„Biroul său este exact în fața uriașului palat al Parlamentului construit de Nicolae Ceaușescu, înlăturat în 1989, și de unde președintele Camerei Deputaților conduce ofensiva împotriva sa. Augustin Lazăr, în vârstă de 62 de ani, procurorul general al României, a avut în ultima perioadă multe ocazii de a medita asupra rezistenței sistemului judiciar român față de sistemul comunist al lui Ceaușescu, subiectul său predilect. Din 24 octombrie, este și el vizat de revocare de către Guvern. În acea zi, ministrul Justiției a lansat procedura contra sa, reproșându-i că a ținut «discursuri politice», «a contestat deciziile Curții Constituționale» și «a criticat judecători». Nu are nimeni niciun dubiu că această procedură este în realitate coordonată de la distanță de Liviu Dragnea, liderul Partidului Social-Democrat, care de doi ani deține controlul asupra Executivului din România de la Camera Deputaților, multiplicând atacurile contra sistemului judiciar”, comentează editorialistul Jean-Baptiste Chastand într-un articol publicat în cotidianul Le Monde sub titlul „În România, procurorii sunt îngrijorați de «presiunile autocratice» / Magistrații denunță intimidările Executivului, mai ales după demiterea șefei Parchetului anticorupție, în iulie 2018”, scrie Le Monde.
Fără a-l numi pe cel care este vizat de două proceduri pentru corupție, Augustin Lazăr îi denunță „pe cei care vor să disciplineze justiția acum pentru a reveni la anii 1990, când justiția română nu era decât o fațadă de acțiune a persoanelor cu funcții foarte înalte”.
Procurorul general amintește că, „prin aderarea României la UE în 2007, justiția devenise mai eficientă, cu sute de condamnări”.
„Augustin Lazăr vrea să apere această moștenire”, notează Le Monde.
„Eu le spun permament colegilor mei că trebuie să ne continuăm activitatea și să nu cedăm”, afirmă Lazăr, care contestă procedura de revocare. „Decizia va fi un test de rezistență pentru sistemul judiciar”, subliniază Lazăr, care speră să evite soarta fostei șefe a Direcției Generale Anticorupție (DNA), Laura Codruta Kovesi, nevoită să demisioneze în iulie după ce a încercat în zadar câteva luni să opună rezistență unei proceduri similare.
„De atunci, activitatea Parchetului anticorupție, o instituție destul de populară în România, este afectată”, subliniază editorialistul Le Monde. „Mulți dintre colegi se tem”, afirmă un procuror citat de cotidianul Le Monde sub protecția anonimatului.