Antal Arpad: Spiritul lui Ceaușescu este peste tot, în Parlament, în Guvern, în capul unor parlamentari

Primarul din Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, afirmă, referindu-se la proiectul privind desfacerea contractului de muncă pentru salariații din instituții care refuză să vorbească limba română, că „spiritul lui Ceaușescu este peste tot: în Parlament, în Guvern, în capul unor parlamentari”.

Liderul din Sfântu Gheorghe al UDMR, Antal Arpad, a calificat, joi, într-o conferință de presă, drept „o aberație” propunerea legislativă a deputatului independent Daniel Oajdea, care prevede desfacerea contractului de muncă pentru salariații din instituții, autorități publice și alte unități bugetare care refuză să vorbească limba română, insultă în public, distrug sau înlătură o emblemă, un drapel, insignă sau alt simbol al statului, transmite corespondentul MEDIAFAX.

„Cred că spiritul lui Ceaușescu revine în țara noastră, îl întâlnim peste tot. A fost împușcat în decembrie 1989, dar îl întâlnim peste tot, în Parlament, la Guvern, în studiourile de televiziune, în capul unor deputați și senatori. De multe ori când merg în aceste instituții sau mă uit la televizor, în caut pe Ceaușescu și nu-l văd, dar spiritul lui e acolo”, a spus Antal.

POLITICĂ Propunerile PNL pentru echipa guvernamentală care va implementa reformele agreate în Coaliție

09:53

SPORT Conducerea lui Dinamo anunță TRANSFERURI după derby-ul cu Rapid: „Vom încerca să rezolvăm cât de repede putem”

09:51

În opinia edilului, faptul că un deputat din Iași vrea să rezolve problemele din Ardeal „este clasic și absolut reprezentativ” pentru România.

Totodată, Antla a afirmat că angajații Primăriei Sfântu Gheorghe vorbesc limba română și este normal să vorbească atât limba română, cât și limba maghiară.

„Inițiativa este oricum o aberație, nu pot s-o definesc altfel. Gândiți-vă că foarte mulți deputați și senatori români ar trebui să-și piardă locurilel de muncă pentru că nu vorbesc corect limba română, fiind limba lor maternă. (…) De asemenea, gândiți-vă ce s-ar întâmpla dacă în fiecare zi cineva ar depune o plângere împotriva primului-ministru și acesta ar trebui să dea câte un test de limbă română din două în două zile ca să fie verificat dacă știe sau nu să vorbească corect”, a afirmat primarul din Sfântu Gheorghe.

Antal și-a exprimat convingerea că parlamentarii UDMR vor avea o atitudine fermă la dezbaterea acestui proiect în Camera Deputaților, și inițiativa nu va fi votată.

Senatul a adoptat, luni, o lege care prevede desfacerea contractului de muncă pentru salariații din instituții, autorități publice și alte unități bugetare care refuză să vorbească limba română, insultă în public, distrug sau înlătură o emblemă, un drapel, insignă sau alt simbol al statului.

Propunerea legislativă pentru modificarea Legii 53/2003 – Codul Muncii aparține deputatului independent Daniel Oajdea.

Proiectul menționează că încadrarea salariaților la instituțiile, autoritățile publice și la alte unități bugetare se face numai prin concurs sau examen, după caz, și cu îndeplinirea condițiilor de bază ca orice persoană angajată pe teritoriul României să cunoască limba română scris și vorbit.

Orice persoană care constată că în aceste instituții sunt angajate persoane care nu cunosc limba română se poate adresa cu o sesizare scrisă instituției în cauză sau celor ierarhic superioare prin care se semnalează acest lucru, persoanele nominalizate urmând să fie examinate în maximum 15 zile de la depunerea sesizării, se mai arată în proiect.

Inițiatorul mai stipulează obligația ca Ministerul Educației să elaboreze un ghid care să cuprindă nivelurile de cunoaștere a limbii române, în baza căruia se va face evaluarea angajaților, Oajdea arătând că este necesară instituirea unei baze unitare privind evaluarea nivelului de cunoaștere a limbii române pentru a preveni deficiențele de comunicare între angajații statului și cetățenii săi.

„Pe teritoriul României toți angajații statului trebuie să cunoască limba română la nivelul B sau C, în funcție de poziția ocupată”, precizează deputatul în expunerea de motive.

El preciza că proiectul nu aduce atingere minorităților din România și nu afectează sau restrânge drepturile legitime ale acestora.

Comisia pentru muncă a adoptat un raport negativ la acest proiect, argumentând că, pentru categoria de angajați vizată, cunoașterea limbii române este o condiție generală prealabilă obligatorie pentru a participa la concurs sau examen în vederea încadrării în muncă la o autoritate sau instituție publică.

Proiectul va fi transmis, în forma propusă de inițiatori, Camerei Deputaților, care este Cameră decizională.