Cetățenii Republicii Moldova sunt chemați la urne, duminică 20 octombrie 2024, pentru a-și alege președintele pentru următorii patru ani. Aceste alegeri reprezintă cel de-al cincilea scrutin prezidențial de la declararea independenței țării. Secțiile de votare vor fi deschise la ora 07:00, iar alegătorii își vor putea exprima votul până la ora 21:00.
Concomitent cu alegerile prezidențiale se va desfășura și un referendum la care moldovenii vor răspunde la întrebarea:
„Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”
Acest dublu scrutin vine într-un moment în care Republica Moldova se confruntă cu multiple provocări, atât interne, cât și externe. Printre acestea se numără procesul de integrare europeană, gestionarea relațiilor cu Federația Rusă, în special în contextul conflictului din Transnistria, necesitatea implementării reformelor economice și sociale, precum și eforturile continue de combatere a corupției.
Autoritățile din Republica Moldova vor deschide 16 secții de votare pe teritoriul României pentru alegerile prezidențiale și referendumul republican constituțional.
Reprezentanții Ambasadei Republicii Moldova la București informează că trei din cele 16 secții de votare vor fi deschise în București. Două vor fi în incinta Autorității Electorale Permanente și una în sediul Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor.
Câte o secție de votare pentru cetățenii din Republica Moldova va fi amplasată și în orașele: Brașov, Sibiu, Craiova, Bacău, Constanța, Oradea, Galați, Suceava și Timișoara.
Adresele secțiilor de votare deschise în România pentru alegerile prezidențiale din Republica Moldova sunt:
Pentru alegerile prezidențiale din Republica Moldova, Comisia Electorală Centrală a înregistrat 11 candidați:
Pe buletinul de vot aceștia sunt înscriși astfel:
Buletinul de vot pentru referendum va conține întrebarea supusă consultării publice. În dreapta textului întrebării se plasează pe orizontală două patrulatere cu cuvintele „DA” și „NU”, iar sub acestea – două cercuri.
Alegătorii vor aplica ștampila cu mențiunea „Votat” în unul dintre cercurile de sub patrulaterele inscripționate cu „DA” sau „NU”.
Parlamentul de la Chișinău a decis ca acest referendum să fie organizat simultan cu alegerile prezidențiale din Republica Moldova.
Procesul de votare pentru alegerile prezidențiale din Republica Moldova 2024 urmează pași clari pentru a asigura transparența scrutinului:
Pentru persoanele cu dizabilități sau care nu pot vota independent din motive de sănătate, legislația prevede posibilitatea de a fi asistate în cabina de vot de o persoană de încredere.
În cazul votului prin corespondență, alegătorii înregistrați primesc materialele de vot prin poștă și trebuie să le returneze completate până la data stabilită, pentru a fi luate în considerare.
Observatorii naționali și internaționali, precum și reprezentanții mass-media acreditați, pot fi prezenți în secțiile de votare pentru a monitoriza procesul electoral și a asigura transparența acestuia.
Pentru ca alegerile să fie validate, este necesară o prezență la vot de cel puțin o treime din numărul alegătorilor înscriși în listele electorale. Câștigător este declarat candidatul care obține majoritatea voturilor valabil exprimate (50%+1).
În eventualitatea în care niciun candidat nu obține majoritatea absolută în primul tur, se organizează un al doilea tur de scrutin la două săptămâni după primul tur. La acesta participă primii doi candidați clasați în primul tur. În al doilea tur, este ales președinte candidatul care obține cele mai multe voturi, indiferent de rata de participare la vot.
Rezultatul alegerilor prezidențiale din Republica Moldova este validat de Curtea Constituțională. După validarea scrutinului, candidatul ales președinte depune jurământul în fața Parlamentului şi a Curții Constituționale, cel târziu la 45 de zile după alegeri.
Dacă pragul de validare a referendumului constituțional republican de o treime dintre alegătorii înscriși pe liste va fi atins și dacă răspunsul afirmativ la întrebare va întruni mai mult de jumătate dintre voturi, Constituția Republicii Moldova va fi modificată.
Proiectul de lege care vizează modificarea legii fundamentale se referă la completarea preambulului Constituției cu două noi alineate care reconfirmă identitatea europeană a poporului Republicii Moldova și declară integrarea în Uniunea Europeană ca obiectiv strategic al țării. De asemenea, introduce un nou titlu în Constituție, „Integrarea în Uniunea Europeană”, care stabilește că aderarea Republicii Moldova la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, precum și la actele de revizuire a acestora va fi reglementată prin lege organică adoptată de Parlament.
De asemenea, acest titlu specifică faptul că prevederile tratatelor UE și alte acte juridice obligatorii ale Uniunii Europene vor avea prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, în conformitate cu prevederile actului de aderare.
Referendumul republican constituţional este organizat la iniţiativa preşedintei Republicii Moldova, Maia Sandu. Iniţiativa de revizuire a Constituţiei Republicii Moldova a fost semnată de 46 de deputaţi ai Partidului „Acţiune şi Solidaritate” (PAS) şi a fost avizată de Curtea Constituţională (16 aprilie 2024). Astfel, partidul de guvernământ a implementat iniţiativa preşedintelui Maia Sandu, anunţată în decembrie 2023, notează Institutul pentru Iniţiative Strategice din Moldova, într-un articol publicat pe pagina https://www.ipis.md/. Consiliul European a decis să înceapă negocierile de aderare a Republicii Moldova la UE la 14-15 decembrie 2023.
La referendumul republican pentru modificarea Constituţiei în vederea integrării europene a Republicii Moldova au fost înregistraţi 15 participanţi: 14 partide politice şi un bloc electoral format din trei partide. Dintre acestea, doar două susţin opţiunea „NU” (Partidul Comuniştilor din Republica Moldova şi Partidul „Renaştere”), după ce un partid a fost exclus din cursă pentru încălcarea normelor de finanţare a partidelor. Totodată, două cereri de înregistrare au fost respinse de Comisia Electorală Centrală, iar alte două formaţiuni au anunţat că vor boicota referendumul, îndemnând cetăţenii să nu participe (Partidul Socialiştilor din Republica Moldova – PSRM şi Partidul Dezvoltării şi Consolidării Moldovei – PDCM).
În favoarea opţiunii „DA” s-au înregistrat, potrivit https://alegeri.md: Partidul Verde Ecologist, Mişcarea „Respect Moldova”, Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa, Coaliţia pentru Unitate şi Bunăstare, Blocul electoral „Împreună”, Partidul Acţiune şi Solidaritate, Mişcarea Alternativa Naţională, Partidul „Democraţia Acasă”, Alianţa pentru Unirea Românilor, Partidul „NOI”, Partidul Reîntregirii Naţionale „Acasă”, Partidul Social Democrat European şi Partidul „Voinţa Poporului”.
O controversă majoră a fost generată de reducerea numărului secțiilor de votare din Rusia, de la cinci la două. O situație aparte o reprezintă secțiile de votare deschise pentru locuitorii din regiunea transnistreană, unde se vor amenaja 30 de secții în localități aflate sub controlul autorităților de la Chișinău. Conform Comisiei Electorale Centrale (CEC), la 2 octombrie 2024, erau înregistrați 274.475 de cetățeni cu drept de vot având domiciliul în unitățile administrativ-teritoriale de pe malul stâng al Nistrului.
În privința secțiilor din Rusia, vor funcționa doar două, situate în cadrul Ambasadei, deoarece Ministerul de Externe al Republicii Moldova a anunțat că nu poate asigura logistica necesară pentru deschiderea altor secții în trei orașe rusești. În consecință, către Moscova vor fi trimise doar 20.000 de buletine de vot.
Mihai Popșoi, ministrul de Externe de la Chișinău, a avertizat miercuri că există indicii privind organizarea unor transporturi de votanți în Federația Rusă, pentru a crea impresia de aglomerație la cele două secții de vot din Moscova, deschise pentru alegerile prezidențiale și referendumul proeuropean din 20 octombrie. Ministerul de Externe al Republicii Moldova a cerut autorităților ruse să evite orice acțiuni care ar putea compromite procesul electoral.
Presa a sesizat cazuri în care cetățeni ai Republicii Moldova au fost înregistrați, fără consimțământul lor, pentru a vota în Rusia. Aceștia au constatat că nu mai figurează pe listele electorale din localitățile lor de domiciliu și au depus plângeri la CEC. Investigațiile CEC au arătat că mulți dintre acești alegători ar fi cerut să voteze în Rusia, deși aceștia neagă că ar fi făcut vreo solicitare și nu au intenția de a călători în Rusia pentru vot.
CITEȘTE ȘI:
Maia Sandu cheamă moldovenii la VOT pentru integrarea în UNIUNEA EUROPEANĂ: O șansă unică în viață!