Prima pagină » Știri politice » Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului o acuză pe Ana Birchall de dezinformare și fakenews în legătură cu SIIJ

Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului o acuză pe Ana Birchall de dezinformare și fakenews în legătură cu SIIJ

Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului o acuză pe Ana Birchall de dezinformare și fakenews în legătură cu SIIJ
Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO) o acuză pe Ana Birchall, fost ministru al Justiției, de dezinformare și fakenews, cu privire la o postare pe Facebook despre Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ).

Potrivit AJADo, fostul ministru al Justitiei, Ana Birchall, a publicat pe data de 15 noiembrie 2019, pe Facebook, un text în care ar fi emis „o serie de dezinformari si fakenews-uri” cu privire la Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), „care demonstreaza grave carențe ale fostului ministru al Justiției în materie de cunoaștere a dreptului și a modului în care se înfăptuiește justiția”.

AJADO arată că SIIJ nu are nicio „suprapunere” de competențe, cum ar fi spus Ana Birchall.

„Competentele SIIJ derivă din lege, care a trecut inclusiv de CCR, iar competența SIIJ este determinată de calitatea persoanelor investigate, așa cum este și în cazul militarilor care sunt anchetați de parchetele militare. A admite că SIIJ are de competență înseamnă a admite implicit că DNA a funcționat ani de zile în acest mod, din moment ce o direcție de parchet creată pentru a investiga corupția a cercetat penal persoane, de exemplu, inclusiv pentru infracțiunii de fals ori de ucidere din culpă”, arată AJADO.

De asemenea, potrivit Asociației, explicațiile și argumentele privind competenșele și necesitatea înființării SIIJ au fost date nu doar credibil ci și detaliat în decursul timpului: Acestea sunt foarte simple: dacă pentru o infracțiune minoră comisă de un magistrat, chiar din culpă, competența de investigare aparținea parchetelor de pe lângă curțile de apel, cu atât mai mult pentru infracțiuni de corupție ori grup infracțional organizat, ce sunt infracțiuni complexe, competența de cercetare nu poate reveni unor procurori cu grad profesional sub nivelul curții de apel. Or, așa cum prevede legea în vigoare și în acest moment, atât în DNA cât și în DIICOT, acced procurori cu minimă perioadă de vechime, cu grad profesional inclusiv de parchet de pe lângă judecătorie, care aveau competența, până la înființarea SIIJ, să cerceteze magistrați pentru fapte de corupție ori criminalitate organizată. Dacă funcționau la parchetele corespunzătoare gradului profesional deținut respectivii procurori nu ar fi putut cerceta nici măcar o infracțiune din culpă ori privind regimul circulației pe drumurile publice săvârșite de un magistrat. Era un nonsens juridic ca magistrații care comit infracțiuni minore să poată fi cercetați doar de procurori cu grad minim de parchete de pe lângă curți de apel, dar pentru infracțiuni grave, complexe, să poată fi cercetați de procurori cu grad profesional de parchete de pe lângă judecătorii, care au fost promovați la DNA ori DIICOT fără nicio transparență, în baza unor interviuri obscure date în fața șefilor din cele două structuri de parchet. Aici însă există o problemă mult mai gravă”.

Potrivit AJADO, dacă demnitarii nu au o problemă că sunt cercetați de procurori din DNA cu grad de judecătorie, pentru magistrați problema este una „reală și serioasă”, deoarece modul de instrumentare a unui dosar poate deveni „un mijloc uriaș de presiune, atât asupra magistratului cercetat, cât și asupra colegilor acestuia, putând deveni chiar o amenințare la adresa independenței justiției, după cum, din păcate, dovedit s-a întâmplat în trecut”.

„Indiferent de infracțiunea cercetată, anchetarea judecătorilor și procurorilor trebuie să se facă de procurori selectați printr-un concurs organizat transparent, în mod independent și fără nicio influență politică, aleși dintre procurori cu grad și vechime suficient de mare pentru a garanta profesionalismul, obiectivitatea și maturitatea acestora. Or, exact această problemă a fost rezolvată de legiuitor prin modificările legilor justiției și înființarea SIIJ”.

AJADO arată că potrivit legii, numirea procurorilor din SIIJ se face exclusiv de CSM.

„Conform legii, toate dosarele privind magistrații trebuiau trimise de parchete la SIIJ după înființarea secției. Daca fostul ministru are dovezi despre vreun dosar de SIIJ în mod abuziv, în afara competenței sale, să facă public acest lucru”. Afirmația că în SIIJ se este o sfidare a Deciziei 33/2018 a CCR care a lămurit scopul înființării SIIJ din perspectiva garantării independenței justiției~, potrivit sursei citate.

AJADO este de părere că poziția fostului ministru Ana Birchall cu privire la SIIJ reprezintă „nu doar dezinformare și fakenews”, dar demonstrează „superficialitatea înțelegerii de către aceasta a unor chestiuni de drept lămurite în detaliu de CCR”.

„Reacția nefondată a fostului ministru al justiției Ana Birchall este cu atât mai gravă cu cât, conform Constituției, procurorii își desfășoară activitatea sub autoritatea ministrului justiției, iar din poziția de ministru al justiției doamna Birchall era de așteptat să fi știut aceste detalii juridice. Faptul că fostul ministru Ana Birchall, prin pozițiile pe care le-a avut în calitate de ministru al justiției și prin postarea de pe Facebook, s-a alăturat corului celor care refuză să vadă faptele, legea și deciziile CCR, alegând în schimb să dezinformeze opinia publică cu privire la SIIJ și la importanța acestei structuri de parchet pentru o reală independentă a judecătorilor și procurorilor, în beneficiul democrației și a cetățenilor români, nu poate fi decât condamnat public”, scriu reprezentanții AJADO.

Postarea la care AJADO face referire era un răspuns al Anei Birchall adresat premierului Viorica Dăncilă.

„Referitor la Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, nici până în acest moment nu s-a putut explica credibil și nu mi-ați putut explica credibil marile semne de întrebare privind suprapunerile de competență cu DIICOT și alte parchete prin extinderea competenței la toată cauza indiferent de calitatea persoanelor! Cu alte cuvinte de ce această secție trebuie să analizeze tot dosarul în condițiile în care este imposibil ca această secție să aibă expertiza DIICOT de exemplu. Sau… poate asta s-a urmărit, dacă analizăm solicitările SIIJ de preluare a unor dosare imediat ce au început să funcționeze; sau de ce se încalcă principiul separării carierelor judecătorilor și procurorilor”, scria Ana Birchall pe pagina sa de Facebook.

 

Citește și