Atenție, aterizează piticii lui Băsescu! Albă ca Zăpada s-a mutat peste drum de Palatul Cotroceni

Susținătorii noului partid prezidențial, Mișcarea Populară, ale căror semnături au fost aduse săptămâna trecută la Tribunalul București, provin cu precădere din județele în care PDL are, în ultima perioadă, tot mai mulți disidenți, de la primari la lideri de filiale sau în care actualii consilieri de la Palatul Cotroceni au legături puternice. În top 3 se află Constanța, Galați și Olt. Urmează Arad, Dâmbovița, Neamț, Argeș, dar și județe în care PDL-iștii ar putea avea surprize în perioada următoare: Dolj, Bistrița-Năsăud, Suceava, Brașov.

Până să se înființeze cu acte în regulă, Partidul Mișcarea Populară, anunțat în repetate rânduri ca fiind o Albă ca Zăpada în politică și al cărui semn electoral este mărul, a făcut deja două mutări. Prima: i-a făcut loc, prin statut, Fundației omonime în care președintele Traian Băsescu va intra după încheierea mandatului, la masa deciziilor din partid. A doua: și-a închiriat un sediu, până în 2018, chiar peste drum de Palatul Cotroceni.

În județe, unii dintre liderii sau parlamentarii PDL au deja explicații pentru valul de „trădări”. „E o chestiune subterană, se ocupă fostul senator Marius Necula și un consilier local nemulțumit. Au convins și membri PDL, dar nu membri marcanți. Sunt din fostul PLD care au trecut la PDL”, a identificat liderul deputaților PDL Mircea Toader, potențialii traseiști de la Galați. Alții n-au dat însă în filialele lor de niciun potențial trădător care să-i pună pe gânduri. „N-am nici primari care să plece, nici nu știu de membri care să fi semnat. Cu toate eforturile mele, n-am găsit pe nimeni până acum, nu-mi explic”, spune europarlamentarul Marian Jean Marinescu.

Cât plătește chirie partidul din Cotroceni

Primul termen pentru înființarea PMP a fost stabilit de Tribunalul București pe 22 august. Până atunci, partidul încurajat de președintele Băsescu să se înființeze și-a închiriat viitorul sediu central. Casa cu cinci camere și curte în care va funcționa viitorul partid al lui Băsescu se află pe strada Dr. Nicolae Turnescu, la nr I, chiar peste stradă de intrarea principală în Palatul Cotroceni.

Vila construită în 1910 i-a fost închiriată lui Eugen Tomac, președintele provizoriu al partidului, de Francisca Dolores Pascariu, un medic din București stabilit momentan în Noua Zeelandă, unde lucrează într-o companie farmaceutică internațională prezentă și pe piața din România. Contractul de închiriere a fost semnat, de altfel în numele proprietarei, de tatăl acesteia, Mihai Cojocaru, pentru o perioadă de cinci ani, contra sumei de 1200 de euro pe lună. Gândul a încercat să o contacteze pe Francisca Dolores Pascariu, însă fără rezultat.

În casa de pe Dr. Nicolae Turnescu nr. 1 a funcționat, până nu demult, o ceainărie. Foto: Răzvan Chiriță // Mediafax

Fondatorii PMP s-au fotografiat de altfel în curtea sediului, publicând poza pe site-ul fundației, fără a menționa însă locul în care a fost făcută.

Contractul de închiriere valabil până pe 22 iulie 2018, ca și actele de constituire a partidului sunt semnate, fără excepție, pe 22 iulie, chiar în ziua în care Elena Udrea anunța posibilitatea înscrierii partidului la tribunal a doua zi. Actele au fost parafate de avocatul Ina Vintilescu, soția fostului ministru PDL al Dezvoltării, Cristian Petrescu, actual membru fondator al PMP. Ina Vintilescu va fi de altfel cea care va reprezenta în instanță PMP.

Soția lui Petrescu a avut printre altele contacte de reprezentare și asistență juridică în procedură de expropriere pe autostrăzile A2 și A3, din care două semnate în 2004, în valoare de 285.000 de euro, respectiv 264.000 de euro și unul semnat în 2006, în valoare de 4.612.800 de lei. Cei doi sunt un cuplu din 2008.

Fundația unde va activa Băsescu, la masa deciziilor din partid

Așa cum arată statutul viitorului Partid Mișcarea Populară, pe care liderii nu au dorit să îl facă public la cererea ziariștilor, dar care se află la Tribunalul București, Fundația cu același nume în care președintele a anunțat că va activa cu certitudine după plecarea de la Palatul Cotroceni, are un loc asigurat la masa deciziilor.

Astfel, președintele Fundației Mișcarea Populară, funcție asumată în prezent de Marian Preda, ar urma să facă parte din conducerea partidului, în momentul în care ar decide să îi devină membru. Regula se păstrează și la nivel de județ.

Și președintele, dar și membrii fondatori ai Fundației, între care se numără consilierii prezidențiali Cristian Diaconescu, Daniel Funeriu și Sebastian Lăzăroiu, au câte un vot la Congresul partidului, unde se aleg liderii după înființare, cu aceeași condiție de a se înscrie în rândurile sale. La vârf, PMP ar urma să fie condus de 12 membri: președinte, prim-vicepreședinte, 5 vicepreședinți, alți 4 membri și președintele Fundației Mișcărea Populară, din ziua în care se înscrie în partid. Fiecare organizație locală va avea minimum 30 de membri din care 5 sau chiar 7 vor fi lideri. La primul Congres cota de reprezentare va fi de 1 la 100 de membri, numărul acestora nefiind cunoscut în prezent.

Primul test politic pentru care se încălzește PMP ar fi alegerile europarlamentare. Regula stabilirii candidaților pentru orice tip de scrutin, potrivit statutului, este cea a votului intern direct și secret. Dacă prezidențiabilul Mișcării Populare va ieși din votul tuturor membrilor, dintr-o listă propusă de conducere la care se adaugă câte un nume din fiecare filială, la europarlamentare, regula nu e la fel de clară. Lista de candidați propusă de conducere va fi completată de maximum trei propuneri din fiecare județ, decizia fiind a membrilor, fără a se menționa însă dacă este vorba despre toți aceștia sau doar de reprezentanți ai lor.

Criteriile de înscriere, arată, pe hârtie, similar cu cele ale partidelor deja consacrate. În scripte, partidul își propune să accepte ca membri doar oameni „corecți, onești și cu bună reputație în comunitate”, fără condamnări definitive „cu excepția situațiilor în care există reabilitare” și fără dosar de securitate cu decizie irevocabilă în instanță. Urmăriții penal sunt automat suspendați temporar. La înscriere, Mișcarea Populară cere CV, 15 zile timp de gândire dacă acceptă sau nu membrul și o declarație pe proprie răspundere din partea candidatului „privind apartenența la alt partid”.

Contactat de gândul pentru a face precizările pe care le consideră necesare, președintele PMP, Eugen Tomac a propus inițial o amânare, apoi nu a mai fost disponibil.

PDL nu e în alertă, „chiar dacă se dau telefoane subterane”. „Foștii PLD-iști” ar fi „trădătorii” identificați de partid

La înființarea noului partid, fondatorii, între care 4 foști PDL-iști – Eugen Tomac, Cristian Petrescu, Teodor Baconschi și Adrian Papahagi -, au adus puțin peste 49.000 de semnături de susținere. Peste 3.000 vin din Constanța, Galați și Olt. Peste 2.000 s-au strâns în Arad, unde este primar Gheorghe Falcă, unul dintre fidelii politici ai lui Traian Băsescu, Dâmbovița – unde Florin Popescu, un alt susținător fervent al președintelui a fost recent înlăturat de la conducere – , Botoșani, Dolj.

Aproape 2.000 au venit și din Neamț, una din primele organizații suspectate în sediul central al PDL din Modrogan că s-ar mobiliza pentru Mișcarea Populară. Peste 1.000 s-au strâns și în Argeș – unde 22 din cei 24 de primari se cer afară din PDL -, Prahova, unde influența Robertei Anastase este de notorietate, Brașov – în fieful lui George Scripcaru, apropiat politic al Elenei Udrea și al lui Traian Băsescu, dar și în Ilfov, București, Bistrița-Năsăud sau Suceava, acolo unde PDL se bazează pe lideri fideli conducerii actuale. La extrema cealaltă se află Buzăul cu doar 5 semnături și Harghita cu 9.

„Surpriza neplăcută este că un partid nou, care anunța că se va forma cu oameni noi, se construiește cu membri de la alt partid, de la PDL. Nu cunosc aceste liste de semnături, nu le-am văzut și nu știu dacă sunt membri PDL printre cei care au semnat pentru susținerea PMP. Uitându-mă în legea partidelor, mă întreb însă dacă prin articolul 18 nu se înțelege că toți cei care semnează pentru înființarea unui partid nu devin automat membri fondatori. E o problemă care trebuie discutată în Biroul Permanent al PDL”, susține Adriana Săftoiu, purtătorul de cuvânt al PDL.

Liderii PDL. Foto: Octav Ganea // Mediafax

Dacă în Modrogan eventualii semnatari „trădători” sunt încă o necunoscută, în județe PDL-iștii au identificat câțiva. „Nu este independentă de PDL acceastă mobilizare (la Galați, n.red.). e fostul senator Marius Necula, care s-a dus la PP-DD, acum e cu Mișcarea Populară, și mai e un consilier local nemulțumit care mobilizează. E o chestiune subterană. Sunt amestecați mai ales foști membri PLD care au intrat în PDL”, spune Mircea Toader, liderul deputaților PDL. În calculele sale, „niciun primar n-a trecut” însă și „nici în ce îi privește pe parlamentari nu sunt emoții”. „După mine, e o mare fâsâială. N-au oameni de valoare, chiar dacă se dau telefoane subterane. Dacă adună oameni care n-au mai făcut politică, jos pălăria. Până acum nu s-a văzut”, consideră Toader.

Europarlamentarul Marian Jean Marinescu, parte a conducerii PDL Dolj, este mai degrabă surprins de numărul mare de susținători din județ. „Nu știu să fie nimic (de tipul unui nucleu de susținere a Mișcării în județ, n.red.). Primari nu sunt, vă garantez. Nici nu știu de membri care să fi semnat. Cu toate eforturile mele, n-am găsit pe nimeni până acum, dar mă mai interesez”, spune Marinescu.

Secretarul general Gheorghe Flutur nu e însă alertat. „Nu pot să știu dacă pe aceste liste sunt și membrii PDL, dar cred că nu trebuie să privim egoist lucrurile”, crede Flutur.