Niciodată nu s-a auzit în România vocea unui lider străin care să vorbească atât de tranșant despre nevoia de eradicare a corupției decât în aceste două zile în care vicepreședintele american, Joe Biden, a venit la București. Apelul la un sistem mai drept a venit chiar și sub forma unei trimiteri la istoria României, Joe Biden povestind, la Palatul Cotroceni, cum ocaua lui Cuza este la fel de valabilă și în zilele noastre. Ceea ce lipsește este încă un Cuza care să prindă negustorii mincinoși, iar acest Cuza trebuie să vină atât din sfera politică, dar și din societatea civilă românească.
„Corupția este un cancer”, „corupția nu este decât o altă față a tiraniei”, „corupția suge din puterea națiunii”, „lupta împotriva corupției este patriotism”, „nimeni, nimeni, nimeni nu este mai presus de lege”, „statul de drept reprezintă o problemă de securitate națională”, „ne bazăm pe societatea civilă să scoată la iveală nedreptatea”: începând cu interviul acordat agenției Mediafax și continuând cu cele trei discursuri din cursul zilei de miercuri (alocuțiunea de la sosire, marți, a fost una pe teme militare), Joe Biden a transmis României că trebuie să își consolideze statul de drept și că SUA vor fi alături de români, mai angajați ca niciodată, în acest proces.
De ce atât interes pentru bunul mers al societății românești din partea unui stat care încă nu ne-a trimis un ambasador și încă nu ne permite să călătorim liber pe teritoriul său? Vicepreședintele SUA a fost foarte direct și din acest punct de vedere: „democrațiile puternice, bazate pe statul de drept, sunt prieteni și aliați mai capabili”. Iar Statele Unite au nevoie de prieteni în această regiune, în coasta unui stat cu care tocmai a început un război economic. „Cu cât sunteți mai independenți și puternici, cu atât mai bine ne este și nouă”, a mai fost un alt răspuns al vicepreședintelui.
„America a declanșat deja un război economic cu Rusia”
„America a declanșat deja un război economic cu Rusia. Va fi un război lung și dur, iar America vrea să se asigure că România este o țară sigură și stabilă din punct de vedere economic, nu numai militar, pentru că pe aici vor trece fluxuri de bani”, a explicat Cristian Tudor Popescu, editorialist gândul, invitatul ediției de miercuri a Gândul LIVE.
În timp ce Biden mânca, relaxat, o înghețată în centrul istoric al Capitalei (comentariile lui CTP pe acest episod, AICI) sau vorbea despre societate civilă și stat de drept în România, la Shanghai se parafa alianța ruso-chineză. Președintele rus, Vladimir Putin, și omologul chinez, Xi Jinping, au fost prezenți la semnarea unui memorandum de înțelegere între Gazprom (devenit principala armă de politică externă a Rusiei) și grupul chinez de petrol și gaze, CNPC. Miza acestui acord, care a fost negociat timp de 10 ani, depășește aspectul comercial și are o însemnată greutate geopolitică.
„Ce s-a întâmplat în China este o declarație de război. Practic, războiul a început. Acum, faptul că s-au înțeles de ieri pe astăzi, are un singur înțeles: Putin a cedat”, a mai comentat Cristian Tudor Popescu. „De ce se tem americanii? Vor avea loc operațiuni cu bani și materiale în această zonă. E posibil, la un moment dat, ca americanii să stabilească aici, în România o producție strategică, să nu mai aducă din SUA sau Taiwan. Amenințarea nu vine din partea Rusiei, ci din partea politicienilor noștri băștinași, care, fiind organizați în structuri mafiotice, nu acceptă regulile economice corecte”, a adăugat jurnalistul gândul.
Accentul pe care numărul doi în conducerea SUA l-a plasat pe „revoluția neterminată” a României a reprezentat o surpriză adusă de această vizită, care se aștepta să fie strict de reiterare a angajamentului american față de NATO și vecinătate, în contextul crizei din Ucraina și al agresiunilor rusești. Prin declarațiile sale, liderul american a transmis un mesaj cu bătaie spre Rusia: SUA sunt aici, lângă Putin, și vor rămâne aici mult după Putin. Pentru asta, însă, trebuie să evalueze realist vulnerabilitățile cu care se confruntă, iar instabilitatea din România – cauzată de luptele politice, de corupție, oligarhi și societate civilă slabă – sunt o vulnerabilitate pe care Statele Unite nu și-o mai pot asuma într-un război economic care va trece și prin România.
FOTO: Victor Ciupuligă/Mediafax
De ce a pus Biden atât accent pe societatea civilă românească
Dincolo de corupție, au mai existat două teme principale ale vizitei lui Joe Biden în România, ambele subiecte de mare însemnătate pentru cultura politică americană: rolul societății civile și puterea NATO în contextul noilor tensiuni din această regiune.
În privința societății civile, ei i-a fost dedicat, practic, marele eveniment al vizitei lui Biden la București, dacă îl evaluăm în termeni de timp acordat, vizibilitate și invitați. În timp ce la scurtul discurs de miercuri de la baza aeriană din Otopeni au fost prezenți 100 de militari români și americani, aproape tot atâția jurnaliști și Mircea Dușa, ministrul Apărării, a fost singurul oficial român, la evenimentul de miercuri de la Palatul Cotroceni, dedicat societății civile, a fost prezentă toată crema politicii și societății civile din țara noastră (comentariile lui CTP, AICI).
„Niciun om nu poate trăi fără sânge, democrația nu poate trăi fără participarea activă a cetățenilor săi, asta vrem să spunem când spunem că societatea civilă este de fapt esența democrației”, a spus Biden, încercând să exporte în România viziunea americană despre societatea civilă, care este cu adevărat o putere în stat. „Ne bazăm pe societatea civilă să scoată la iveală nedreptatea, să dea voce minorităților și grupurilor marginalizate, să ceară responsabilitate și să țină puterea sub control”, le-a mai transmis vicepreședintele oaspeților reuniți în Sala Unirii a Palatului Cotroceni.
Astfel de mesaje pot fi citite într-o cheie foarte pragmatică: Joe Biden este unul dintre cei mai experimentați politcieni americani și cunoaște România cu toate metehnele sale post-decembriste. Dacă mesajele de până acum adresate politicienilor nu s-au concretizat în reformele dorite de americani, există o șansă în a sprijini mai mult pe viitor societatea civilă din România.
FOTO: Octav Ganea/Mediafax
Despre NATO: „Vom onora articolul 5, nu vă îndoiți, este o datorie sacră”
Prezent în fiecare discurs al vicepreședintelui american a fost și articolul 5 din Tratatul de la Washington – principiul de la temelia Alianței Nord-Atlantice, care stipulează obligația apărării colective (un atac împotriva unui Aliat este un atac împotriva tuturor). În diverse formulări, Joe Biden a dat asigurări României și lumii că articolul 5 nu e nici negociabil, nici interpretabil, ci „o datorie sacră”. „Vom onora articolul 5 al Acordului NATO, să nu vă indoiți, este o datorie sacră”, a subliniat Biden, care a spus că și-a dorit să vină din nou „pe pământ românesc” pentru a spune de aici acest lucru. „Niciun aliat NATO nu e singur, noi ne protejăm unul pe altul. Pur și simplu. Ne protejăm. Punct”, a întărit secundul lui Obama.
De altfel, Biden a repetat cu fiecare ocazie acest mesaj, în diverse formulări. „Ne pasă foarte mult de alianță, angajamentul american față de apărarea colectivă și față de Art. 5 din Tratatul NATO este o obligație sacră din punctul nostru de vedere. O obligație sacră nu doar acum, ci tot timpul. Sunt aici să spun în numele președintelui ceea ce sper că știți deja: Puteți conta pe noi. Noi facem ceea ce spunem și ne îndeplinim obligațiile”, a mai spus și marți americanul.
În contextul discuției despre Alianța Nord-Atlantică, Biden a repetat o serie de mesaje către principalul adversar al NATO în acest moment, respectiv Federația Rusă. Condamnând din nou anexarea regiunii Crimeea de către statul condus de Vladimir Putin, americanul a venit și cu un avertisment: „Dacă Rusia subminează alegerile din Ucraina, trebuie să fim hotărâți să aplicăm sancțiuni mai puternice Rusiei”.
Nici nu a decolat bine Air Force Two de la București, că Rusia a și venit cu un răspuns și a amenințat Republica Moldova cu sancțiuni comerciale dacă „frații de peste Prut” fac, luna viitoare, ultimul pas și semnează Acordul de Asociere cu UE, cel de la care a pornit și criza din Ucraina.
Asigurările repetate ale lui Biden privind solidaritatea NATO față de aliați și partenerii regionali trebuie citite în contextul unui exercițiu mai amplu la nivel de NATO și SUA de recâștigare a terenului pierdut în termeni de percepție cu un răspuns al Alianței la criza din Ucraina care a fost perceput drept foarte slab. La fel ca secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, săptămâna trecută, la București, și Joe Biden a profitat de ocazie pentru a spune, aproape de Rusia, că Aliații sunt pregătiți să se apere.
Tot miercuri, Departamentul Apărării al Statelor Unite a anunțat că americanii au efectuat cu succes un prim test al sistemului antirachetă Aegis de tip terestru. Sistemele testate sunt cele care vor fi utilizate în proiectul „Abordare adaptivă etapizată”, care prevede instalarea unor elemente antirachetă în România, până în 2015, și în Polonia, până în 2018.
FOTO: Octav Ganea/Mediafax
Poza paralelă, made in China
Vizita lui Joe Biden în România nu trebuie privită, însă, izolat, ci luată împreună cu cea pe care Vladimir Putin a făcut-o în același timp în China. În vreme ce SUA își declară hotărârea de a lovi Rusia cu sancțiuni de toate tipurile, inclusiv economice, încercând să convingă și Uniunea Europeană să obțină un consens între membri pentru aceleași măsuri, Putin se mută la est.
Gazprom, care poate fi considerat acum cea mai puternică armă de politică externă a Rusiei, a semnat cu grupul chinez de petrol și gaze CNPC un acord pentru livrarea de gaze în următorii 30 de ani. Înțelegerea era blocată în negocieri de mai bine de zece ani. Potrivit evaluărilor vehiculate în presa internațională și citate de Mediafax, valoarea livrărilor este evaluată la peste 400 miliarde de dolari. Potrivit directorului Gazprom, prețul pe care China îl va plăti pentru gazul rusesc este „secret comercial”.
Vladimir Putin, cu președinții Gazprom și CNPC//FOTO: Alexey Druzhinin/AFP/Mediafax
Astfel, miercuri, în prezența președinților Vladimir Putin și Xi Jinping a fost semnat un memorandum de înțelegere între cele două companii de stat, potrivit căruia Gazprom va înceape să livreze Chinei, începând cu anul 2018, câte 38 de miliarde de metri cubi de gaz pe an, pentru o perioadă de 30 de ani.
De precizat în acest context că Europa rămâne cea mai mare piață a Gazprom, cu peste 160 de miliarde de metri cubi anul trecut, acesta fiind și motivul pentru care Putin încearcă pe toate căile să diversifice livrările de gaze.
Mai jos, gândul vă prezintă un sumar al declarațiilor făcute în aceste două zile de Joe Biden pe subiectul corupției și al statului de drept în România:
20 mai, ora 00.00: Interviu pentru Mediafax
20 mai, ora 15.00: Baza aeriană 90, Otopeni
21 mai, ora 11.00: Palatul Cotroceni, declarații de presă comune cu președintele Traian Băsescu
21 mai, ora 13.30: Palatul Victoria, declarații cu premierul Victor Ponta
21 mai, ora 14.45: Palatul Cotroceni, discurs la un eveniment cu societatea civilă
FOTO: Octav Ganea/Mediafax