Ursula von der Leyen va primi „feedback” pentru activitatea ei din ultimii 5 ani. 350 milioane de alegători din cele 27 state membre UE merg la vot

Alegerile europarlamentare din 2024 au loc între zilele de 6 și 9 iunie. Peste 350 de milioane de alegători eligibili din 27 de țări ale UE se îndreaptă către urne pentru a alege următorul Parlament European. În funcție de majoritatea parlamentară și de structura noului parlament, se va decide dacă Ursula von der Leyen va mai fi președintele Comisiei Europene în următorii cinci ani. Ea este numită în funcție de la 1 decembrie 2019 și este nominalizată de FORBES drept „cea mai puternică femeie din lume”. 

În scrutinul debutat pe 6 iunie în unele state,  9 iunie 2024 este ziua când cei mai mulți dintre cetățenii Uniunii Europene își pot exprima dreptul la vot.  Alegerile europarlamentare reprezintă un alt mare exercițiu de democrație al anului 2024 după alegerile din India, Indonezia, Pakistan, Brazilia, Regatul Unit al Marii Britanii și Mexic. Cel mai decisiv exercițiu de democrație pentru viitorul apropiat al lumii libere va fi în Statele Unite ale Americii, în noiembrie.

Astăzi, blocul celor 27 de națiuni europene va alege 720 de parlamentari care să servească în parlament, în următorii cinci ani.

ACTUALITATE Victor Ponta: „Vreau o șapcă cu ‘Make DÂMBOVIȚA great again’”

17:30

SURSE Șefii Parlamentului, aleși luni dimineață. Daniel Suciu, PSD, la Camera Deputaților și Ilie Bolojan, PNL, la Senat

17:12

Naționaliștii ar putea obține o victorie istorică în UE

Sunt primele alegeri europarlamentare fără Regatul Unit al Marii Britanii după 47 ani. Marea Britanie a ieșit din Uniune în 2020 după referendumul istoric din 2016. Centrul de sondaje al Euronews prevestește că partidele naționaliste și eurosceptice din întreaga Europă sunt pe cale să obțină „o victorie istorică”.

Chiar dacă partidele liberale și conservatoare de centru dreapta sunt în top, iar partidele social-democrate sunt pe locul doi după sondaje, partidele naționaliste din Franța, Belgia, România, Slovacia, Ungaria, Austria și Italia sunt văzute ca favorite în acest scrutin.

În joc sunt conducerea instituțiilor europene de la Bruxelles pentru următorii cinci ani: a Parlamentului, Comisiei și a Consiliului. Alegerile vor măsura temperatura politică din cele 27 de state membre pe probleme cruciale:

• schimbările climatice;
• redresarea economică post-COVID-19;
• migrația ilegală;
• gestionarea conflictelor și tensiunile din est de către democrațiile vestice;
• rolul UE pe scena globală.

Alegerile europarlamentare din 2024: Primele state membre care au deschis secțiile de vot

Sursa Foto: Profimedia

Cetățenii din Țările de Jos au fost primii europeni care au votat pe data 6 iunie. 47% din electoratul olandez a votat joi cu partidul de extrema dreaptă, Partidul pentru Libertate. Urnele s-au deschis tot pe 6 iunie și în Estonia, dar vor rămâne deschise până pe 9 iunie.

Pe 7 iunie s-au deschis urnele în Irlanda și în Cehia. Cetățenii cehi au votat până pe data de 8 iunie. Pe 8 iunie s-au deschis secțiile de votare în Slovacia, Malta, Italia și Letonia. Italienii vor putea vota până pe 9 iunie. Prim-ministrul italian Giorgia Meloni și partidul Frații Italiei speră să-și consolideze poziția de putere la Bruxelles.

Pe 9 iunie, secțiile de votare se vor deschide în următoarele state:

• Austria;
• Belgia;
• Bulgaria;
• Croația;
• Cipru;
• Danemarca;
• Finlanda;
• Franța;
• Germania;
• Grecia;
• Ungaria;
• Lituania;
• Luxemburg;
• Polonia;
• Portugalia;
• România;
• Slovenia;
• Spania;
• Suedia;

Alegerile europarlamentare din 2024, desfășurate cu scandaluri din Danemarca până în Portugalia

Alegătorii din Letonia, Malta și Slovacia au votat în ziua a treia. Dar din cauza unei alerte de securitate provocată de descoperirea unui praf alb, slovacii au primit timp suplimentar până dimineața următoare pentru a vota. Cel puțin trei partide olandeze au declarat că site-urile lor au fost atacate cibernetic de către un grup de hackeri pro-ruși.

Ziua de ieri, 7 iunie, a fost una marcată de violență. Prim-ministrul danez Mette Frederiksen a fost agresată seara târziu,  în Copenhaga.  Iar Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a fost asaltată de demonstranți pro-palestinieni. Protestatarii aveau mâinile pătate de vopsea roșie,  huiduind pe durata discursului ei de campanie la un miting din Portugalia. Aceștia au criticat-o pe Ursula pentru că susține Israelul și crimele de război comise de guvernul Netanyahu împotriva civililor palestinieni din Fâșia Gaza.

Iar în Germania au fost organizate mai multe mitinguri pro-UE împotriva extremiștilor de dreapta. Zeci de mii de oameni au fost adunați în Berlin, Hamburg, Frankfurt, Leipzig etc. Ținta demonstranților ale societății civile a fost partidul anti-imigrație Alternativa pentru Germania (AfD). S-ar părea că partidul eurosceptic și naționalist german va obține cea mai bună performanță electorală de până acum. La alegerile federale din Germania, AfD a devenit primul partid de extrema dreaptă care a ajuns în Parlamentul german de la Partidul Muncitoresc Național-Socialist German încoace (Partidul Nazist).

Se așteaptă la o prezență masivă din partea tinerilor din generația Z. Tinerii, grav afectați de pandemie, inflație și războaie, ar putea fi tentați să voteze cu extrema dreaptă

Sursa Foto: Profimedia

Conform Centrului de Sondaje Euronews, tinerii alegători ar putea crește prezența la vot în Franța și Germania.  În 2019, majoritatea din cei 350 de milioane de alegători europeni cu drept de vot au votat, dar doar puțin peste jumătate. Cifra oficială a fost de 50,66% în toate cele 27 de state, cea mai mare rată de la alegerile din 1994. Rata de absenteism este îngrijorătoare pentru pro-europeni, deoarece, într-o anumită măsură, poate indica nivelul de apatie și deziluzie față de politica UE.

Și dacă scade sub cifra critică de 50% în acest an, ar fi o lovitură fatală pentru instituțiile UE și susținătorii partidelor pro-europene.

„Nu vorbim despre un singur scrutin european, ci despre alegeri naționale organizate în 27 state europene,” a declarat Tomasz Kanievcky, un analist al Centrului de Sondaje Euronews.

Conform Centrului de Sondaje Euronews, tinerii alegători ar putea crește prezența la vot în Franța și Germania. Dar acești tineri alegători ar putea fi tentați să voteze pentru extrema dreaptă. Un alt exemplu este Italia, unde abținerea ar putea fi semnificativă. La ultimele alegeri europene din 2019, cea mai mare rată de absenteism a fost înregistrată în Slovacia. Rămâne de văzut care va fi tendința în urma tentativei de asasinat asupra prim-ministrului populist anti-european Robert Fico.

Naționalismul este în creștere în Franța, Germania și Italia

Germania a acordat drept de vot germanilor de la vârsta de 16 ani. Astfel, vor vota în plus 1,5 milioane de tineri. Alegătorii tineri se îndreaptă către partidele de dreapta. Alegerile europarlamentare ar putea fi un nou impuls AfD, cea mai extremistă mișcare de la Partidul Nazist din anii 1930, dar și către Uniunea Creștin-Democrată, mișcare conservatoare de centru-dreapta, partidul din care a provenit cancelarul Angela Merkel. Mulți analiști politici din Germania  speculează că problemele UE și interne vor crește prezența la vot în Germania. Votul către partidele de dreapta ar putea afecta probabil negativ Partidul Social Democrat German, partidul de guvernământ, precum și pe Verzi.

În Franța, votul este între Europa și Franța. Mai mult de jumătate dintre alegătorii francezi ar putea vota pe baza problemelor interne. Președintele Macron rămâne în continuare o voce cheie în mișcarea liberală pro-europeană, deși mulți tineri se orientează către extrema dreaptă condusă de Marine Le Pen. Euronews susține că este de așteptat ca Partidul Adunarea Națională să obțină o victorie răsunătoare.

În Italia, absenteismul la vot a crescut rapid din cauza euroscepticismului. Totuși, activitatea premierului de dreapta Giorgia Meloni ar putea încetini rata declinului printre alegătorii ei, ezitanți față de Europa.

Absenteism crescut în Europa de Est

În Ungaria se așteaptă o participare mai scăzută, favorizând partidul Fidesz al prim-ministrului Viktor Orbán, aflat într-o relație conflictuală cu Bruxelles și într-o relație de apropiere cu Moscova. Dar partidele de centru dreapta și stânga ar putea vedea un impuls din partea Budapestei.  Votanții din Budapesta vor vota și pentru primarul lor.

Polonia urmează să voteze pentru a treia oară în mai puțin de un an, după alegerile naționale și regionale din octombrie. La cele mai recente alegeri regionale, prezența la vot a fost mai mică decât se aștepta, în special în districtele urbane. Dacă această tendință continuă, ar putea afecta negativ cel mai mult Coaliția Civică de centru-dreapta, aflată la guvernare. Orice scădere a prezenței la vot este un avantaj pentru rivalul de extremă dreaptă, partidul Lege și Justiție.

Slovacia a avut cea mai mică rată de participare la vot în 2019, cu doar 22,7% dintre alegători. Cu polarizarea la apogeu în Slovacia în urma tentativei de asasinat asupra prim-ministrului Robert Fico, mulți se așteaptă ca prezența la vot să fie mai mare decât în 2019. În Cehia, țară considerată în mare măsură eurosceptică, ar putea produce ceva surprize. Se raportează un interes mai mare decât de obicei pentru afacerile și politica europeană. Deși Grecia are „votul obligatoriu”,  legea nu este aplicată.  Implementarea votului prin poștă nu a avut succes în Grecia, ridicând îndoieli cu privire la ratele de participare. Tinerii s-au orientat puternic în favoarea partidelor de centru dreapta.

România ar putea avea cea mai mare rată de participare la alegerile europarlamentare din 2024

Interesul pentru politica europeană este la un nivel record în rândul tinerilor alegători din România. Conform sondajului barometric al UE din această primăvară, mai mult de 75% dintre tinerii sub 30 de ani din România intenționează să voteze. Ar putea avea cea mai mare rată de participare din Europa balcanică, poate chiar de pe întregul continent. Participarea masivă s-ar putea datora comasării alegerilor europarlamentare cu cele locale. Tot în cursul zilei de azi, românii își vor alege primarii. 

PSD, cel mai mare partid din țară, s-a schimbat. Din partidul naționalist eurosceptic din timpul lui Liviu Dragnea, PSD a devenit un partid de stânga pro-europeană în timpul premierului Marcel Ciolacu.

PNL, partid de centru-dreapta ce se află pe poziția a doua în sondaje, încă se menține ca principalul bastion al liberalismului pro-european în ciuda declinului suferit în sondaje după ce a guvernat în plină pandemie. PNL candidează alături de PSD în Coaliția Națională pentru România, România fiind printre singurele țări membre UE în care centru stânga cooperează strâns cu centru dreapta.

Principalii lor adversari sunt ADU, o alianță electorală de centru dreapta, alcătuită din mai multe partide liberale pro-europene, și AUR, un partid naționalist de dreapta care s-a evidențiat pe rețelele de socializare în România, criticând campania de vaccinare, căsătoriile LGBTQA+ și promovând valorile tradiționale, biserica ortodoxă și patriotismul. Dacă tinerii alegători chiar vor ieși la vot așa cum se preconizează, ne-am putea aștepta ca ADU și AUR să obțină rezultate neașteptate.

Și mai este AER, o alianță a partidelor verzi din România. Potrivit unui sondaj, 88% dintre români sunt mai îngrijorați de schimbările climatice și poluarea masivă. Fenomenele meteo extreme au afectat grav agricultura țării în ultimii ani.

Citește și: START VOT pentru România la alegerile EUROPARLAMENTARE 2024. Primii români votează din Auckland, Noua Zeelandă, pentru cei 33 de eurodeputați

Citește și: Alegerile Europarlamentare: Cu ce GRUPURI europarlamentare sunt afiliate partidele politice din România