APEL. Klaus Iohannis, după ședința CSAT: „România a trebuit să facă față pandemiei într-un timp scurt. Vom depăși cu bine etapa dacă rămânem responsabili”

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că punctul principal al ordinii de zi a şedinţei Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) l-a constituit analiza noii Strategii Naţionale de Apărare a Ţării pentru perioada 2020 – 2024.

Principalele declarații:

• Am condus azi şedinţa CSAT în care au fost abordate mai multe teme relevante pentru apărarea şi securitate naţională. Punctul central l-a constituit analiza noii strategii de apărare pentru perioada 2020-2024. Vreau să vă prezint mai multe aspecte legate de siguranţa cetăţenilor.
• În primul rând, strategia a fost elaborată în contextul pandemiei. În aceste condiţii speciale, relaţiile de putere dintre actorii globali sunt perturbate, fapt care sporeşte volatilitatea şi impredictibilitatea. România a trebuit să facă faţă pandemiei într-un timp scurt, iar perspectiva evoluţiei ciclice a virusului obligă statul român să păstreze măsurile pe plan medical, al ordinii publice, pe asigurarea serviciilor publice şi mai ales în ceea ce priveşte creşterea rezilienţei economice.
• România e un stat care trebuie să-și apere cetățenii, care le asigură securitatea, le respectă drepturile. E țara care își apără valorile, interesele, simbolurile, bunurile naționale și resursele naturale, patrimoniul
• Am acordat un rol central colaborării stat – privat.
• Modernizarea cadrului legislativ rămâne un obiectiv prioritar.
• Conform Constituției, documentul va fi transmis Parlamentului și sper ca în cel mai scurt timp să fie aprobat.
• Am aprobat forțele armate ce pot participa la operațiuni în afara țării: 1940 militari și civili din Armată, cu 436 mai puțin decât anula acesta; 841 militari și polițiști de la MAI, mai puțini decât în acest an.
• Am aprobat programul pentru înzestrarea Armatei până în 2026. Resursele financiare fac posibilă realizarea obiectivului de modernizare a armatei.
• Numărul de infectări rămâne destul de constant, ceea ce înseamnă că ne menținem pe un platou. Vom depăși cu bine etapa dacă vom rămâne vigilenți și responsabili.

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

––––

O şedinţă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) va avea loc miercuri, sub conducerea preşedintelui Klaus Iohannis, în sistem de videoconferinţă specială.

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, pe ordinea de zi a şedinţei CSAT sunt incluse subiecte referitoare la: Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2020 – 2024; forţele armate ale României care pot fi puse la dispoziţie pentru participarea la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român în anul 2021 şi programul privind transformarea, dezvoltarea şi înzestrarea Armatei României până în anul 2026 şi în perspectivă.

Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2020 – 2024

În cadrul şedinţei CSAT vor fi analizate şi alte tematici de actualitate din domeniul securităţii naţionale, a arătat Administraţia Prezidenţială.

Şedinţa are loc la ora 12,00.

Klaus Iohannis, din nou la CCR

De asemenea, tot miercuri, judecătorii Curții Constituţionale discută miercuri, 27 mai, sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis privind neconstituţionalitatea unei legi iniţiate de PSD. Este vorba despre legea care prevede că învăţământul preşcolar, şcolar, preuniversitar şi universitar se poate desfăşura şi online pe perioada stării de urgenţă sau de asediu.

Legea criticată de Iohannis completează Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011 şi a fost transmisă de către Parlament şefului statului, în vederea promulgării, pe 23 aprilie.

Preşedintele Iohannis precizează că propunerea legislativă iniţiată de 29 de senatori PSD conţinea un singur articol şi avea ca obiect de reglementare exprimarea rezultatelor evaluării, după cum urmează: la nivelul ciclului de achiziţii fundamentale (clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a) prin nivelul atins, referitor la gradul de însuşire a competenţelor – în scopul eliminării presiunii notării asupra elevilor/părinţilor; la nivelul claselor a III-a şi a IV-a prin note de la 1 la 10 (în scopul familiarizării elevilor de vârstă şcolară mică cu specificul evaluării din ciclul gimnazial); la nivelul ciclului gimnazial secundar şi în învăţământul terţiar nonuniversitar, prin note de la 1 la 10 sau prin punctaje, în mod similar testelor internaţionale.