Alina Bica nu mai are dreptul de a profesa ca avocat. Reacția fostei șefe DIICOT

Fostul procuror șef al DIICOT susține că legea nu impunea să se ia o astfel de măsură, precizând că este singurul avocat suspendat din barou ca urmare a unei decizii care nu este definitivă. Alina Bica a precizat că va contesta hotărârea colegilor săi avocați.

Declarațiile au fost făcute la sediul Curții Militare de Apel, acolo unde s-a judecat vineri un nou termen din dosarul în care fosta șefă a DIICOT este acuzată de luare de mită iar fostul președinte al ANAF, Șerban Pop, de complicitate la această infracțiune. Alături de cei doi este judecat și omul de afaceri Horia Simu, cel pe care Bica și Pop l-ar fi favorizat.

Consiliul Baroului Dolj a decis în ședința de joi să îi suspende Alinei Bica dreptul de a exercita profesia de avocat în conformitate cu prevederile articolului 50 din Statutul profesiei de avocat. Conform acestui articol, dreptul de a exercita profesia de avocat poate fi suspendat în cazul în care împotriva avocatului s-a pus în mișcare acțiunea penală sau s-a dispus trimiterea în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni de natură să aducă atingere prestigiului profesiei, până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive.

„Pe ordinea de zi a ședinței Consiliului din 8 decembrie s-a aflat si suspendarea dreptului doamnei Bica Alina de a mai exercita profesia de avocat, iar în urma votului s-a apreciat că sunt îndeplinite condițiile art 50 din Statut, dispunându-se în consecință suspendarea”, a declarat, vineri, pentru MEDIAFAX, av. Lucian Săuleanu, decanul Baroului Dolj.

Decizia Consiliului Baroului Dolj este executorie.

Suspendarea a mai fost pusă în discuție în primăvara acestui an. La acea vreme însă, Alina Bica a făcut cerere de transfer la Baroul București, cerere acceptată de Baroul Dolj. Baroul București i-a respins, însă, cererea.

Fosta șefă DIICOT, Alina Bica, a fost condamnată la patru ani de închisoare cu executare, în dosarul în care este acuzată că i-a ridicat sechestrul asigurator asupra acțiunilor lui Videanu, decizia nefiind definitivă.

Magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție au condamnat-o pe Alina Bica, fost procuror-șef DIICOT, la patru ani de închisoare cu executare pentru săvârșirea unei infracțiuni de favorizarea făptuitorului, aceasta fiind achitată pentru două infracțiuni de abuz în serviciu și o alta de favorizarea făptuitorului.

Fostul ministru al Economiei, Adriean Videanu, a fost achitat de magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu, în formă calificată.

Decizia nu a fost definitivă și a putut fi contestată în termen de 10 zile de la comunicare.

Procurorii spuneau că, în 25 februarie 2014, Alina Bica, printr-o ordonanță dată ca procuror-șef al DIICOT, cu încălcarea prevederilor legale de competență, a ridicat sechestrul asigurator dispus asupra acțiunilor lui Videanu. Sechestrul asigurator asupra acțiunilor lui Videanu fusese dispus în dosarul Romgaz-Interagro al fostului ministru al Economiei. În acel dosar instrumentat de DIICOT, Videanu era cercetat alături de alte persoane pentru crearea unui prejudiciu de 11.000.000 de dolari și punerea în pericol a sistemului energetic național pe segmentul gazelor naturale.

Fostul procuror general al României Tiberiu Nițu a verificat și infirmat, la finele lunii ianuarie 2015, ordonanța fostului șef al DIICOT Alina Bica prin care aceasta a ridicat sechestrul asupra acțiunilor la Titian Mar ale lui Adriean Videanu.