Angela Merkel l-ar fi sunat în aprilie pe președintele Klaus Iohannis pentru a-l îndemna să blocheze planul Guvernului Viorica Dăncilă de a reloca Ambasada României în Israel la Ierusalim. O sursă occidentală a declarat pentru cotidianul The Jerusalem Post că Angela Merkel a încercat să îl convingă pe președintele României să oprească planul de relocare.
Există indicii că Angela Merkel a discutat și cu alți politicieni europeni în cadrul campaniei de a bloca relocarea ambasadelor unor națiuni europene la Ierusalim.
Un purtător de cuvânt al Ministerului român de Externe a transmis următorul mesaj pentru cotidianul The Jerusalem Post: „Referitor la întrebarea dvs, Ministerul de Externe nu poate face comentarii despre presupusele discuții dintre Angela Merkel și președintele României. Dacă doriți informații suplimentare, v-am recomanda să contactați Administrația Prezidențială”. Până în momentul difuzării acestei știri, Biroul președintelui Klaus Iohannis nu răspunsese solicitării transmise de Jerusalem Post.
Biroul cancelarului Angela Merkel a transmis pentru cotidianul The Jerusalem Post: „Nu putem oferi informații despre discuții confidențiale”. Berlinul a subliniat că „statutul orașului Ierusalim trebui clarificat în cadrul unui acord de pace”.
Guvernul României a anunțat încă din primăvară intenția de mutare a sediului ambasadei României din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim. Memorandumul privind relocarea ambasadei a fost înaintat de Ministerul Afacerilor Externe la categoria „Documente confidențiale” și își va păstra caracterul până la o decizie finală. Președintele Klaus Iohannis a declarat că nu a fost consultat cu privire la o posibilă mutare a ambasadei în Ierusalim.
În decembrie 2017, Ministerul israelian de Externe a nominalizat și România printre cele zece țări care și-au exprimat intenția de a muta ambasadele la ierusalim, urmând exemplul Statelor Unite.
Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat în decembrie 2017 decizia de a considera orașul Ierusalim drept capitala Israelului și, implicit, de a muta acolo ambasada SUA. Anunțul a fost criticat dur de Autoritatea Palestiniană, de Liga Arabă, de numeroase țări musulmane, de Adunarea Generală ONU, Uniunea Europeană și Rusia. Ulterior, pe fondul criticilor, președintele SUA a încercat să își nuanțeze poziția privind statutul Ierusalimului, refuzând să excludă posibilitatea împărțirii orașului și explicând că israelienii și palestinienii trebuie să stabilească frontierele în oraș. Liderul de la Casa Albă a transmis Israelului că pacea necesită „compromisuri dure„.
Israelul consideră orașul Ierusalim drept capitala sa eternă și indivizibilă, potrivit terminologiei utilizate de liderii politici israelieni. Autoritatea Palestiniană vrea ca Ierusalimul de Est să devină capitala viitorului stat palestinian. Israelul a anexat Ierusalimul de Est, dar marile puteri și Națiunile Unite nu recunosc suveranitatea israeliană asupra întregului oraș, subliniind că zonele trebuie negociate. Statele Unite sunt prima națiune care își mută ambasada în Israel la Ierusalim.
Statele Unite și Guatemala sunt singurele țări care au ambasadele din Israel în orașul Ierusalim, restul națiunilor avându-le în Tel Aviv. Recent, premierul Australiei, Scott Morrison, a semnalat că intenționează să recunoască Ierusalimul drept capitală a Israelului, din rațiuni electorale. Președintele-ales al Braziliei, Jair Bolsonaro, e hotărât să transfere sediul ambasadei braziliene în Israel de la Tel Aviv la Ierusalim, argumentând că națiunea israelienă este suverană, astfel că are dreptul de a stabili care este propria capitală.
Uniunea Europeană consideră Ierusalimul capitala comună a Israelului și a viitorului stat palestinian
Orașul Ierusalim trebuie să rămână capitala comună a Israelului și a viitorului stat palestinian, declara în urmă cu câteva luni Federica Mogherini, Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politici de Securitate. „Trebuie menținut statutul special și caracterul orașului” Ierusalim.”
Uniunea Europeană avertizează că decizia Statelor Unite încalcă o rezoluție ONU și riscă să afecteze perspectivele de pace între israelieni și palestinieni. „Uniunea Europeană exprimă preocupări grave legate de anunțul făcut de președintele SUA, Donald Trump, privind orașul Ierusalim și privind repercusiunile pe care le-ar putea avea asupra perspectivelor de pace. Poziția UE este neschimbată. Trebuie îndeplinite aspirațiile ambelor părți și trebuie găsită o cale, prin negocieri, pentru stabilirea statutului Ierusalimului ca viitoare capitală a ambelor state, israelian și palestinian”, a reacționat în decembrie 2017 Federica Mogherini.
„Uniunea Europeană și statele membre vor continua să respecte consensul internațional privind orașul Ierusalim, prevăzut, între altele, în Rezoluția Consiliului de Securitate ONU 478 și îndeamnă toate părțile să dea dovadă de calm și de reținere pentru a evita escaladarea conflictului. Trebuie să ne concentrăm în continuare pe crearea condițiilor pentru negocieri directe și consistente (…). UE reiterează angajamentul ferm în favoarea soluției a două state, israelian și palestinian,” sublinia Federica Mogherini.
În aprilie 2017, Rusia a exprimat preocuparea privind stagnarea procesului de pace israelo-palestinian, reiterând susținerea pentru soluția coexistenței a două state, anunțând recunoașterea Ierusalimului de Vest capitală a Israelului și propunând Ierusalimul de Est drept capitală a viitorului stat palestinian.