ALEGERI LOCALE 2012. Cetățenii comunitari care vor să schimbe România – italieni la Ciucurova și Suceava, germani în Timiș

Cetățenii comunitari care candidează în alegerile locale din 10 iunie pentru un mandat de consilier județean sau consilier local doresc să schimbe atitudinea autorităților noastre locale față de cetățeni și consideră „umilitoare” practica de a da și de a primi bani în schimbul votului.

Unul dintre candidați, italianul Ciro Frasson Dario, este de șapte ani în România și nu are încă cetățenia română. Dorește să devină consilier local, candidând ca independent în comuna Ciucurova din județul Tulcea. Ciro Frasson Dario are doar 28 de ani, locuiește în comuna tulceană de când avea 21 de ani și este căsătorit cu o româncă. Candidatul are o firmă care activează în domeniul agriculturii.

„Sunt mulți consilieri care au o anumită vârstă. Trebuie să se facă o schimbare”, consideră acesta.

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

Nu crede că este un impediment faptul că are doar cetățenie italiană. „Trebuie să strâng 80-100 de voturi. Oricum, am multe persoane care mă stimează în comună”, a declarat italianul pentru MEDIAFAX.

„Sunt un investitor italian. Când am ajuns să lucrez pământul din Ciucurova era lăsat pârloagă, erau societăți care veneau și nu plăteau, își băteau joc de oameni. Când am ajuns, am defrișat pământul, am adus pământurile Ciucurovei la un nivel ridicat de productivitate. Am investit, dar nu pentru scurt timp, gândindu-ne că mâine o să plecăm. Am investit având în proiect că vom rămâne aici”, arată candidatul.

Întrebat dacă va folosi experiența italiană în administrația locală, Dario răspunde afirmativ. Va face mai multe propuneri, dar totul depinde de primar.

„Un consilier poate să fie influențabil, să facă anumite jocuri. Eu nu prea sunt influențabil”, dă asigurări acesta.
Tânărul investitor spune că e prima dată când face politică: „Duminică m-am distrat tare să fac campanie. Am trecut pe la lume, să pun afișele. Lumea era fericită că am hotărât să candidez. M-au complimentat. Mulți au spus «Bine că este o schimbare de aer»”.

Candidatul spune că, spre deosebire de România, în Italia administrația locală organizează mai multe activități. „Comuna se ocupă și de cursuri de yoga, de calculatoare, de limbi străine. Sunt organizate echipe de sport, lucru care aici nu se întâmplă – la municipii da, dar nu în comunele mici, unde nu ai nicio activitate. Nici măcar o echipă de fotbal nu este în Ciucurova. Au încercat, la început, dar nu au avut sponsor”, povestește el.

Deși nu duce lipsă de bani, candidatul susține că a avut cheltuieli de campanie electorală „aproape de zero”.
„Am făcut afișele la un prieten al meu, sâmbătă seară. Ne-am pus, în doi, și am făcut afișele. Sunt oribile”, spune cu modestie tânărul candidat.

Critică practica românească de a da bani alegătorilor înschimbul votului.

„Sunt persoane din sat care sunt obișnuite să primească bani pentru a vota o persoană și le-am spus: «Nu, de la mine nu primiți bani. Nu candidez ca primar, cei care candidează ca primar plătesc»”, glumește candidatul.

El consideră obiceiul de a da bani și de a primi bani în schimbul votului drept ridicol și umilitor: „E ridicol. Dacă consideri că sunt bun pentru comunitate, votează-mă. Dacă consideri că e altcineva mai bun, votează pe altcineva. Fiecare alege ce dorește. E umilitor să fii cumpărat cu 2 lei, cu 10 lei. E oribil. Dacă cineva mi-ar spune că îmi dă 10 lei să îl votez, chiar m-aș simți jignit”.
Peter Ludwig Hochmuth candidează pentru a ocupa un loc în Consiliul Județean Timiș, figurând pe locul 4 pe listele Uniunii pentru Timiș, alianță electorală încheiată între Forumul Democrat al Germanilor din România și PNȚCD.

Cetățean german, Hochmuth este consultant de management și președinte al Clubului Economic German.

Candidatul, care a venit din Bavaria în România în urmă cu 11 ani, declară că vrea să contribuie la atragerea investitorilor. „Vreau să fie mai ușor pentru firme”, a declarat acesta pentru MEDIAFAX.

Nu crede că cetățenia germană îl va împiedica în alegeri să câștige mandatul de consilier județean: „Aici, în Banat, germanii sunt bine văzuți”. Întrebat dacă va încerca să impună stilul nemțesc în administrația județeană, Hochmuth răspunde afirmativ: „Da. Un stil prin care lucrurile să fie făcute mai eficient”.

Întrebarea privind obiceiul românesc de a oferi mită electorală îl face pe sobrul candidat german să râdă. „Am auzit despre aceste lucruri. Eu nu pot să fac așa ceva. Nu mă pricep și nu vreau. La noi merge și fără”, arată el, adăugând că Forumul Democrat al Germanilor din România, din care face parte, are, în schimb flyer-e.

„Forumul este o organizație, nu avem buget mare pentru cadouri. Cine vrea cadouri să meargă la alt partid. Noi avem gândirea noastră și dacă acest lucru nu este destul ce să fac?”, mai spune candidatul.

Președintele Forumului Democrat al Germanilor din România, Ovidiu Ganț, consideră că posibilitatea acordată cetățenilor comunitari de a candida la alegerile locale din țările Uniunii Europene este un lucru pozitiv.

„Dacă cetățeni români pot candida în Spania sau Italia, la alegerile locale sau pentru Parlamentul European, este normal să se întâmple acest lucru și viceversa. Există europarlamentari care candidează alternativ, o dată pentru Germania, o dată pentru Franța, de la o legislatură la alta. E de imaginat și în cazul nostru așa ceva în viitor. Eu cred că e un lucru foarte bun pe care îl oferă Uniunea Europeană. Ne cunoaștem mai bine reciproc și venim și cu ideile proprii care izvorăsc din comunitățile pe care le reprezentăm”, a declarat pentru MEDIAFAX deputatul FDGR.

Pentru Consiliul Județean Suceava candidează un italian născut în Sardinia și care a trăit în Milano până a decis să se mute în România.

Bruno D’Ambrosi, care este căsătorit cu o româncă din Putna, are o firmă de textile și o spălătorie de covoare. A încercat să candideze și pentru Primăria municipiului Suceava, dar candidatura sa a fost respinsă deoarece a nu are încă cetățenie română.

„Am văzut că politica locală aici este cu mulți ani în urmă față de politica ce se face la noi (în Italia – n.r.). Am văzut că în satele mici primarul devine un baron, e proprietar de sat, e proprietar al tuturor care locuiesc acolo, devine proprietar de terenuri. Persoana nu se pune la dispoziția celor care locuiesc acolo, ci trebuie ca locuitorii să fie la dispoziția lui. E o situația care nu se întâlnește în țările civilizate”, a declarat pentru MEDIAFAX candidatul care ocupă poziția secundă pe listele Asociaților Italienilor din România ROASIT.

El critică faptul că în România primarii nu merg prin oraș să vadă cum arată. „Suceava arată foarte urât. Nu este deloc civilizat”, este de părere acesta.

Italianu apreciază că administrrația locală ar trebui să se bazeze pe banii propri și nu atât de mult pe fondurile europene: „Nu vorbim de Europa. Noi suntem aici, în România. Trebuie să facem ceva pentru România. Să nu mai spunem… cu bani europeni. Facem cu banii noștri, cu posibilitățile pe care le avem”.

„Am stat la Milano. Viceprimarul stătea o grămadă de ore pe stradă, în cartiere, să asculte lumea, să afle care sunt problemele efective”, relatează candidatul italian, adăugând că acest lucru nu se întâmplă și în Suceava.

Acesta crede că un primar bun trebuie să meargă în altă țară și să vadă cum arată și să revină cu „o idee mai bună”. Bruno D’Ambrosi este nemulțumit de ceea ce face administrația publică locală din orașul în care locuiește, considerând că în Suceava nicio muncă nu se face cum trebuie.

Critică faptul că trotuarele nu sunt făcute din astfalt. „Se pune pământ, deasupra nisip și apoi pavelele. Într-o lună apa intră printre pavele și totul se scufundă. Sunt bani aruncați. Nu se face un drum serios, se face numai câte o bucată”.

D’Ambrosi admite că nu sunt bani, dar arată că aceia care sunt nu trebuie să fie aruncați. „Trebuie să fie făcut un singur lucru și făcut bine”, susține omul de afaceri.

Este încrezător că va fi votat și de alegătorii români: „Eu am văzut că străinii sunt apreciați aici și chiar au o șansă mai bună. La Primăria din Roma, din consiliul local fac parte și străini, care muncesc împreună cu italienii. Dacă un om are o idee bună nu văd care este problema”.

Nu consideră normal ca unii candidați să ofere cadouri alegătorilor în campanie, el susținând că și aceasta este o formă de corupție.

„Eu am văzut cum se face aici propaganda. Am dat umbrela, am dat ceva de mâncare pentru pensionari… Ce înseamnă asta?! Dacă tu ești o persoană bună, nu înțeleg de ce tu să dai ceva de mâncare sau să dai un cadou. E corupție. Am văzut că e o lege care spune nu dați bani pentru corupție, dar și asta este corupție. Dai un pix și te votează pentru asta?”, întreabă nedumerit candidatul italian.

Giacomo Dreoni candidează din partea USL pentru un mandat de consilier local al municipiul Cluj-Napoca.
El s-a născut în Borgo San Lorenzo, Italia, și s-a stabilit în Cluj în 1999, unde s-a căsătorit cu o româncă și a dobândit cetățenia română.

Italianul Giacomo Dreoni a fost proprietarul unui restaurant din centrul municipiului Cluj-Napoca, iar în prezent este patronul unei firme de consultanță.

În 2010 a primit cea mai înaltă distincție oferită de statul italian – titlul de „Cavaler al Republicii Italia”, semnat de președintele Giorgio Napolitano și de premierul Silvio Berlusconi.

Ia parte la acțiuni umanitare. Din 1999 ajută cu mâncare aproape o sută de copii care suferă de alergie la gluten.

Întrebat de MEDIAFAX despre proiectele pe care le va susține dacă va deveni consilier local, Dreoni enumeră: un parc IT și un Aqua Park, pe care le califică drept proiecte extraordinar de bune.

Potrivit lui Giacomo Dreoni, faptul că este cetățean italian este un avantaj, pentru că astfel îl știu și românii și italienii.
„În cazul în care candidează cineva care face parte din comunitatea europeană, el va duce ideile, modul de gândire din țara în care s-a născut. Sută la sută e un avantaj. Pentru toți, nu numai pentru România, și pentru Italia, pentru toată lumea”, apreciază italianul.

În județul Brașov, pe listele Forumului Democrat al Germanilor din România pentru consiliul județean figurează, de asemenea, trei cetățeni germani: Braun Werner, de profesie manager, președinte al Clubului Economic German Brașov (poziția 2), Gross Dietmar Werner, inginer silvic pensionar (poziția 10) și Neubert Esther Christiane, muzician bisericesc (poziția 23).
Potrivit Legii 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, cetățenii Uniunii Europene care au domiciliul sau reședința în România au dreptul de a alege și de a fi aleși în aceleași condiții ca și cetățenii români, cu îndeplinirea prevederilor legale.

Legea electorală stipulează că, în scrutinul local, cetățenii Uniunii Europene au dreptul de a fi aleși numai în funcția de consilier local și consilier județean.

În sensul legii, prin cetățeni ai Uniunii Europene se înțelege cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene, altele decât România.