Asaltul primarilor asupra parlamentarilor. Miza: 4 miliarde de euro de împărțit până la alegeri. ANI: „Imaginea României în MCV va fi afectată negativ”

O modificare legislativă aflată la un pas de finalizare în Parlament are toate premisele să tragă în jos România în raportul MCV al Comisiei Europene din ianuarie 2014. Este vorba despre aducerea aleșilor locali, de drept, în poziția de împărțire a banilor pentru proiectele regionale cu fonduri europene, prin eliminarea incompatibilității primarilor și președinților de consilii județene care sunt și reprezentanți în societățile comerciale locale ori regionale de utilități.

ANDRE JACQUES GARNERIN și primul salt cu parașuta. Google Doodle la 216 ani de la un moment istoric

Miza ar reprezenta-o  aproximativ 3,5 miliarde de euro, bani care vor fi alocați României, prin programul sectorial de Mediu în exercițiul bugetar 2014-2020, dar care vor fi împărțiți, pe proiecte, în primii doi ani, prin operatorii regionali din subordinea asociațiilor de dezvoltare intercomunitară (ADI). În plus, în următorii doi ani până la alegerile locale, pot fi încă absorbiți banii rămași necheltuiți din perioada 2007-2013 când România a primit 4,5 miliarde de euro pentru Mediu, din care mai mult de 60% numai pentru refacerea rețelelor de apă și canal.

SPORT David Popovici, provocare pentru înotătorul care a câştigat patru medalii de aur la JO Paris 2024

23:16

APĂRARE MApN: „A fost detectat un semnal de țintă aeriană de mici dimensiuni la 15 km de Chilia Veche”

23:10

La inisistența primarilor, USL a pus în mișcare trei inițiative simultane de modificare a legislației, aproape identice: una dinspre Guvern, una dinspre Camera Deputaților și alta dinspre Senat. Dacă la Guvern, proiectul de ordonanță de urgență al ministrului Liviu Dragnea s-a blocat în avizul negativ al Ministerului Justiției, Parlamentul a trecut peste observațiile ANI și este foarte aproape de a da votul final, în Senat, pentru ștergerea acestei incompatibilități din lege.

Dinspre ANI vine avertismentul legat de achiziții discreționare la butoanele cărora aleșii ar fi astfel în mod direct și de noi cazuri de corupție și de conflict de interese. De cealaltă parte, primarii aflați in această situație susțin că, în practică, nu au avut nicio legătură cu încredințarea contractelor . „Să spună atunci legea că primarii nu mai reprezintă comunitatea că pot să își pună eșarfa și să oficieze cununiile și atât. Altfel, trebuie amendată legea care ne pune bețe în roate”, spune liberalul Sorin Manduc, primarul municipiului Făgăraș, considerat incompatibil de ANI.

Sunt însă și situații în care aleșii locali și-au trimis reprezentanții în aceste societăți comerciale, evitând incompatibilitatea, fără ca accesarea fondurilor UE să fie afectată. „Eu mi-am dat demisia, iar plecarea mea n-a impietat cu nimic asupra accesării fondurilor. Probabil că se gândesc că din poziția aceea pot să supravegheze mai bine achizițiile, țin cu dinții de ele„, susține senatorul PDL Marius Bălu, fostul președinte al CJ Mehedinți.

De unde a pornit conflictul. Cum funcționează „schema ADI”

Disputa dintre primari și ANI, după ce 53 de dosare de aleși locali au ajuns în instanță pentru incompatibilitate, cu riscul pierderii mandatului, a pornit de la așa-numitele asociații de dezvoltare intercomunitară (ADI), forme de asociere la care localitățile și județele au fost, practic, obligate, aceasta fiind, în lipsa regionalizării, o condiție esențială în accesarea fondurilor de mediu de la Uniunea Europeană. Astfel, pentru că UE nu se implica în finanțarea rețelei de apă-canal a unei comune sau la modernizarea sistemului de utilități al unui oraș mic, dimensiunile proiectului fiind, pentru Comisia Europeană, nesemnificative, primarii s-au asociat în ADI. În aceste ADI, fiecare primărie sau CJ și-a trimis un om, de regulă șeful instituției, după o recomandare venită de la MAI în 2009, practică etichetată însă de ANI ca ilegală.

Aici se strâng proiectele tuturor primarilor, se ierarhizaeză și, printr-o societate comercială la care localitățile și județele devin acționari, se trimit la Bruxelles. Banii obținuți de la Comisia Europeană se cheltuiesc tot prin această societate comercială, așa-numitul operator reginal, care face licitațiile și alege firmele câștigătoare.

Miza o reprezintă câteva miliarde de euro. Aproximativ 3,5 miliarde ar urma să fie alocate, conform cifrelor avansate spre negociere în vară, proiectelor de Mediu în exercițiul bugetar 2014-2020, pe proiecte selectate, în  mare parte, până în 2016, plus ce a rămas nechetuit din cele 4,5 miliarde de euro alocate din 2007 până în 2013.

Cifrele avansate în vară de Ministerul Fondurilor Europene în negocierea cu Comisia Europeană, a propunerii de Acord de Parteneriat, nedefinitivate până la această dată

Dacă participarea aleșilor locali în ADI nu are nicio consecință juridică, prezența lor în Adunarea Generală a Acționarilor, dacă primăria se numără printre acționarii operatorului regional – cum se întâmplă de regulă – este incompatibilitate întrucât poate duce la conflict de interese, sancționat de Codul Penal.

„Nu ai o problemă juridică dacă ești membru în ADI, pentru că asociația nu poate lua nicio decizie. În ADI discută participarea fiecăruia și împărțirea fondurilor de la Ministerul Mediului. Apoi totul trece pe la companiile de apă care au AGA, în care fiecare acționar are un reprezentant, și CA ales de AGA”, explică pentru gândul senatorul PSD Darius Vâlcov, președintele Comisiei de Administrație din Senat, care a dat ultima formă a legii din Parlament, înainte de votul final.

Prezența în AGA a fost însă sancționată de ANI, pe considerentul că din conducerea operatorului regional un primar ar putea decide să-și aloce bani propriului proiect sau să direcționeze contracte propriei firme, cu atât mai mult cu cât analizele ANI arată că administrația locală are antecedente în acest sens. Aici vine noua lege.

Ultima strigare în USL până la ridicarea incompatibilității

Dincolo de proiectul de ordonanță de urgență abandonat, potrivit unor surse guvernamentale, pentru moment, de Ministerul Dezvoltării Regionale, după semnale negative de la Bruxelles, în Parlament au fost puse în mișcare două proiecte de lege care vin să tempereze nemulțumirile primarilor. Primul, inițiat de 6 deputați USL, între care și juristul Florin Iordache, este la un pas de votul final în plenul Senatului. Al doilea, aproape identic până la virgulă, vine din urmă, fiind depus de senatorul PSD Șerban Valeca, cu semnătura altor 16 colegi de partid. Așa cum estimează senatorul, cel mai probabil cele două se vor cupla. În privința votului, nu există emoții, USL având 122 de senatori din 174.

Acestora li se adaugă un al treilea proiect, cu conținut similar și aceiași deputați inițiatori, care modifică legea privind serviciile comunitare de utilități publice.

Pe scurt, parlamentarii intenționează să modifice legea administrației publice locale, acordându-le primarilor, viceprimarilor, președinților și vicepreședinților de CJ statut de membru de drept în ADI, eliminând incompatibilitatea. „Așa cum am propus noi, primarii devin reprezentanți de drept în AGA și atunci nu ar mai fi incompatibili. Situația actuală poate duce la o nebunie generală”, justifică Șerban Valeca.

Primarii ar urma să primească și opțiunea de a delega pe altcineva să îi reprezinte. „Legea asta face. Ca să nu semneze ca primarii, cei care nu doresc să facă parte din ADI, să împuternicească pe cineva Altfel, acum, după tot acest scandal, toți primarii vor evita să fie membri, dar, în realitate, tot ei se vor duce cu omul ăla la ședințe, doar că nu vor mai apărea ei în acte, atât”, susține președintele Comisiei de Administrație din Senat.

Fost primar PDL, Vâlcov admite la rândul său că, personal, a preferat să nu fie membru în AGA al companiei de apă Olt ca să evite incompatibilitatea. „În ADI trebuie să participle toate localitățile, dar nu neapărat primarii lor. Dar în comune, primăriile au 8-10 angajați, iar primarul n-are ce face, trebuie să fie cel care se duce să se roage la județ pentru câte un proiect. La țară, sunt foarte rare cazurile în care au un contabil, nu mai zic de administrator public. Sunt 2 portari, primarul și șeful de la școală. N-ai pe cine să delegi”, justifică el presiunea primarilor de comune pentru modificarea legii.

ANI: „Va afecta negativ imaginea României în MCV”

Agenția Națională de Integritate se opune însă vehement. „Opinăm că inițiativele legislative parlamentare de modificare a regimului juridic al incompatibilităților vizează aducerea în legalitate a unor situații de incompatibilitate, modificări care pot avea ca efect afectarea integrității în exercitarea demnităților și funcțiilor publice și apariția unor cazuri de corupție la nivel instituțional”, se arată în punctul de vedere al reprezentanților ANI, transmis la solicitarea gândul, precizând că incompatibilitatea a fost introdusă în lege din 2003 „pentru a preveni conflictul de interese”.

O opinie similară a fost transmisă Parlamentului ca punct de vedere al Guvernului față de initiative celor 17 senatori PSD. „Participarea primarului, viceprimarului, președintelui și vicepreședintelui consiliului județean în adunarea generală a acționarilor operatorilor regionali constituie un caz flagrant de incompatibilitate”, susține ANI, acuzându-i pe inițiatori că urmăresc „satisfacerea unor interese personale ale aleșilor locali cu scopul clar de a eluda, pe de o parte dispozițiile legale existente, iar pe de altă parte de a crea cadrul necesar pentru exercitarea atribuțiilor în stare de conflict de interese”

În plus, ANI „avertizează asupra faptului că prezentul proiect, dacă va fi adoptat în forma transmisă, va afecta negativ imaginea României în procesul de monitorizare a Comisiei Europene prin MCV”.

Horia Georgescu, președintele ANI. Foto: Mediafax

Concluzia Agenției de Integritate: „Nu se justifică promovarea unui astfel de act normativ, cu atât mai mult cu cât pe rolul instanțelor există litigii având ca obiect participarea primarilor în AGA operatorilor regionali, litigii în care instanțele au menținut ca temeinice actele emise de ANI”.

Senator PSD: Discuția noastră a fost „Hai să spargem buba”

Ideea a plecat de la primari, susține senatorul PSD Șerban Valeca, precizând că nu a existat vreun plan de sincronizare între inițiativele Camerei Deputaților, Senatului și Guvernului. „În iunie, am fost la o discuție în județul Constanța, cu aleșii locali și s-a ridicat foarte vehement această problemă, mai ales de către o doamnă primar (Mariana Gâju, vicepreședintele AcoR, n.red.). Problema de fond era: fie modificăm Legea administrației publice locale în sensul că primarul n-are voie să facă parte (din AGA operatorilor regionali, n.red.), dar au spus „Bun, dar noi răspundem dacă nu se face lucrarea bine”, fie în sensul că pot face parte , ei solicitând acest lucru. Discuția noastră a fost „Hai să spargem buba”. Situația trebuie rezolvată”, explică el.

Senatorul nu este descurajat de opoziția ANI. „Probabil, ca teză generală, ANI are dreptate. Dar trebuie să vedem realitatea: avem primării foarte sărace. Sunt primari în comune mici, în care, după blocarea angajărilor, nu mai au nici contabil. Avem primării cu 4-5 angajați. Cine să fie dacă nu primarul? Ori că e primarul acolo, ori că că e reprezentantul lui, face același lucru”, crede senatorul PSD.

Ministrul Liviu Dragnea discută cu senatorul PSD de Argeș, Șerban Valeca. Foto: Mediafax

Mai mult, inițiatorul ridicării incompatibilității nu vede un risc în a trimite primarii, de drept, la butoanele achizițiilor și ale atribuirii contractelor mari. „Eu cred că cei care nu sunt acasă cu mintea și vor să facă prostii, vor găsi o modalitate oricum. Numai o minte bolnavă se poate gândi să împartă banii firmelor sale”, consideră Șerban Valeca, luând în calcul „cei 1000 și ceva de primari care sunt acum în această situație de incertitudine”.

„Cifra de 1200 de cazuri nu are susținere în realitate și are ca scop inducerea în eroare a opiniei publice, în vederea creării premiselor pentru schimbarea legislației”, îl contrazice președintele ANI, Horia Georgescu, în opinia căruia „eliminarea unei incompatibilități care previne conflictul de interese va genera disfuncții grave în gestionarea fondurilor publice, fiind deja un fenomen de masă”.

Primar PNL cu decizie de incompatibilitate: „Eu nu m-am dus acolo să fur”

Premisa că primarii vor aloca discreționar banii europeni este contestată de cei care au fost desemnați să facă parte din AGA acestor operatori regionali. „Nu poate funcționa prezumția de vinovăție în locul prezumției de nevinovăție. Să mergem atunci pe principiul că toți furăm. Nu se poate! Eu nu m-am dus acolo să fur. M-am dus să-mi reprezint localitatea. Să spună atunci legea că primarii nu mai reprezintă comunitatea că pot să își pună eșarfa și să oficieze cununiile și atât. Altfel, trebuie amendată legea care ne pune bețe în roate”, consideră Sorin Manduc, primarul municipiului Făgăraș.

În vară, liberalul a primit o decizie de incompatibilitate de la ANI, pe care acontestat5-o însă în instanță și speră să câștige procesul. A intrat, la preluarea mandatului, în 2008, în Asociația de Apă Sibiu, împreună cu Klaus Iohannis, primarul Sibiului și Aristotel Căncescu, președintele CJ Brașov și alți 24 de aleși locali, unii dintre ei deja declarați incompatibili. Asociația a înființat SC Apă Canal S.A., societate în a cărei AGA au intrat toți primarii. Sorin Manduc confirmă că operatorul regional primește proiectele, obține banii, derulează licitațiile, dar susține că personal nu a avut nicio legătură cu acest lucru, chiar dacă Făgăraș a primit finanțare de 17 milioane de euro pentru 30 de kilometri de infrastructură de apă și 30 de kilometri de canalizare.

Sorin Manduc și Klaus Iohannis, PNL

„Noi decidem până în momentul în care se realizează lista investițiilor. De acolo mai departe se ocupă operatorul regional și doar îți spune la finalul licitației „vine firma X și face lucrarea”. Eu am aflat direct că s-a semnat, nici n-am știut când s-a făcut licitația. Am luat zero lei din această participare. Dacă aveam o firmă a mea, a colegului, era o incompatibilitate. Dar așa, unde este?”, susține liberalul.

În opinia sa, „primarul nu poate fi înlocuit cu portarul”.  „Noi n-am rupt ușa. Așa au fost procedurile. Tuturor ni s-a părut normal să meargă primarul care are putere de decizie. Am urmat calea fostului primar. Ar fi un act de lașitate să spun că mă retrag. Din patru în patru ani eu fac darea de seamă pentru ce am făcut sau n-am făcut în infrastructură. Bani la bugetul local sunt din ce în ce mai puțini, acum ne blochează și accesarea fondurilor europene”, crede Sorin Manduc.

Calea legală. Cum pot scăpa primarii de incompatibilitate

Există însă și situații în care aleșii locali s-au retras din ADI, și-au lăsat în loc un administrator din primărie sau din Consiliul Județean, fără ca prezența sau absența lor să influențeze absorbția fondurilor.

„Nu m-a obligat nimeni să intru în ADI. Am făcut parte câteva săptămâni, în 2010 sau începutul lui 2011 și când am aflat că legislația este ușor confuză și poate duce în zona de incompatibilitate sau de conflict de interese, mi-am dat demisia. Plecarea mea n-a împietat cu nimic asupra accesării de fonduri europene, județul Mehedinți accesând pe POS Mediu pentru apă și canal 72 de milioane de euro și după ce am plecat de la Consiliul Județean alte 24 de milioane de euro. Se poate desemna administratorul public sau un director economic sau tehnic”, explică senatorul PDL Marius Bălu, fostul președinte al CJ Mehedinți și membru al Comisiei pentru Administrație în care se dă tușa finală acestor proiecte de lege.

La solicitarea gândul, președintele ANI a precizat că varianta legală de reprezentare a primăriilor în AGA acestor societăți comerciale este trimiterea unui funcționar public, consilier local sau județean ori a oricărei persoane private în baza unui contract de mandat.

„În Adunarea Generală a Acționarilor a operatorilor regionali (societăți comerciale de interes local) pot fi desemnate de către consiliile locale, persoane a căror funcție deținută în cadrul autorității administrativ teritoriale nu este incompatibilă cu funcția de reprezentare respectivă (funcționari publici, consilieri locali, consilieri județeni, etc.). De asemenea pot face parte din Adunarea Generală a Acționarilor persoane desemnate, care ocupă funcții private, sau exercită profesii liberale și care pot reprezenta interesele autorităților administrației publice locale, în baza unui contract de mandat„, a explicat Horia Georgescu.