Anul ELECTORAL 2024: Comasate, alegeri anulate și mandat prezidențial PRELUNGIT. Când ne alegem PREȘEDINTELE

Anul politic 2024 se încheie cu un proces electoral anulat. Românii au mers la vot de trei ori și jumătate, iar în 2025, vor merge din nou, pentru a-și alege președintele.

Pentru unii istoric, pentru alții frustrant, 2024 este anul marcat de mai multe premiere politico-electorale: candidat comun, apoi candidați separați, candidați excluși din cursă, alegeri comasate, alegeri intercalate, împinse la limita termenului de expirare a mandatului, câștigători veniți de „nicăieri”, perdanți de neimaginat și un șef de stat cu mandatul prelungit.

Ianuarie deschide super-anul electoral cu patru runde de alegeri. S-au nimerit în același interval europarlamentarele, localele, generalele și prezidențialele. Pe atunci, nu aveam un calendar sigur, ca în alți ani. Se vorbea de comasări, întrucât oamenii „nu trebuie să fie puși pe drumuri” de prea multe ori pentru a-și alege reprezentanții.

EXTERNE Donald Trump denunță imigranții ilegali, după recentele ATACURI sângeroase din SUA, deși au fost comise de cetățeni americani

23:25

ACTUALITATE Netflix vine cu surprize pentru cinefili, în ianuarie 2025. Cele 6 filme care vor fi disponibile pe platformă

22:43

În plus, guvernanții estimau că acest lucru va fi o economie la bugetul de stat.

Marcel Boloș, ministrul Finanțelor, spunea la începutul anului că toate alegerile din 2024 ar costa 4 miliarde de lei, iar o comasare va înseamna o reducere cu 1 miliard de lei a costurilor.

Comasarea localelor cu europarlamentarele

Pe 8 martie, Guvernul se întrunește în ședință extraordinară și adoptă ordonanța care stabilea organizarea alegerilor pentru Parlamentul European în aceeași zi cu scrutinul pentru administrația locală, adică pe 9 iunie. Localele sunt astfel devansate cu câteva luni, lucru care face ca noii aleși să stea pe bară până la preluarea mandatului.

A fost decizia care a pus capăt mai multor dezbateri în societate și a introdus un cuvânt nou în terminologia electorală: „comasate”.

Un sondat realizat la începutul lunii februarie de INSCOP la comanda News.ro arăta că jumătate dintre români (49,4%) cred că alegerile din 2024 ar trebui organizate separat, în timp ce 46,6% se pronunțau în favoarea comasării scrutinelor.

Guvernul a cheltuit pentru comasate peste 1,5 miliarde de lei.

Înainte de campanie, coaliția PSD-PNL dezbate săptămâni întregi problema candidatului pentru Capitală. Să fie unul comun? Și, dacă da, care? Să fie liberal sau social-democrat? Cine ar putea capta voturile din ambele tabere, plus din partea nehotărâților? Au căzut la pace cu independentul Cătălin Cîrstoiu, medic de excelență și manager al Spitalului Universitar de Urgență București.

Cîrstoiu acceptă, la propunerea „unui prieten”, care, conform mesajelor venite dinspre PNL, ar fi fost liberal. Merge în ședințele separate ale PSD și PNL și își prezintă programul de candidat, în timp ce, pe la colțuri, începe deja demontarea candidatului comun.

Pentru a astupa gura lumii, PSD și PNL organizează un eveniment fastuos de lansare a candidaturii lui Cîrstoiu, pe 20 martie, la Palatul Parlamentului. În primul rând stau cei doi „coordonatori politici” ai campaniei, candidații zvoniți până atunci, Gabriela Firea (PSD) și Sebastian Burduja (PNL). Alături de aceștia, urmăresc expunerea discursivă de la pupitre toții greii social-democrați și liberali, pe fețele cărora se citește un spectru larg de emoții.

Cîrstoiu începe campania rapid și o încheie la fel de rapid, cu acuzații de ambele tabere, fie că „nu a primit ajutor în campanie”, fie că „nu urcă în sondaje”.

Pe 22 aprilie, sediul Guvernului este scena unei ședințe de 15 ore a coaliției, în care intră și ies, pe rând, diverși lideri plus candidatul comun. I se cere să se retragă. Acesta refuză și așteaptă să fie retras.

Nu am luat decizia de a face un pas înapoi pentru că un medic nu abandonează niciodată. În fond, decizia politică trebuie să revină liderilor politici. Ei au puterea de a face ceva sau nu pentru București”, transmitea Cătălin Cîrstoiu într-un mesaj pe Facebook, a doua zi.

Cîrstoiu e out. Partidele se întorc la propriii candidați: Firea și Burduja, intrați în cursă mult prea târziu.

În paralel, dreapta se unea sub numele ADU în spatele primarului Nicușor Dan, care câștigă detașat un nou mandat, cu aproape 48%. Cu mult în spatele acestuia se plasează Gabriela Firea (PSD), cu 22,17%, urmată de Cristian Popescu Piedone (PUSL), cu 15,14%, Sebastian Burduja (PNL), cu 7,79%, Marian Enache (AUR), cu 3,01% și Diana Șoșoacă (SOS România), cu 2,51%.

La nivel național, PSD câștigă alegerile locale și preia 24 mandate de președinte de consiliu județean, iar PNL doar 12, cu 5 mai puține decât la alegerile locale din 2020. Alianța electorală PSD-PNL câștigă 2, ADU și AUR niciunul, UDMR rămâne cu 4.

La europarlamentare, Alianța PSD-PNL este câștigătoare, cu 48,55%. A obținut, așadar, 19 dintre cele 33 de mandate ale României. AUR a obţinut 14,93%, Alianţa Dreapta Unită – 8,71%, UDMR – 6,48%, SOS România – 5,03% REPER – 3,74%, Nicu Ştefănuţă – 3,08%.

Intrarea și ieșirea lui Iohannis din cursa pentru șefia NATO

Primăvara acestui an este ocupată de președintele Klaus Iohannis. Cu multe funcții europene în curs de ocupare, mass-media din România sunt aplecate asupra viitorului politic al lui Iohannis, după plecarea sa de la Palatul Cotroceni.

O funcție înaltă în structurile Uniunii Europene nu s-a concretizat, însă Iohannis gândește mai sus: NATO. Jens Stoltenberg avea să-și încheie mandatul prelungit de două ori în contextul războiului. Motiv pentru care președintele României face un gest nemaiîntâlnit: anunță public și oficial, de la Palatul Cotroceni, că „intră în competiția” pentru funcția de secretar general al NATO.

Îmi asum această candidatură în numele României, cu toată responsabilitatea, iar această decizie are la bază performanța României, experiența acumulată pe parcursul celor două mandate de Președinte al României, înțelegerea profundă a provocărilor cu care se confruntă NATO, Europa și în special regiunea noastră, și angajamentul meu ferm față de valorile și obiectivele fundamentale ale NATO”, anunța Klaus Iohannis, într-o declarație televizată, din 12 martie.

Trei luni durează periplul negocierilor lui Klaus Iohannis pentru a-și găsi aliați în această „competiție”. Două state importante, Turcia și Ungaria, ezitau să-și afirme public susținerea pentru olandezul Mark Rutte, așteptând confirmări din partea acestuia. Care au sosit.

La Consiliul European de primăvară, Iohannis este întrebat dacă îşi va mai menţine candidatura la şefia NATO, după ce Ungaria şi Slovacia şi-au anunţat, înte timp, susţinerea pentru Rutte. România rămânea singura ţară din Alianţă care nu își afirmase poziția.

Klaus Iohannis convoacă CSAT, unde pune cărțile pe masă. La final, românii primesc un comunicat de presă.

În ședința CSAT, Președintele României a informat că i-a anunțat pe aliații din cadrul NATO, la sfârșitul săptămânii trecute, asupra retragerii candidaturii sale pentru funcția de Secretar General al Organizației”, informa Administrația Prezidențială, pe 20 iunie.

Alegeri intercalate

Cu Iohannis pe dinafara NATO, Guvernul decide ca prezidențialele să fie organizate în noiembrie, primul tur, și în decembrie, turul al doilea. Se pune capăt, astfel, speculațiilor că dorința coaliției privind organizarea alegerilor pentru funcția de președinte al României în septembrie ar fi avut vreo legătură cu plecarea lui Iohannis la NATO.

La finalul lunii februarie, liderii coaliției bătuseră palma pentru alegeri la începutul toamnei. Pe surse, ieșise informația că liderii deciseseră organizarea primului tur al prezidențialelor în 15 septembrie, iar turul doi în 29 septembrie.

Hotărârea, agreată la nivel de coaliție, urma a fi validată de forurile de conducere ale celor două partide.

Cu o săptămână înainte, liderul PSD spunea că are în vedere trei variante: 1-15, 8-22 sau sfârșitul lunii septembrie.

La momentul respectiv, Ciolacu afirma că „8-22 septembrie ar fi cea mai potrivită” dată. Surse politice susțineau că unul dintre calculele politice ale PSD era că 8 septembrie prinde electoratul de dreapta în vacanță, iar candidatul social-democrat ar fi avantajat.

Deși circulau pe piață speculații privind o legătură între devansarea prezidențialelor în septembrie și candidatura lui Iohannis la NATO, Ciolacu susținea că „nu există nicio paralelă între eventuala candidatură a domnului preşedinte Klaus Iohannis la funcţia de secretar general al NATO şi faptul că alegerile pentru funcţia de preşedinte au fost stabilite în coaliţie a se desfăşura în luna septembrie”.

Pe 28 august, Guvernul emite trei acte normative privind alegerile prezidențiale și parlamentare. Românii aveau să meargă trei duminici consecutiv la vot: 24 noiembrie, primul tur al prezidențialelor, 1 decembrie, alegerile generale, 8 decembrie, turul al doilea pentru alegerea Președintelui României.

CCR invalidează candidatura Dianei Șoșoacă

Diana Șoșoacă intră în Parlamentul European, împreună cu jurnalistul Luis Lazarus. Ajunsă la Bruxelles, Șoșoacă provoacă primul scandal în plenul european, la dezbaterea care a precedat votul pentru reînvestirea Ursulei von der Leyen la șefia Comisiei.

Echipată cu botniță, vociferează și întrerupe de trei ori dezbaterile. Este dată afară din plen și sanționată cu o saptămână de suspendare.

Sursa: profimediaimages.ro

După ce candidatura sa la alegerile prezidențiale este invalidată de Curtea Constituțională, Șoșoacă se plânge la Bruxelles.

În octombrie, CCR decide respingerea candidaturii sale întrucât aceasta încalcă unele condiţii de eligibilitate, cu referire la „valorile democraţiei, la statul de drept, la respectarea Constituţiei, corelate cu garanţia politico-militară a acestora, respectiv apartenenţa României la UE şi NATO”.

Șoșoacă merge în Parlamentul European și acuză decizia Curții.

Nu am fost judecată, nu am fost citată, nu am avut dreptul la apărare şi am fost judecată pe articole din ziar”, spunea Șoșoacă atunci.

Premierul Ciolacu, el însuși candidat la alegerile prezidențiale, iese public și afirmă că „toate s-au spart” în capul său, după decizia Curții Constituționale și anunță că PSD va iniția un proiect de modificare a legii CCR.

Încă o cale de atac, să nu poată să fie o decizie definitivă”, le spunea Marcel Ciolacu jurnaliștilor, la Palatul Victoria.

Georgescu, de la coada clasamentului, pe primul loc

Surpriza electorală a anului este „necunoscutul” Călin Georgescu, cel care câștigă primul tur al alegerilor prezidențiale.

Săptămâni întregi, favoritul sondajelor de opinie este Marcel Ciolacu. Liderul PSD își anunță târziu intenția de a candida, deși i se adresează această întrebare constant, încă de la finalul lui 2023.

Mediafax foto

Într-o joi, la miezul zilei, premierul postează pe Facebook un clip filmat în curtea din spate a sediului PSD din Kisellef, în care face marele anunț.

Am decis să îmi depun candidatura la Preşedinţia României. Am luat această decizie după ce m-am consultat cu românii, cu familia mea şi cu colegii mei din partid. La Congresul de sâmbătă voi veni în faţa românilor cu Planul meu pentru România şi le voi cere colegilor mei sprijinul pentru a câştiga alegerile prezidenţiale, spunea Ciolacu, pe 20 august.

Mediafax Foto

Partenerul său de coaliție, Nicolae Ciucă, i-o luase înainte. Pe 15 iulie, de la Washington, Ciucă îi mărturisește lui Mihai Gâdea că va candida „pentru că este președintele PNL”.

Prilej tocmai bun pentru a stârni ironia lui Marcel Ciolacu: „Mă abțin cu greu… închipuirea performanţei”.

Întrebat de jurnaliști când va face și el anunțul, Ciolacu răspunde:

Cu certitudine, nu când mă duc la Washington. Când am văzut prima oară, am crezut că s-a înscris (n.r. – Ciucă) la conferinţa democraţilor, în acest an, pentru înlocuirea preşedintelui Biden. Dacă va fi nevoie de acest anunţ, o să-l fac cu certitudine în România”.

La rândul său, Ciucă nu rămâne tăcut și i-o întoarce lui Ciolacu a doua zi.

Asta înseamnă că undeva deranjează şi faptul că au început deja aceste ironii care sunt nesemnificative, sunt chestii mici, pentru mine, nu este prima dată, nu este nici ultima dată, ca atare orice astfel de abordare este una din care trebuie să înţelegem că a început campania şi competiţia electorală, motiv pentru care mergem înainte”.

Acela a fost debutul ironiilor și atacurilor, de ambele tabere, justificate de „campania electorală” și încheiate, invariabil, cu promisiunea că, după alegeri, „stabilitatea” se va întoarce la locul său, pentru binele țării.

Tirada de „vorbe grele” duce la ruperea, doar parțial, a coaliției de guvernare. La începutul lunii octombrie, Ciucă se supără și spune că PNL părăsește „politic” coaliție, dar rămâne la guvernare.

George Simion este liderul care „a furat startul” și a lansat candidaturi și candidați cu mult timp înainte. Pentru europarlamentare, AUR a organizat lansarea, la Arenele Romane, în vara lui 2023.

Tot la Arenele Romane a fost evenimentul prin care liderul AUR a intrat oficial în cursa pentru Cotroceni, pe 15 iunie. Personaj principal: Planul Simion.

Președintele AUR oferea soluția salvatoare: împroprietărirea românilor cu 1 milion de apartamente la prețuri accesibile. După lansare, urmează un turneu în țară în care Simion semnează „contractul cu românii”, pentru împroprietărire.

Mediafax foto

Cu Diana Șoșoacă exclusă din cursă, Simion părea figura viabilă pentru electoratul suveranist, anti-sistem. Însă, două luni de propagare în societate a unei presupuse manevre prin care Marcel Ciolacu l-ar vrea mai degrabă pe Simion în turul doi, decât pe Nicolae Ciucă sau Mircea Geoană, l-a „lipit” pe liderul AUR de PSD. Iar votul l-a plasat pe Simion pe locul 4, cu peste 1,2 milioane de voturi.

Mircea Geoană, independentul de la NATO, cotat bine în sondaje, înainte de campanie, este spulberat, încă de la început, de troli, presupuse „relații” cu oligarhi ruși și cu o consilieră a sa.

Nimeni nu se uita în coada clasamentului, la Călin Georgescu, independentul care a urcat fulminant în ultimele 10 zile de campanie. Ca o coincidență, exact când începea să se observe ascensiunea lui Georgescu, Marcel Ciolacu îi spunea lui Gâdea că „sigur nu va intra nici cu Simion, nici cu Ciucă” în turul al doilea.

Stați să vedem dacă voi intra și eu”, comenta Ciolacu.

Prezidențiale cu un tur și jumătate, anulate

Călin Georgescu este câștigătorul detașat al unui tur de scrutin care a tulburat clasa politică. PSD și PNL rămân de dinafară. Pentru prima dată, din 1990, social-democrații nu prind finala, candidatul PSD clasându-se pe locul al treilea, la două sutimi, adică aproximativ 2000 de voturi, în spatele candidatei USR, Elena Lasconi.

A doua zi, Ciolacu anunță că nu va contesta rezultatul votului și că își dă demisia din fruntea PSD. Revine asupra deciziei și conduce partidul spre o victorie la parlamentare, o săptămână mai târziu.

presidency.ro

Dacă Ciolacu nu s-a adresat Curții Constituționale, a făcut-o europarlamentarul Cristian Terheș, cu o sesizare prin care cere anularea primului tur al prezidențialelor.

După scrutinul parlamentar, pe 2 decembrie, CCR respinge cererea lui Terheș, validează primul tur și dispune organizarea celui de-al doilea tur.

În ziua de 2 decembrie 2024, în cadrul controlului pentru respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României, conferind efectivitate competențelor înscrise în Constituția României, precum și în respectul votului popular exprimat în primul tur al alegerilor prezidențiale din anul 2024, judecătorii constituționali au hotărât, cu unanimitate de voturi:

• respingerea ca neîntemeiată a cererii de anulare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României în cadrul primului tur de scrutin din data de 24 noiembrie 2024, formulată de Cristian Vasile Terheș;
• confirmarea și validarea rezultatului alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României, în cadrul primului tur de scrutin din 24 noiembrie 2024;
• organizarea celui de-al doilea tur de scrutin pentru alegerea Preşedintelui României în ziua de duminică, 8 decembrie 2024, la care participă domnul Călin Georgescu şi doamna Elena-Valerica Lasconi, în această ordine.

1. În temeiul art.146 lit.f) din Constituție, anulează întregul proces electoral cu privire la alegerea Președintelui României, desfășurat în baza Hotărârii Guvernului nr.756/2024 privind stabilirea datei alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2024 și a Hotărârii Guvernului nr.1061/2024 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea Preşedintelui României în anul 2024.
2. Procesul electoral pentru alegerea Președintelui României va fi reluat în integralitate, Guvernul urmând să stabilească o nouă dată pentru alegerea Preşedintelui României, precum și un nou program calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare.
3. Prezenta hotărâre este definitivă și general obligatorie, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi se aduce la cunoştinţă publică.”

La momentul deciziei, votarea începuse de câteva ore în diaspora. Aproximativ 50 de mii de români apucaseră să-și exercite acest drept.

Anularea prezidențialelor din România a provocat reacții internaționale, îndeosebi în tabăra Trump. În cele mai recente postări pe acest subiect, Elon Musk ridică o întrebare: „cum poate un judecător să anuleze alegeri și să nu fie considerat dictator?”

Ulterior, se întreabă când vor fi organizate alegerile. Călin Georgescu intervine, indicându-l pe Klaus Iohannis, care nu „oferă răspunsuri poporului român”, afirmă acesta.

Când ne alegem președintele

Pe 6 decembrie, de la Bruxelles, Klaus Iohannis transmite că „decizia Curții Constituționale este obligatorie pentru toată lumea și noi toți ne conformăm”.

Se întreabă „ce fac eu?” și răspunde, tot el, că va rămâne în mandat și după 21 decembrie, ultima zi a mandatului său de 5 ani, invocând alin. 2 al art. 83 din Constituție: „Președintele României își exercită mandatul până la depunerea jurământului de președintele nou ales”.

Apoi, transmite că „noul Guvern al României va stabili noi date la care se vor desfășura cele două tururi ale alegerii Președintelui României”.

Deci, încă o dată, se convoacă noul Parlament, se alege noul guvern, noul Guvern stabilește când vor avea loc alegerile prezidențiale în noua variantă”, comunică Iohannis, prezent la Consiliul European.

Noua coaliție formată după alegerile parlamentare, din PSD-PNL-UDMR și Grupul minorităților, alcătuiește Cabinetul Ciolacu 2, care este învestit pe 23 decembrie.

În a doua ședință, organizată pe 30 decembrie, Executivul nu a avut pe ordinea de zi și actul normativ care ar urma să stabilească un nou calendar al prezidențialelor.

Acest lucru s-ar putea întâmpla în prima săptămână a anului viitor. Însă, noua coaliție de guvernare a stabilit, deja, conform surselor, ca alegerile să fie organizate înainte de sărbătorile pascale. Astfel, primul tur ar urma să fie pe 23 martie, iar cel de-al doilea, pe 6 aprilie.

Conform acordului coaliției, candidatul comun la alegerile prezidențiale va fi Crin Antonescu.

CITEȘTE ȘI:

Victor Negrescu, despre intrarea în SCHENGEN și evenimentele care au marcat anul 2024: „Europei îi trebuie un plan pentru a evita criza”

2025, primul an sub semnul ”AMERICA FIRST”. Ștefan Popescu, analist politică externă: „Va fi și anul în care se va pune capăt războiului din Ucraina”

DEZVĂLUIRI șocante la 35 de ani de la DOBORÂREA avionului cu filmări ale jurnaliștilor străini: ”Epava nu mai există, va rămâne cu autor necunoscut”

Anul 2024 în ORIENTUL MIJLOCIU. De la conflictul Israel vs. Hamas/Hezbollah & Iran la răsturnarea regimului Assad în Siria