Analiză Politico: Moldova caută o pârghie energetică pentru a răsturna regimul păpușilor de la Kremlin, instalat în Transnistria
Pentru prima dată în ultimele trei decenii, Republica Moldova crede că are în sfârşit pârghia necesară pentru a da Rusia afară din ţară, însă în același timp, Guvernul se întreabă cum să facă acest lucru fără a declanşa o criză umanitară asupra propriilor cetăţeni, se arată într-o analiză Politico.
De la obţinerea independenţei în anii 1990, Republica Moldova a fost blocată într-un conflict îngheţat cu Moscova din cauza Transnistriei, o regiune separatistă susţinută de Kremlin, situată în apropierea graniţei de est a Moldovei, cu peste un sfert de milion de oameni. Confruntarea a fost tensionată, dar menţinută de o legătură puternică: Moldova primeşte energie rusească la preţ redus prin intermediul Transnistriei, care primeşte în schimb sute de milioane de euro pe an. Legătura a permis Rusiei să păstreze controlul asupra fâşiei strategice de pământ de-a lungul graniţei cu Ucraina, unde sunt staţionate trupele sale în ciuda obiecţiilor R. Moldova.
Această dinamică se schimbă. În ultimii ani, Moldova s-a integrat în Europa sub conducerea preşedintei pro-europene Maia Sandu. Bruxelles-ul a oferit milioane de euro şi mai multe conexiuni la sursele sale de energie, ca parte a unui proces de ani de zile pentru ca această ţară, una dintre cele mai sărace naţiuni din Europa, să fie pregătită pentru aderarea la UE.
Moldova nu mai depinde de Transnistria. Când vine vorba de gaz, cumpărăm de pe piaţa internaţională. Pe partea de electricitate, construim linii de înaltă tensiune pentru a ne conecta la România, a declarat ministrul moldovean de Externe, Mihai Popşoi.
Comutarea este o problemă pentru Transnistria, dar şi pentru Guvernul Republicii Moldova. Oprirea plăţilor către Transnistria ar duce la prăbuşirea bugetului statului separatist şi ar lăsa sute de mii de oameni fără venituri şi fără servicii de bază – o provocare care, pentru o ţară de mărimea Moldovei, ar fi asemănătoare cu reunificarea Germaniei după căderea Zidului Berlinului.
Elitele din Transnistria recunosc deja că noi cumpărăm energie electrică din regiune nu pentru că trebuie, ci pentru că alternativa este să aruncăm regiunea într-o criză umanitară, a declarat ministrul Energiei al R. Moldova, Victor Parlicov, într-un interviu.
Totuşi, oficialii sunt fără echivoc, este timpul să se pună capăt impasului multigeneraţional.
Există acum un stimulent puternic pentru noi de a reintegra ţara în mod paşnic. Rezolvarea conflictului înseamnă reintegrarea deplină şi preluarea de către Moldova a controlului asupra graniţelor sale suverane, a declarat Popşoi, care a fost numit ministru de Externe în ianuarie.
Joc de putere
De pe podul peste râul Nistru, se pot vedea soldaţii ruşi. Purtând uniforme de camuflaj, atunci când plouă ei se adăpostesc într-un punct de control inscripţionat cu simbolul sovietic secera şi ciocanul. Aceştia sunt doar câţiva dintre cei 1.500 de militari ruşi care ţin Transnistria sub controlul Moscovei, la mai bine de 30 de ani după ce Moldova şi-a câştigat independenţa faţă de URSS.
De-a lungul anilor, Transnistria şi-a dezvoltat propriile forţe armate, servicii publice şi sisteme de pensii – toate finanţate din vânzările de energie rusească ieftină către Moldova.
Întreaga regiune este dependentă de gazul gratuit ca de droguri, a declarat Parlicov, ministrul Energiei.
Moldova, de asemenea, a fost dependentă de energia la preţ redus. Centrala electrică de la Cuciurgan din Transnistria, deţinută de ruşi, este cea mai mare sursă de energie a Moldovei, furnizând aproximativ patru cincimi din energia ţării în schimbul a sute de milioane de euro pe an. De asemenea, Moldova se bazează pe cablurile de înaltă tensiune care trec prin Transnistria, ceea ce conferă regiunii – şi partenerilor săi ruşi – o influenţă şi mai mare.
Vorbim de până la 300.000 de persoane, aproape toţi sunt cetăţenii noştri, iar acestora trebuie să li se asigure servicii de bază, a declarat Parlicov.
Ieșirea din rutină
Este însă o enigmă care planează asupra impulsului de integrare occidentală a Maiei Sandu. De când Maia Sandu a câştigat puterea în 2020, Moldova a făcut progrese în combaterea corupţiei, reformarea instituţiilor publice şi consolidarea democraţiei. Pentru eforturile sale, ţara a primit anul trecut statutul de candidat la UE, iar discuţiile privind aderarea la bloc sunt în curs de desfăşurare. Cu toate acestea, există întrebări persistente cu privire la posibilitatea ca R. Moldova să adere la UE în condiţiile în care are un conflict separatist şi trupe ruse staţionate pe teritoriul său.
Politicienii europeni au sugerat anterior că problema Transnistriei ar putea fi rezolvată înainte ca cererea sa de aderare să treacă de ultimul obstacol. Liderii moldoveni reacţionează, îndemnând în mod repetat Bruxelles-ul să nu lase Moscova şi aliaţii săi să determine soarta Moldovei în UE.
Scăderea fluxului de numerar al regiunii separatiste prin încetarea monopolului său energetic oferă o şansă de a remedia diviziunile ţării şi de a adera la bloc ca o singură naţiune.
„Rezolvarea problemei energetice cu Transnistria ar fi un pas important înainte. Dar va fi acest lucru suficient pentru ca Transnistria să se integreze încet, dar constant în ţară?”, a declarat eurodeputata germană Viola von Cramon-Taubadel, membră a Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European.
Ameninţare hibridă
Este puţin probabil ca liderii transnistreni să plece în linişte. În martie, oficialii săi au cerut Kremlinului să „protejeze Transnistria împotriva presiunii Republicii Moldova”, susţinând că ţara organizează o blocadă economică – în ciuda fluxului zilnic de bunuri şi servicii care trece prin punctele de control ruseşti.
Între timp, preşedintele rus Vladimir Putin şi cercul său apropiat şi-au intensificat retorica împotriva ţării, atacându-i visul european cu o retorică similară cu cea pe care au lansat-o împotriva Ucrainei.
Cu toate acestea, capacitatea Rusiei de a interveni este, în practică, limitată. De la începutul războiului din Ucraina, forţele locale ruse au fost izolate de liniile lor obişnuite de aprovizionare, fiind incapabile să aducă întăriri sau să transporte echipamente. Mulţi dintre ei nu au mai fost rotaţi în sau din Moldova de ani de zile şi s-au stabilit şi şi-au crescut familiile pe plan local. Şi, deşi în depozitul militar puternic păzit din localitatea transnistreană Cobasna se află cele mai mari arsenale de armament şi muniţie din Europa, se crede în general că acesta nu mai deţine decât echipamente deteriorate din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, care nu au fost încă vândute sau refolosite de ruşi.
Alte conflicte îngheţate din spaţiul post-sovietic au culminat cu o catastrofă. Chiar anul trecut, o confruntare între Azerbaidjan şi Armenia a dus la un exod în masă de 100.000 de persoane din Nagorno-Karabah.
Dar în cazul Moldovei, nu există o animozitate pe criterii etnice care să determine eforturile de a pune capăt conflictului. Aproape toţi locuitorii din Transnistria au paşapoarte moldoveneşti şi circulă liber prin punctele de control păzite de Rusia. La fel ca şi moldovenii care trăiesc în alte părţi ale ţării, locuitorii din Transnistria vor beneficia de boom-ul economic al aderării la UE – indiferent de ceea ce ar putea dori Putin pentru ei.
Chiar dacă Moscova nu poate organiza o intervenţie militară, tot poate crea probleme pentru Moldova. Anul trecut, serviciile de informaţii ale Kievului au avertizat că au interceptat un plan al Moscovei de a organiza o lovitură de stat şi de a o înlătura pe Maia Sandu, folosind un partid de opoziţie pro-rus pentru a răsturna guvernul. Alegerile prezidenţiale şi parlamentare programate pentru luna octombrie vor fi un moment critic pentru ca moldovenii să îşi decidă viitorul – şi o şansă pentru puteri externe precum Rusia de a se amesteca.
Ca răspuns, Bruxelles-ul a trimis o misiune în ţară pentru a contribui la combaterea dezinformării menite să slăbească ambiţiile UE ale Moldovei.
„UE trebuie să continue să ajute Moldova cu energie, pentru ca aceasta să devină complet independentă faţă de Rusia. Şi trebuie să ne asigurăm că, dacă lucrurile escaladează, nu ne temem de provocările lui Putin în ţară – dacă nu vrem ca Occidentul să fie văzut ca un tigru de hârtie, trebuie să fim pregătiţi să ajutăm Moldova”, a declarat Ivana Stradner, cercetător la Fundaţia pentru Apărarea Democraţiilor din Washington.
CITEȘTE ȘI: