Aurelia Cristea e membră PSD de 20 de ani. S-a dedicat partidului mai înainte chiar de a intra la facultate, de când era contabil-șef la Huedin. Iar partidul s-a revanșat. Aurelia Cristea a încasat timp de patru ani salariile de la CSA, considerate azi „obscene” de liderii săi de partid, a intrat în Parlament și azi își croiește lin drumul spre Guvern. Cu ochelarii pe vârful nasului, Aurelia Cristea a citit de pe fițuicile Mariei Grapini și și-a notat conștiincios tot ce i-a suflat consilierul Mircea Giurgiu la audierile din Parlament. Dar a reușit: cu 16 voturi „pentru” în Comisiile de Muncă și Protecție Socială, partidul a făcut-o ministru. Ministru pentru Dialog Social.
Mircea Giurgiu, prim-sufleur
Cu taiorul violet stâns bine pe talie, cu părul prins în coadă, Aurelia Cristea pășește în sala Comisiei încrezătoare. Întinde mâini, culege complimente, trece zâmbind și pe la Putere și pe la Opoziție și se așază calm pe locul rezervat pe care i-l arată din start cel care nu deține portofoliul, dar are răspunsurile, gata să i le sufle, ca la matineu. Mircea Giuirgiu a fost deputat. De la PDL la PSD, de la PSD, consilier, la ministerul lăsat azi de Doina Pană. „Cu ce vrei să începi? Hai să începem așa…”, îi face Giurgiu încălzirea cât timp parlamentarii se lasă așteptați.
În stânga e un loc liber. Maria Grapini apare intempestiv și îl ocupă: „Venim mai aproape de tine, să te susținem”. Iar politicienii își țin promisiunile. Cât PNL, PSD și PDL se ceartă să stabilească dacă audiază sau nu noul ministru, întorc Constituția pe toate fețele ca să voteze apoi, cum era de așteptat, că pot continua, Maria Grapini intră în febra lecțiilor: „Nu-ți face griji, orice ai nevoie, sunt aici, o să fie bine”.
Mircea Giurgiu, suflându-i ministrului desemnat pentru Dialog Social
„Guvernanță, guvernare…” și o hartă. A problemelor
După un sfert de oră și mai bine, Aurelia Cristea dă testul de ministru. Cu ochelarii pe vârful nasului citește apăsat, cu pauze lungi, idei împânzite pe o coală A4, girate anterior de Mircea Giurgiu. Din când în când, se poticnește. „Cred că acest minister are o contribuție esențială pentru ceea ce poate însemna în viitor o guvernanță… O guvernare participativă”.
Arar, apare câte un proiect. „Voi pune un accept deosebit pe dialogul la nivel local, să facem o identificare printr-o hartă a tuturor problemelor pe care le avem și să găsim din timp soluții”. Mai des, cuvinte goale. „Vă asigur că voi continua tot ceea ce s-a întreprins la Minister așa încât să găsim până în septembrie un consens între sindicate, patronate și Guvern. E o mare provocare”.
Gâlceava Opoziției și strategia PSD
Hulpavi de carne de ministru, parlamentarii Opoziției se întrec în întrebări: „Ați fost membru al Consiliului CSA, acum parte a ASF. Ce părere aveți despre salariile din ASF?”, „Guvernul USL a tăiat 1,7 miliarde de lei din bugetul pentru protecție socială. Cum veți acomoda decalajele uriașe de salaarizare între învățământ, sănătate și administrație publică?”, „De ce v-ați făcut studiile superioare abia în 2008?”, „Dați-ne trei nume de sindicate, patronate cu care vreți să discutați. Iar la cursurile de formare e bine să mergeți și dumneavoastră!”
Din băncile opuse, PSD-iștii calculează rece și strategic: ba se asigură că mai întâi se pun întrebările la grămadă, să nu mai fie timp și loc de prea multe răspunsuri, ba iau cuvântul să încălzească o dispută. PSD trage de timp, Mircea Giurgiu de partea cealaltă a mesei, șoptește pe îndelete candidatei, răspunsurile unul câte unul. Când nu le știe sau nu le găsește nici pe internet, dă, scurt, un telefon. Pe masa Aureliei Cristea aterizează foi. O consilieră împinge o pagină cu răspunsul corect subiliniat cu marker. Pe o coală împăturită, Maria Grapini îi scrie mărunt ce să răspundă.
Piruetele ligvistice ale Mariei Grapini: „Trecând peste malizio…”
Până săptămâna trecută susținător declarat al Guvernului Ponta, liberala Cristina Popcora se înfige în corul sufleurilor: „Sigur, dacă domnul Mircea Giurgiu termină să vă dicteze, e bine. Dacă nu, vă ascultăm și pe dumneavoasră, că sunteți consilier al ministrului”.
Mircea Giurgiu zâmbește larg. Pe sub masă își agită degetele, unul câte unul, pe dunga pantalonilor. Scoate telefonul mobil, caută ceva, apoi, impasibil, cu palma la gură, își duce misiunea la capăt.
„Domnul consilier, o întreb pe doamna nu pe dumneavoastră, lăsați-o că a făcut facultatea”, sare ironic liberalul Marin Cotescu, scuturându-i CV-ul.
Alături, minoritățile fac o concesie, dar numai una. „Am citit și eu CV-ul. Mie îmi inspiră încredere. Dar azi e o zi tristă. Mă întreb cum se face un Guvern al României fără doamna Grapini. E o zi tristă pentru noi”, o înțeapă Gheorghe Firczac pe susținătoarea principală a ministrului propus. Ironia, și nu tastatura, o pune însă pe Maria Grapini într-o nouă încurcătură lingvistică. „Trecând peste malizio… Mă rog, ați fost malițios cu mine, nu știu dacă ați vrut să glumiți”, se repliază fostul ministru, trecând la ordonarea de al 1 la 7 a atribuțiile ministrului pentru Dialog Social, în locul candidatei.
„Doamna învățătoare…”, o oprește Andreea Paul. „Vă audiem pe dumneavoastră?”, sare Marin Cotescu. Grapini continuă însă, imperturbabil, apărarea: „Nu este nicio vină că a făcut facultatea mai târziu. Are toată experiențe necesară”.
La urmă, justificarea: „Nu m-am uitat pe foiță, m-am uitat pe întrebări”
Cearta strategică își atinge sciopul. Din băncile PSD se dă verdictul: „Având în vedere că în două minute mai avem o audiere, să facă doamna ministru o sinteză în 5 minute, iar restul răspunsurilor să le trimită pe mail celor interesați”. Aurelia Cristea răsuflă ușurată. În 5 minute asigură. „De toată disponibilitatea”. Promite. „Toate problemele pot fi soluționate doar prin dialog”. Și pleacă. „Cred că am atins în mare parte problemele. N-aș vrea să mă refer la subiecte care nu fac parte din portofoliul meu. Cât despre CV-ul meu, pot să vă pun la dispoziție cartea mea de muncă pentru a vedea că totul este conform. Companiile în general plătesc ceea ce știi. Eu am fost una dintre persoanele care mi-am crescut întâi copiii, apoi mi-am continuat studiile”.
La vot, majoritate fără emoții. Maria Grapini o pupă apăsat pe obraji, PSD-iștii fac și ei rând la sărutat de mâini. Au deja de-a face cu un ministru.
În urmă, Grapini trage linie: „Ce tupeu nesimțit! Uaaaaa. Ce tupeu au unii! O să primești o tonă de interpelări, te anunț”.
Înainte de a pleca, Aurelia Cristea încearcă o explicație. Nu e negigură, spune, ci doar „e firesc” să-i stea consilierii aproape, chiar dacă, oficial, nu e încă ministru. „Cred că e firesc să fie consilierii lângă mine. Eu mi-am notat întrebările, am încercat să fiu atentă la întrebările colegilor. Dacă dânșii au simțuit nevoia, eu n-am simțit nevoia asta”, se justifică încurcată. Admite și că Maria Grapini i-a înmânat o foaie. „Ați văzut că nu m-am uitat pe foiță, m-am uitat striict pe întrebări”, mai încearcă o scuză.
De mâine, Aurelia Cristea va fi ministrul pentru Dialog Social.