ALEGERI Locale 2024 Satu Mare. Kereskényi Gábo (UDMR) a câștigat cel de-al treilea mandat

Publicat: 10 06. 2024, 02:55
Actualizat: 10 06. 2024, 03:03
Kereskényi Gábor, Facebook

Alegerile Locale 2024 au avut loc pe 9 iunie 2024. În această zi, locuitorii din Satu Mare au votat votează primarul, consilierii şi preşedintele Consiliului Judeţean.

UPDATE – Primarul municipiului Satu Mare, Kereskenyi Gabor, a câştigat cel de-al treilea mandat

Primarul municipiului Satu Mare, Kereskenyi Gabor, a câştigat cel de-al treilea mandat, conform numărătorii paralele parţiale a UDMR.

„Avem rezultate parţiale de la 18 secţii din Satu Mare, unde sătmărenii, într-o majoritate covârşitoare de peste 65%, au votat pentru continuarea dezvoltării oraşului nostru şi au spus un ‘Nu’ categoric dezbinării, au spus un ‘Nu’ categoric pentru cei care nu doresc altceva decât să semene ură între locuitorii municipiului. Noi avem o misiune, trebuie să mergem înainte împreună cu toţi locuitorii, pentru a dezvolta oraşul nostru, pentru a crea condiţii de trai mult mai bune. Avem proiecte şi mergem mai departe cu construcţia acestor proiecte, cu implementarea proiectelor, avem foarte multe de făcut şi asigur toţi sătmărenii că vom face tot ceea ce ne stă în putinţă pentru a face un oraş de care să fim cu toţii mândri”, a declarat primarul Kereskenyi Gabor.

Kereskenyi a mai fost primar, deputat şi viceprimar al municipiului Satu Mare, amintește Agerpres.

Știrea inițială:

Anul acesta 7 candidaţi se luptă în voturile cetăţenilor pentru funcţia de primar a municipiului Satu Mare pentru următorii 4 ani. La Consiliul Local al municipiului Satu Mare sunt 181 de candidaţi pe listele propuse de partidele: Alinţa Dreaptă Unită, AUR, Forţa Dreptei, PNL, PP, S.O.S România, PSD, UDMR.

Gândul îți prezintă lista candidaților la alegerile locale 2024 pentru Primăria Satu Mare.

ALEGERI Locale 2024 România. Cine a câștigat și va fi noul primar al municipiului Satu Mare

Lista celor 7 candidaţi pentru postul de primar al municipiului Satu Mare:

Gábor Kereskényi (UDMR) – actualul primar
Tişea Lucian-Ciprian (AUR)
Roca Radu Tiberiu (PSD)
Ghierfaş Adelin-Cristian (Forţa Dreptei)
Panait Radu (USR)
Băbuţ Dab (PP)
Palincaş Vasile (SOS România).

Alegeri locale 2024. Ce votăm pe 9 iunie

La alegerile locale din 9 iunie, care se organizează într-un singur tur, vom alege:

  • primari/primari de sector – scrutin uninominal, într-un tur;
  • consilieri locali – sistem electoral proporționale, cu liste închise (candidații și ordinea acestora pe liste sunt decise de partide);
  • consilieri județeni/generali – sistem electoral proporționale, cu liste închise (candidații și ordinea acestora pe liste sunt decise de partide);
  • președinți ai consiliilor județene;
  • președinți ai consiliilor județene/primarul general – scrutin uninominal, într-un tur.

Cetățenii români, cu domiciliul în țară, pot vota doar cu buletinul. Pașaportul, utilizat numai de românii ce locuiesc din afara României

Cartea de identitate este singurul document cu care se poate vota la alegerile locale și europarlamentare, în cazul cetățenilor care locuiesc în țară. Cetățenii români pot vota cu pașaportul doar dacă au domiciliu în străinătate.

Pe 28 mai a apărut pe site-ul Biroului Electoral Central o hotărâre ce stipulează clar doar cetățeni români cu domiciliul în străinătate și care votează acolo și cetățenii români domiciliați în afara țării, dar care vor vota în România, pe 9 iunie, pot vota cu pașaportul simplu, electronic și temporar.

Cetățenii români, cu domiciliul în România și care votează pe teritoriul țării, o pot face utilizând doar cartea de identitate.

Un milion de tineri VOTEAZĂ pentru prima dată în România

În România, peste un milion de tineri se pregătesc să voteze pe 9 iunie pentru prima dată, marcând o premieră în istoria țării, în care numărul acestora depășește cel al persoanelor în vârstă de peste 65 de ani.

Cu peste 370 de milioane de cetățeni europeni așteptați la urne în această săptămână, România se distinge prin interesul sporit al tinerilor pentru exercitarea dreptului lor de vot. România este pe primul loc și cea în ceea ce privește intenția de a merge la vot a tinerilor.

Deși în țară tinerii de 18 ani sunt eligibili să voteze, regulile diferă în întreaga Uniune Europeană. De exemplu, în Belgia, Malta și Austria, cei de 16 ani pot vota, în timp ce în Grecia vârsta minimă este de 17 ani.

Conform unui sondaj World Vision România, doar 13,5% dintre tinerii cu vârste între 18 și 19 ani consideră că votul lor nu contează, în timp ce peste 86% cred că votul lor face diferența.