ALEGERI Locale 2024 Suceava. PNL mai pierde un județ. Vasile Râmbu de la PSD este noul primar ales

Alegerile Locale 2024 au loc pe 9 iunie. În această zi, locuitorii din Suceava îşi votează primarul, consilierii şi preşedintele Consiliului Judeţean.

UPDATE – PNL a pierdut Primăria Suceava

PSD a câştigat Primăria municipiului Suceava, liberalul Lucian Harşovschi, recunoscându-şi deja înfrângerea.

Viceprimarul municipiului Suceava, candidatul PNL la Primăria Suceava, i-a urat succes noului primar Vasile Râmbu de la PSD. Primăria Suceava este deţinută în prezent de liberalul Ioan Lungu, care nu a mai candidat la un nou mandat.

„Mulţumesc tuturor sucevenilor care m-au votat şi îi asigur şi pe ceilalţi, care nu au făcut-o, că voi fi în continuare la fel de implicat! Îi urez succes viitorului primar Vasile Rîmbu şi îi doresc energie şi multă putere!”, a scris Harşovschi pe Facebook.

Știrea inițială:

Șapte candidați s-au înscris în competiția pentru primăria municipiului Suceava. Ion Lungu, actualul edil al orașului, nu va mai candida pentru un nou mandat. Pe listele pentru Consiliul Local sunt înscrişi 141 candidaţi.

ALEGERI Locale 2024 România. Cine a câștigat și va fi noul primar din Suceava

Gândul îți prezintă lista candidaților la alegerile locale 2024 pentru Primăria Suceava în ordinea care se va regăsi și pe buletinul de vot:

Lista candidaţilor la Primăria Suceava

• Vasile Rîmbu (PSD);
• Cătălin Axinte (AUR);
• Lucian Harșovschi (PNL);
• Constantin Harasim (PUSL);
• Ionuț-Andrei Neșculescu (Partidul SOS România);
• Marian Andronache (Alianța Dreapta Unită);
• Teodora Munteanu (independent).

Alegeri locale 2024. Ce votăm pe 9 iunie

La alegerile locale din 9 iunie, care se organizează într-un singur tur, vom alege:

• primari/primari de sector – scrutin uninominal, într-un tur;
• consilieri locali – sistem electoral proporționale, cu liste închise (candidații și ordinea acestora pe liste sunt decise de partide);
• consilieri județeni/generali – sistem electoral proporționale, cu liste închise (candidații și ordinea acestora pe liste sunt decise de partide);
• președinți ai consiliilor județene;
• președinți ai consiliilor județene/primarul general – scrutin uninominal, într-un tur.

Cetățenii români, cu domiciliul în țară, pot vota doar cu buletinul. Pașaportul, utilizat numai de românii ce locuiesc din afara României

Cartea de identitate este singurul document cu care se poate vota la alegerile locale și europarlamentare, în cazul cetățenilor care locuiesc în țară. Cetățenii români pot vota cu pașaportul doar dacă au domiciliu în străinătate.

Pe 28 mai a apărut pe site-ul Biroului Electoral Central o hotărâre ce stipulează clar doar cetățeni români cu domiciliul în străinătate și care votează acolo și cetățenii români domiciliați în afara țării, dar care vor vota în România, pe 9 iunie, pot vota cu pașaportul simplu, electronic și temporar.

Cetățenii români, cu domiciliul în România și care votează pe teritoriul țării, o pot face utilizând doar cartea de identitate.

În ce condiții se poate cere urna mobilă pentru votul din 9 iunie

Persoanele care nu se pot deplasa la secțiile de vot pentru alegerile locale și europarlamentare din 9 iunie – fie că sunt bolnave, fie că sunt arestate sau condamnate, dar nu au interdicție de vot din partea instanței – au posibilitatea, conform legii, să solicite urna specială, care le va fi adusă la domiciliu, la spital sau la penitenciar, dar trebuie să facă o cerere standard și să aducă dovezi că nu pot merge să voteze în secțiile care vor fi deschise pentru aceste scrutine.

Legea 115 din 19 mai 2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii 393/2004 privind Statutul aleșilor locali prevede categoriile de alegători și condițiile în care se poate solicita urna specială de vot la cele două scrutine din 9 iunie.

Conform articolului 91 din legea citată, pentru alegătorii care nu se pot deplasa la sediul secției de votare din cauză de boală sau invaliditate, președintele Biroului Electoral al secției de votare poate aproba – la cererea scrisă a acestora, însoțită de copii ale actelor din care rezultă starea de sănătate sau de invaliditate – ca o echipă formată din cel puțin doi membri ai Biroului Electoral să se deplaseze cu o urnă specială și cu materialul necesar votării – ștampilă cu mențiunea „VOTAT” și buletine de vot – la locul unde se află alegătorul, pentru a se efectua votarea.

În raza unei secții de votare se utilizează o singură urnă specială. Urna specială poate fi transportată numai de membrii Biroului Electoral al secției de votare, sub paza personalului structurilor Ministerului Afacerilor Interne (MAI).

În acestea cazuri, votarea se face numai pe baza unui extras întocmit personal de președintele Biroului Electoral de pe lista electorală permanentă, copia listei electorale complementare sau de pe lista suplimentară existentă la secția respectivă. Extrasul se semnează de către președinte și se ștampilează, iar persoanele cuprinse în aceste extrase trebuie să fie radiate din celelalte liste existente la secție.

În acest mod pot vota numai persoanele care domiciliază în localitatea sau sectorul municipiului București în care se află secția de votare.

Codurile numerice personale ale alegătorilor care au formulat cereri pentru urna specială sunt preînregistrate în Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal, urmând a fi înregistrate definitiv la întoarcerea în localul de vot a echipei desemnate pentru a merge cu urna specială.

Înainte ca echipa de membri ai biroului electoral al secției de votare să se deplaseze cu o urnă de vot specială la persoanele care nu pot vota la secția de votare potrivit legii, președintele biroului electoral al secției de votare solicită operatorului să verifice dacă persoanele respective și-au mai exercitat dreptul de vot în aceeași zi.

La ora 21:00, urna specială trebuie să se afle în localul secției de vot.

Persoanele lipsite de drepturile electorale prin hotărâre judecătorească definitivă nu participă la vot și nu sunt avute în vedere la stabilirea numărului total al alegătorilor, pe întreaga durată stabilită prin hotărâre.

Pentru persoanele reținute, deținute în baza unui mandat de arestare preventivă ori asupra cărora s-a dispus măsura preventivă a arestului la domiciliu sau persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar care nu și-au pierdut drepturile electorale, se aplică în mod corespunzător dispozițiile articolului 91 privind urna specială, în măsura în care se solicită această modalitate de vot, potrivit legii.