Articolul „absurd” din Codul Penal care îl nemulțumește pe Marton Arpad: „Deputații nu au cum să-și reangajeze angajații”

„Deși au trecut două luni de la depunerea jurământului, mulți deputați nu au angajați din varii motive: unul – că încă nu au reușit să parcurgă toată birocrația din Camera Deputaților; celălalt – o problemă nerezolvată a articolului 301 din Codul penal, un articol absurd care în teza a doua are chiar jumătate declarată neconstituțională, prin interpretarea cărei legi – care lege are prioritate aici, la noi, la Camera Deputaților, adică legea specială sau legea penală care a intrat în vigoare ulterior față de legea specială; acei deputați care doreau să continue cu aceiași angajați nu au cum să-și reangajeze angajații”, a declarat deputatul UDMR, Marton Arpad, potrivit stenogramei ședinței Biroului permanent din 20 februarie.

Deputatul UDRM s-a plâns că deputații care au fost realeși fie nu au angajați, fie angajații acestora din vechea legislatură trebuie să „lucreaze pe gratis”.

„Dar, în cazul acelor deputați care au fost realeși și care își reangajează aceleași persoane, pur și simplu această situație trenează de două luni, adică ori lucrează pe gratis oamenii, ori nu au oameni angajați în birouri. Problema trebuie să fie soluționată repede”, a spus Arpad.

Marton Arpad susține că foștii anagajați ai unui deputat reales sunt într-o „situație ingrată”.

„Deci, activitatea lor este una întreruptă, pentru câteva zile în mod necesar, dar de fapt este întreruptă de două luni. Adică persoane cărora din patru în patru ani li se întrerupe perioada de activitate, ceea ce știți foarte bine, va fi luată în considerare când ar trebui să fie pensionați, și se trezesc că pentru o perioadă de 20 de ani de activitate ies cu câteva luni mai puțin de activitate”, mai spune Marton Arpad.

Articolul 301 creează probleme nu numai pentru deputații realeși, dar și pentru șeful DIICOT, suține Arpad.

„Oricum, absurdul articolului 301, ca să vă dau un singur exemplu, ca să știți: Legea DIICOT-ului, aprobată printr-o ordonanță de urgență de Guvernul Cioloș, prevede pentru șeful acestei instituții posibilitatea și obligativitatea să numească în funcții persoanele respective. În mod evident, încalcă prevederea 301, dacă au fost în legătură de serviciu în ultimii cinci ani. Astfel, orice propunere ar avea șeful DIICOT-ului, persoana respectivă, dacă face o astfel de propunere către Ministerul de Interne, este caz penal pe 301″, a mai spus deputatul.

Articolul 301 din Codul penal este unul „absurd”, dar parlamentarii se „încăpățânează”.

„Deci, este un articol absurd pentru care ne încăpățânăm și nu lăsăm doar prima teză, adică pentru angajarea rudelor; ne încăpățânăm să o lăsăm așa, deși avem un proiect de lege care este în dezbatere la Comisia juridică. A fost pusă pe ordinea de zi, poate fi adoptată”, a spus deputatul.

Deputații nu au reușit să dea o interpretare corectă articolul și au solicitat procurorului general o clarificare, însă, raspunul primit nu a fost cel dorit și „de două luni trenează această situație”, mai susține acesta.

Aleșii UDMR sunt „foarte revoltați” de situația creată, mai spune reprezentatul acestora în Biroul Permanent.

„Și trebuie să vă spun: colegii noștri din grupul nostru parlamentar sunt foarte revoltați de situația lor pentru că sunt lipsiți de persoane care îi ajută.Trebuie să vă spun că în birourile noastre parlamentare se lucrează și avem nevoie de acești oameni”, a mai spus Marton Arpad.

Președintele de ședință, deputatul PSD Rovana Plumb a afimat că nouă conducere la Secretariatul general va rezolva problema.

„(…) Îi voi ruga să se uite și să urgentăm rezolvarea acestei situații”, a spus Rovana Plumb.

În replică, deputatul USR Cristian Ghinea i-a reamintit Rovanei Plumb că parlamentarii s-au angajat să rezolve această problemă, pe care Plumb a pus-o acum în sarcina Secretarului general.

„Doamna președintă, în prima ședința a acestui nou parlament a fost aceeași discuție și, din câte țin minte, domnul vicepreședinte propusese să fie o interpretare a Parlamentului pe acest articol. Eu așa rămăsesem cu ideea, că lucrăm la asta”, a spus Ghinea.

Deputatul PNL Cătălin Predoiu a intervenit cu o „clarificare”, susținând că „de fapt lucrurile se vor rezolva la Comisia juridică și după aceea în plen”.

„Prin scrisoarea Procurorului general se indică legea specială, adică legea privind statutul se aplică, deci nu s-ar aplica articolul 301; dar, cum ei nu pot da în clar o interpretare legală, s-a hotărât ca în Comisia juridică să propună un proiect de lege fie de modificare a articolului 301, fie de interpretare a articolului 301″, a spus Predoiu.

Liberalul a susținut că „mingea e la Comisia juridică pe problema juridică și va ajunge în plen”, iar în ceea ce privește problema administrativă, „lucrurile se vor urgenta acum, că s-a clarificat situația la Secretariatul General”, prin numirea Silviei Mihalcea în funcția de secretar general al Camerei Deputaților.

Președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, a transmis Parchetului General, o scrisoare, în luna ianuarie, prin care se solicita un punct de vedere privind posibilitatea interpretării reangajării personalului la cabinetele parlamentare ca un potențial conflict de interese.

În răspunsul formulat, procurorul general, Augustin Lazăr, susține că „nicio precauție în acest sens nu poate fi apreciată ca excesivă”.

„Fără a ne pronunța într-o problemă potențial litigioasă, ca opinie a Ministerului Public, apreciem că, în rezolvarea acesteia, vor trebui observate cu atenție, atât raportul dintre norma specială și cea generală, cât și cronologia normelor juridice incidente, ambele cu statut de lege organică. În actualul context normativ, înțelegem pe deplin preocuparea dumneavoastră de a proceda la aplicarea legii în conformitate strictă cu voința legiuitorului, nicio precauție în acest sens neputând fi apreciată excesivă”, se arată, în scrisoarea transmisă Parlamentului de procurorul general, Augustin Lazăr.

Articolul 301 din Codul Penal prevede că „fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obținut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soțul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică”.