Duminică, alegătorii trebuie să pună ștampila de vot înăuntrul patrulaterului care cuprinde numele unuia dintre cei 14 candidați la președinția României. Aceștia vor avea următoarea ordine pe buletinele de de vot:
1. Klaus Iohannis (Partidul Național Liberal)
2.Theodor Paleologu (Partidul Mișcarea Populară)
3.Dan Barna (Alianța USR-PLUS)
4.Kelemen Hunor (Uniunea Democrată a Magiarilor din România)
5.Viorica Dăncilă (Partidul Social Democrat)
6.Cătălin-Sorin Ivan (Alternativa pentru Demnitate Națională)
7.Ninel Peia (Partidul Neamului Românesc)
8.Sebastian-Constantin Popescu (Partidul Noua Românie)
9.John Ion Banu (Partidul Națiunea Română)
10.Mircea Diaconu (Alianța UN OM formată din Pro România- ALDE)
11.Bogdan Dragoș Aureliu Marian Stanoievici- candidat independent
12.Ramona-Ioana Bruynseels (Partidul Puterii Umanise-Social Liberal)
13.Viorel Cataramă (Dreapta Liberală)
14.Alexandru Cumpănașu- candidat independent
Dacă se află în unitatea administrativ-teritorială unde își are domiciliul sau reședința, alegătorul poate vota numai la secția de votare la care este arondată strada sau localitatea unde își are domiciliul sau reședința, potrivit legii;
Dacă se află în altă unitate administrativ-teritorială decât cea unde își are domiciliul sau reședința, alegătorul poate vota la orice secție de votare din cadrul acesteia;
Dacă care îndeplinește funcția de membru al biroului electoral al secției de votare sau de operator de calculator al biroului electoral al secției de votare sau asigură menținerea ordinii, votează la secția de votare unde își desfășoară activitatea;
Dacă are mobilitate redusă, alegătorul poate vota la orice secție de votare care îi asigură accesul la vot.
Pentru a afla secția la care a fost arondat și adresa acesteia, alegătorul treuie să acceseaze aici Registrul electoral, unde să-și scrie datele perosnale.
Secțiile de votare se vor deschide pentru alegători duminică la ora 7:00 și se vor închide la orele 21:00. Totuși, cetățenii care la orele 21:00 se află la sediul secției de votare, sau la rând în afara secției, mai pot vota până la 23:59.
Au dreptul să voteze cetățenii români care au 18 ani împliniți până în ziua alegerilor inclusiv.
Nu au dreptul să voteze debilii sau alienații mintal, puși sub interdicție, și nici persoanele condamnate la pierderea drepturilor electorale, prin hotărâre judecătorească definitivă.
Cetățeanul poate prezenta la secția de votare cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, pașaportul diplomatic, pașaportul diplomatic electronic, pașaportul de serviciu, pașaportul de serviciu electronic, pașaportul simplu, pașaportul simplu electronic, pașaportul simplu temporar, titlul de călătorie precum și carnetul de serviciu militar.
Alegătorii își prezintă actele de identitate operatorilor de calculator. Aceștia preiau și introduc datele personale ale alegătorilor în Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal (SIMPV), potrivit hotărârii Autorității Electorale Permanente.
SIMPV semnalează dacă:
-persoana care s-a prezentat la vot nu a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării inclusiv
-persoanei care s-a prezentat la vot i s-a interzis exercitarea dreptului de vot
-alegătorul care s-a prezentat la vot este arondat la secția de votare respectivă
-alegătorul care s-a prezentat la vot este arondat la altă secție de votarea
-alegătorul care s-a prezentat la vot este omis din lista electorală permanentă
-alegătorul care s-a prezentat la vot figurează că și-a mai exercitat dreptul de vot la același scrutin
-alegătorul care s-a prezentat la vot figurează că a votat prin corespondență, votul prin corespondență transmis de acesta fiind recepționat de biroul electoral competent
Pentru alegătorii netransportabili din motive de boală sau invaliditate, din țară, președintele biroului electoral al secției de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, depusă cel mai târziu în preziua votării, însoțită de copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale din care să rezulte că persoanele respective sunt netransportabile, ca o echipă formată din cel puțin 2 membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială și cu materialul necesar votării – ștampilă cu mențiunea „VOTAT”, buletine de vot și timbre autocolante necesare pentru a se efectua votarea.
Pot solicita urna specială și persoanele care în ziua votării se află în țară și care din cauza specificului activității pe care o desfășoară nu se pot prezenta la secția de votare.
Pot solicita urna specială și persoanele reținute, deținute în baza unui mandat de arestare preventivă sau persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar care nu și-au pierdut drepturile electorale. În această situație, procedura de exercitare a dreptului de vot este stabilită prin decizie a Biroului Electoral Central.
În cazul în care într-un penitenciar se solicită exercitarea dreptului de vot prin intermediul urnei speciale de mai mult de 400 de persoane aflate în detenție, cererile de votare prin intermediul urnei speciale pot fi depuse, cel mai târziu în preziua votării, la mai multe secții de votare din localitatea în care se află penitenciarul, stabilite prin decizie a biroului electoral județean sau a biroului electoral al sectorului municipiului București, după caz.
Cererile de votare prin intermediul urnei speciale formulate de persoanele cu drept de vot internate în spitale pot fi depuse, cel mai târziu în preziua votării, la mai multe secții de votare din localitatea în care se află spitalul, stabilite prin decizie a biroului electoral județean sau a biroului electoral al sectorului municipiului București, după caz.
Președintele biroului electoral al secției de votare poate suspenda votarea pentru motive întemeiate, nu mai mult de o oră, suspendarea fiind anunțată cu ajutorul unui afiș atațat pe ușa sediului de votare. În timp ce votarea este suspendată nu poate părăsi sala de votare mai mult de jumătate din numărul membrilor biroului electoral al secției de votare, în același timp.
Mandatul președintelui României este de cinci ani și este considerat câștigător cel care este votat de majoritatea alegătorilor înscriși în listele electorale permanente. Dacă niciunul dintre candidați nu întrunește majoritatea voturilor, atuncise organizează al doilea tur de scrutin în data de 24 noiembrie 2019, la care participă primii 2 candidați stabiliți în ordinea numărului de voturi obținute în primul tur.