mii de situații neprocesate în ziua votului”

Tehnic, situațiile unor persoane decedate care apar ca votanți nu pot fi rezolvate decât de Parchet, după sesizări concrete. Omiterea cu bună știință de către un primar a radierii din liste a morților despre care există informații certe va putea fi însă depistată, chiar dacă, în afara alegerilor propriu-zise, riscul pentru un primar se rezumă la o amendă contravențională de 1000 până la 2500 de lei.

„Dacă apare cineva ca decedat, primarul operează în sistem, dar nu apare informația până când nu verificăm din a doua sursă, de la Evidența Populației. Prima sursă e primarul localității unde a decedat. A doua e Registrul Național și a treia e primarul localității de domiciliu. Vom da drumul și la un modul prin care primarul din Costinești să poată semnala Registrului Electoral că omul din Brașov a murit la Costinești, AEP alertează primăria din Brașov care confirmă și operează modificarea. Dacă vedem că nu i-a operat, îi dăm amendă 2500 de lei, iar dacă are loc un proces electoral, intră latura penală în funcție”, spune Marian Muhuleț

Până acum, primarii primeau de la Ministerul de Interne cu 45 de zile înainte de alegeri, un exemplar al listelor electorale, fiind obligați să corecteye inadvertențele. „Dar lucrul ăsta se făcea sau nu se făcea pe hârtie. Hârtiile erau apoi trimise la Direcțiile județene și acolo erau tipărite listele electorale care se întorceau în secții. Și până acum tot primarii ar fi trebuit să o facă. Faptul că instituțiile central s-au implicat mai mult decât era cazul a creat o obișnuință și s-a ajuns ca primarii să aibă această reactițe: „Da” de ce trebuie să face u asta?” Aveai decedați în apropierea alegerilor, mutații, hotărâri judecătorești pentru interzicerea drepturilor electorale. Numărul lor poate să se apropie și de câteva mii, iar lucrurile acestea nu apucau să fie procesate. Primarii erau obligați să păstreze un registru și să opereze modificări și între alegeri, dar lucrul acesta se întâmpla sau nu”, explică vicepreședintele AEP.

Lucrurile s-ar simplifica semnificativ dacă, așa cum prevede legea administrației publice locale, fiecare unitate administratuv teritorială și-ar face serviciu comunitar de evidență a populației. În realitate, în România anului 2014 sunt 3186 de unități administrative teritoriale și doar 400 de astfel de servicii comunitare de evidență a populației, acolo unde se colectează datele de indentitate ale cetățenilor.

O altă soluție pentru eliminarea voturilor introduse în urne în numele morților ar fi introducerea votului electronic. „Eu sunt întrutotul adeptul acestei forme de evidență (Registrul Electoral, n.red.) și ar trebui să o extindem, ca orice cetățean când vine la vot să fie întregistrat imediat, să se consemneze că a votat și să nu mai voteze și în altă parte. Păi eu dacă vreau să cheltuiesc un leu în Japonia, imediat mi-l transformă în moneda respectivă și mi-l ia de pe card. La vot de ce să nu se vadă imediat că a votat un cetățean? Dar nu se dorește”, spune Emil Drăghici, președintele Asociației Comunelor din România, primar independent la Vulcana Băi (Dâmbovița).

Introducerea votului electronic depinde însă, în opinia lui Marian Muhuleț, de voința politică, infrastructura informatică existând în acest moment în toate cele 18.000 de secții de votare. Cu certitudine însă votul electronic nu este un scenariu valabil pentru acest an, nici măcar la prezidențiale. Pentru ca o astfel de aplicație să funcționeze, decizia trebuie oficializată cu un an înainte, pentru a asigura pregătirea celor care ar rebui să facă oprerațiunile în aplicație, în fiecare secție de votare.