Antonescu: Parlamentarii nu pot fi funcționari publici, nici cercetați pentru abuz în serviciu
Președintele PNL, Crin Antonescu, a declarat marți că este corectă modificarea legii privind regimul în care sunt cercetați parlamentarii, precizând că este corect ca aleșii să nu fie asimilați funcționarilor publici și nici să fie cercetați pentru abuz în serviciu, aceasta fiind o decizie din USL.
Răspunzând întrebărilor jurnaliștilor privind proiectul de lege adoptat de Camera Deputaților prin care președintele și parlamentarii sunt scoși din categoria funcționarilor publici prevăzută în Codul Penal, Crin Antonescu a răspuns: „Parlamentarii pot fi anchetați, parlamentarii însă nu sunt funcționari publici, cred că ăsta este un lucru evident pentru toată lumea și faptul că până acum ei erau asimilați funcționarilor publici era un lucru nefiresc, care nu se regăsește nicăieri în lumea democratică și care, din fericire, prin această modificare a fost schimbat. Deci, este foarte corectă. Nu înseamnă cu nimic că parlamentarii – așa cum iar ați început dumneavoastră, unii, să titrați – au vreo superimunitate. Regimul parlamentarilor este exact același în fața legii, în fața Statutului Senatului și Camerei, dar ei nu sunt funcționari publici”.
El a precizat că cercetările în ceea ce privește conflictul de interese vor putea fi derulate în continuare.
În ceea ce privește abuzul în serviciu, liderul PNL a justificat eliminarea acestei infracțiuni în cazul parlamentarilor.
„Abuzul în serviciu nu, pentru că nu putem să imaginăm ce abuz în serviciu poate să facă un parlamentar. Aaaa, se poate întâmpla – Doamne, ferește! – ca un parlamentar să poată fi acuzat de fapte de corupție, luare și dare de mită, trafic de influență, de acord. Se poate, nu e de dorit, dar se poate întâmpla. Se pot întâmpla o serie de alte fapte, dar abuz în serviciu? Cum poate face un parlamentar abuz în serviciu?”, a afirmat Antonescu.
El a precizat că știa de această modificare a legii și că PNL a fost de acord cu aceste prevederi.
Camera Deputaților a adoptat, marți, un proiect de lege prin care președintele și parlamentarii sunt scoși din categoria funcționarilor publici prevăzută în Codul Penal.
Proiectul de lege a fost introdus pe ordinea de zi suplimentară a Camerei și a fost votat fără ca raportul comisiei să fie publicat și fără dezbatere în plen.
De altfel, Comisia juridică a întocmit raportul luni seară, în aceeași ședință controversată în care a fost adoptat și proiectul Legii amnistierii. Este vorba despre proiectul de Lege pentru abrogarea art. 74 indice 1 din Codul penal, la care au fost adoptate mai multe amendamente.
Conform raportului, printr-un amendament propus și adoptat de Comisia juridică, președintele și parlamentarii sunt scoși din categoria funcționarilor publici prevăzută în Codul Penal.
Astfel, la articolul 147 Codul Penal prevede că „prin «funcționar public» se înțelege orice persoană care exercită permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost învestită, o însărcinare de orice natură, retribuită sau nu, în serviciul unei unități dintre cele la care se referă art. 145 (autorități, instituții publice, persoane juridice de interes public – n.r.)”. De asemenea, „prin «funcționar» se înțelege persoana menționată în alin. 1, precum și orice salariat care exercită o însărcinare în serviciul unei alte persoane juridice decât cele prevăzute în acel alineat”.
Comisia juridică a introdus un nou alineat potrivit căruia: „Sunt exceptați de la dispozițiile art. 147, Președintele României, deputații și senatorii, precum și persoanele care își desfășoară activitatea în cadrul unei profesii liberale, în baza unei legi speciale și care nu sunt finanțați de la bugetul de stat, aceștia răspunzând penal, civil sau administrativ în conformitate cu dispozițiile legilor speciale în baza cărora își desfășoară activitatea, precum și cu dispozițiile dreptului comun, cu respectarea dispozițiilor prezentului alineat”.
Conform raportului, la ședința comisiei au fost prezenți 22 de deputați, din totalul de 27 membri, iar raportul a fost adoptat cu majoritate de voturi, înregistrându-se doar 4 abțineri.
Proiectul nu a fost dezbătut în plen, fiind trecut direct la vot final.
Astfel, raportul propus de Comisia juridică a fost adoptat cu 240 voturi „pentru”, 57 de voturi „împotrivă” și 4 abțineri.
Camera Deputaților este forul decizional la acest proiect.