Prima pagină » Știri politice » Angajamentul lui Ponta față de UDMR, în noul Program al Guvernului: primăriile să poată arbora „steaguri reprezentative”, bani pentru biserici, putere locală, mai multe emisiuni în limba maghiară

Angajamentul lui Ponta față de UDMR, în noul Program al Guvernului: primăriile să poată arbora „steaguri reprezentative”, bani pentru biserici, putere locală, mai multe emisiuni în limba maghiară

În programul pe care l-a trimis Parlamentului pentru a-și angaja marți răspunderea Guvernul a inclus și angajamentele luate față de UDMR.

Descentralizare, regionalizare, lărgirea bazei de impozitare, o cotă redusă de TVA la produsele agroalimentare de bază cu condiția asigurării spațiului fiscal necesar, revenirea la TVA de 19% și reducerea CAS cu 5 puncte la angajator în măsura în care cadrul fiscal-bugetar va permite, dar  și întărirea identității comunităților locale sunt angajamentele pe care noul Guvern Ponta și le ia oficial.

Programul, în legătură cu care premierul a instistat că „nu este un program de guvernare”, dar pentru care Guvernul își angajează răspunderea marți în fața Parlamentului a fost aprobat în ședința de ieri a noii formule guvernamentale și înaintat astăzi în Parlament.

TEXTUL INTEGRAL AL PROGRAMULUI GUVERNULUI PONTA 3

Ce înțelege Guvernul USD-UDMR prin „întarirea identității colectivităților locale”

În linii mari, acesta reia angajamentele USL, fără a mai foslosi însă acest acronim. Include însă și angajamente noi pe care Victor Ponta și le-a luat în fața UDMR, oficializându-le astfel. Printre acestea se numără „întarirea identitatii colectivitatilor locale”. Concret, Guvernul Ponta 3 își asumă o „stabilire a cadrului  legal cu privire la posibilitatea autorităților locale de a arbora numai pe instituțiile proprii, si numai impreuna cu drapelul României si drapelul Uniunii Europene, a steagurilor unităților administrative-teritoriale pe care acestea le reprezintă„.

În prezent, autoritățile locale au dreptul, prin OG 53/2002 autoritățile locale sunt libere să folosească și propriile însemne. În scandalul „steagului secuiesc”, izbucnit în februarie anul trecut, la învestirea noului prefect de Covasna, autoritatea locală a câștigat în instanță dreptul de a folosi acest însemn. În acest moment, legea nu clarifică însă dacă OG 53/2002 acoperă înclusiv arborarea drapelelor proprii, dând posibilitatea altor instanțe la interpretări diferite.

Situația UMF Târgu Mureș nu apare în program. Ce „ferestre” lasă Ponta

Dacă în acordul semnat între USD și UDMR luni apare angajamentul promovării „în perioada 2014-2016, doar în baza acordului comun, a unei inițiative politice” privind „soluționarea problemei înființării liniei maghiare prin departamente separate la UMF Târgu-Mureș, în conformitate cu înțelegerea semnată în data de 22 septembrie 2012 la Târgu-Mureș de către cadrele didactice române și maghiare”, în programul Guvernului Ponta 3 nu apare nimic concret pe această temă. Singura mențiune este „aplicarea legii educației privind învățământul în limbile minorităților naționale” și și completarea cu „legislația subsecventă”.

UMF Târgu-Mureș a primit în 20011, prin legea educației, statut de universitate multiculturală și multilingvă, română și maghiară, alături de Universitatea Babeș Bolyai din Cluj Napoca și Universitatea de Artă Teatrală din Târgu Mureș. În prezent, la UMF Târgu-Mureș nu învățământul în limbile minorităților repreyintă problema – se învață deja în maghiară și engleză. Surse politice au explicat pentru gândul că ceea ce dorește UDMR este un Departament separat doar de limbă maghiară, pentru care, în baza actualei legi, este nevoie de acreditare din partea ARACIS și, în prealabil, de îndeplinirea unor condiții neîntrunite în acest moment. Atingerea acestei ținte pe termen scurt – care ar avea în spate un interes în posibila segregare a spitalelor, prin crearea obligatorie, a unor secții corespondente fiecărei specialități medicale care se predă la UMF – se poate face doar prin modificarea Legii educației, arată sursele citate.

O posibilitate pe care programul o include. „În ceea ce privește învățământul în limbile minorităților naționale, precum și programele de învățare a limbii și literaturii materne, Guvernul va adopta, în urma consultării cu reprezentanții minorităților naționale din Parlamentul României, legislația subsecventă Legii educației naționale„, se arată la capitolul „Minorități”.

Condiții la regionalizare și mai multe emisiuni în limba maghiară

Din negocierea cu PSD, UDMR a obținut, în programul de guvernare, condiționarea de ]tradițiile și cultura diferitelor zone” la împărțirea regiunilor, reprezentare proporțională cu numărul cetățenilor și nu a procentelor electorale, la nivelul structurilor de Putere din teritoriu, creșterea finanțării pentru biserici, finanțarea unor programe culturale, dar și mai multe emisiuni bugetate la TVR și RRA. Mai exact:

    ● Aplicarea legii educației privind învățământul în limbile minorităților naționale;

    ● Consolidarea cadrului instituțional necesar reprezentării proporționale și consultării politice a minorităților la nivel legislativ și executiv, atât la nivel național, cât și la nivel local;

    ● Se va ține cont de tradițiile, cultura diferitelor zone ale țării la reorganizarea administrativă;

    ● Finanțarea unor programe de dezvoltare culturală și interculturală specifice, atât la nivel comunitar, cât și la nivel național;

    ● Asigurarea unor programe în limba maternă la radio și televiziune pentru toate minoritățile naționale, în special pentru comunitatea maghiară, astfel încât să se asigure satisfacerea nevoilor culturale și de comunicare în limba maternă la nivel național. În acest sens vor fi extinse emisiunile studiourilor publice de radio și televiziune finanțate din buget pentru ca acestea să emită în limba maghiară pe tot parcursul zilei;

    ● Asigurarea condițiilor pentru conservarea și dezvoltarea patrimoniului confesional, în contextul respectului pentru principiile libertății de conștiință și pluralismului religios.

Totodată, Guvernul se angajează să „accelereze procesul de restituire al imobilelor cultelor și comunităților minorităților naționale”, și își „propune să adopte Legea-cadru privind statutul minorităților naționale din România și să susțină înființarea instituțiilor care fac obiectul acestei legi”.

Direcțiile de acțiune din noul Program prevăd de asemenea crearea cadrului legal privind utilizarea limbii materne în structurile deconcentrate ale statului, faptul că se vor lua măsuri guvernamentale, inclusiv acte normative pentru punerea în aplicare a prevederilor legii privind ratificarea Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare. În ceea ce privește aspectele instituționale, se menționează că Guvernul va sprijini (financiar) în mod corespunzător Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale (ISPMN), un alt punct inclus de altfel în Acordul politic USD-UDMR semnat luni.

Autor