Aurescu: UE să se implice mai hotărât în vecinătățile sale; Dacă eșuăm, ce rol global ne putem asuma?

„Contextul actual de securitate din vecinătatea UE, atât vecinătatea estică, cât și vecinătatea sudică impune cu necesitate o reflecție strategică a celor mai bune modalități de răspuns la nivelul Uniunii Europene (…) MAE a fost activ pe această dimensiune la nivelul UE, am elaborat un document de poziție care a circulat recent la Bruxelles și în toate statele membre, el conține viziunea noastră asupra modalității în care UE trebuie să se raporteze la evoluțiile de securitate actuale și viitoare”, a declarat, joi, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, la lansarea seriei de dezbateri interactive „Dialoguri@MAE„, dedicate unui schimb de idei nemijlocit și contactului direct între reprezentanții MAE și cei ai societății civile, în scopul informării asupra temelor relevante de politică externă și a facilitării dialogului pe aceste subiecte.

Tema primei dezbateri a fost revizuirea Strategiei europene de securitate, în contextul în care Consiliul European din iunie este dedicat securității și apărării, urmând să abordeze reexaminarea acestui document care datează din 2003.

„Am propus revizuirea Strategiei de securitate a UE. Un asemenea demers ne permite să convenim împreună asupra riscurilor și amenințărilor la care este supus continentul și statele noastre și să elaborăm, inclusiv prin prioritizare, un răspuns comun (…) Din perspectiva noastră, UE are un rol important nu doar în plan politic, economic, social, sau al asistenței și dezvoltării dar și în sfera securității. Acest rol a fost pus în evidență în 2003 când actuala Strategie europeană de securitate a fost adoptată”, a afirmat Bogdan Aurescu, subliniind că, între timp, mediul internațional de securitate s-a schimbat în mod semnificativ.

„Pe fondul instalării crizei financiare globale, aspectele de securitate la nivelul UE au fost împinse cumva la nivel secundar, această situație s-a modificat fundamental odată cu transformările majore la care asistăm astăzi în vecinătatea UE, la est și la sud. Din nefericire, UE se confruntă astăzi cu un veritabil arc de instabilitate profundă la frontierele sale iar răspunsul nostru trebuie să fie cât mai unitar și coordonat (…) Ne aflăm în prezent într-o nouă etapă care necesită o reexaminare atentă a actualelor realități. Această reexaminare poate lua forma unei strategii de securitate noi sau revizuite sau, eventual, a unei strategii globale a UE”, a subliniat șeful diplomației, precizând că MAE a promovat încă din 2012 necesitatea revizuirii strategiei de securitate.

Bogdan Aurescu a atras atenția că securitatea europeană este afectată la est de „asertivitatea în creștere a Federației Ruse, care a recurs la schimbările ale frontierelor și la o conduită în afara dreptului internaționale”.

„Alterarea integrității unui stat, recurgerea la forme hibride de război, utilizarea altor tipuri de presiuni politice sau economice, inclusiv în domeniul energiei, reprezintă acțiuni cu impact negativ și pe termen lung asupra întregului continent și constatăm, din păcate, că aceste acțiuni sunt însoțite și de luări de poziție amenințătoare sau provocatoare”, a spus Aurescu, referindu-se la declarațiile din ultimul timp ale MAE rus.

În acest sens, ministrul de Externe a salutat poziția de miercuri a NATO, reiterând faptul că ea „reflectă întocmai poziția României față de aceste mesaje”. „Repet faptul că nu suntem deloc intimidați de acest tip de retorică”, a susținut oficialul român.

Totodată, ministrul de Externe a subliniat faptul că în sud UE trebuie să facă față „dispariției controlului efectiv al unor frontiere pe largi segmente de teritoriu”, fapt ce fragilizează statele și „generează probleme multiple și interconectate, terorism, migrație necontrolată, trafic ilegal de persoane și substanțe interzise”, precum și probleme structurale cum sunt cele referitoare la radicalizare, lipsa oportunităților și educației pentru tinerele generații.

„Acestea creează un mediu propice ascensiunii de entități non-statele precum ISIL sau Daesh, care pun sub semnul întrebării prin acțiunea lor valorile și principiile noastre din cadrul UE”, a afirmat Aurescu, subliniind că în acest context UE trebuie să aibă o viziune strategică, deoarece dispune de resurse relativ limitate, iar economiile multor state membre continuă să se confrunte cu dificultăți.

„În ce ne privește considerăm că vecinătățile UE trebuie să fie mai bine reflectate într-un viitor document programatic (…) Trebuie ca UE să se implice mult mai hotărât atât în est cât și în sud, inclusiv prin recurgerea la abordarea cuprinzătoare în materie de conflicte, inclusiv cele prelungite, și crize. Dacă eșuăm în imediata noastră vecinătate, ce rol ne-am mai putea asuma ca Uniune la nivel global?”, a afirmat Bogdan Aurescu, apreciind că UE trebuie să continue dezvoltarea capacităților sale civile și militare, în condițiile în care dispune de „o experiență bogată” acumulată în peste 30 misiuni civile și militare.

Șeful diplomației a punctat faptul că România e „pro-activă” în susținerea politicii comune de securitate și apărare, ultimele statistici plasându-ne pe locul șase între contributorii UE cu personal secondat la misiunile și operațiunile sub egida Politicii de securitate și de apărare comună și pe locul întâi la personal contractat.

De asemenea, Bogdan Aurescu a evidențiat faptul că relația UE-NATO se impune să fie „mai bine valorizată”.

În ceea ce privește securitatea energetică, este important ca UE să dezvolte conceptul de realizare a Uniunii Energetice. „Aceasta va avea un rol major în întărirea coeziunii și solidarității între statele membre, implicit fiind consolidată capacitatea Uniunii de a face față crizelor sau presiunilor externe”, a spus ministrul.