Avocatul surpriză care încearcă să-l scape pe Nicușor Constantinescu de 5 ani de pușcărie: ”Eu îl reprezint”

„Am depus delegație de reprezentare la Înalta Curte de Casație și Justiție”, a precizat, pentru MEDIAFAX, Alina Bica.

Fostul președinte al Consiliului Județean Constanța a fost condamnat, pe 29 iunie, la cinci ani de închisoare cu executare în dosarul Centrului Militar Zonal, decizia Curții de Apel Constanța fiind definitivă. Nicușor Constantinescu a apelat la o cale extraordinară de atac și a contestat decizia la Înalta Curte de Casație și Justiție.

În rechizitoriul procurorilor se arăta că, în perioada 2009 – 27 noiembrie 2013, Nicușor Constantinescu nu și-a îndeplinit sau și-a îndeplinit în mod defectuos, în mai multe rânduri, obligațiile de președinte al CJ Constanța, potrivit articolului 76 din Legea 446/2006.

Conform acestui articol „consiliile județene/locale și ale sectoarelor municipiului București sunt obligate să asigure centrelor militare din raza lor de activitate terenurile, localurile, instalațiile de telecomunicații, sistemele și serviciile informatice, autoturismele, alte dotări și materiale, precum și fondurile necesare desfășurării activității specifice, potrivit normelor stabilite prin hotărâre a Guvernului”. Astfel, în raport de funcția publică deținută, Nicușor Constantinescu nu a asigurat finanțarea Centrului Militar Zonal Constanța, neefectuând reparațiile necesare la sediul acestuia, și a dispus rezilierea contractelor pentru furnizarea de utilități și servicii de pază necesare funcționării în condiții normale a acestei instituții, potrivit DNA.

Procurorii îl acuzau pe Nicușor Constantinescu și că a încercat de mai multe ori să evacueze instituția din sediul pe care îl ocupa, fapte care au provocat vătămări ale drepturilor și intereselor legale ale Ministerului Apărării Naționale, precum și pagube acestei instituții.

Potrivit anchetatorilor, tot din anul 2009, Nicușor Constantinescu nu ar mai fi asigurat piese de schimb și consumabile pentru sistemele informatice din dotarea Centrului Militar Zonal și, la cererea Consiliului Județean Constanța, au fost întrerupte și serviciile de telefonie prestate de diverși operatori, „posibilitățile de comunicare ale unității militare fiind paralizate”.

În aceeași perioadă, Consiliul Județean Constanța ar fi adoptat două hotărâri prin care s-ar fi dispus evacuarea Centrului Militar Zonal din sediul pe care îl ocupa, însă ambele au fost anulate ca urmare a unor acțiuni în justiție.

În 2010, Nicușor Constantinescu ar fi dispus rezilierea contractului de pază a sediului Centrului Militar Zonal, motiv pentru care paza clădirii a fost asigurată de către personalul unității, deși în interior se află armament și muniție de război, precum și documente clasificate, preciza DNA.

Activitatea Centrului Militar Zonal Constanța a fost serios tulburată din cauza lipsei mijloacelor de comunicare, a utilităților și a serviciilor de pază, după rezilierea de către Nicușor Constantinescu a contractelor prin care acestea erau asigurate. În anul 2011, Consiliul Județean Constanța a finanțat Centrul Militar Zonal cu 1.705 lei, în anul 2012 suma alocată unității a fost zero lei, iar în anul 2013 a fost achitată suma de 255.792 de lei, pentru servicii prestate de unii furnizori, în anii precedenți, preciza DNA.

Sumele repartizate de Consiliul Județean Constanța Centrului Militar Zonal au fost însă insuficiente, unitatea militară înregistrând debite importante la furnizorii de utilități care au formulat acțiuni în justiție pentru recuperarea acestor sume.

Aceste demersuri reținute în sarcina lui Nicușor Constantinescu au provocat un prejudiciu material patrimoniului Ministerului Apărării Naționale în cuantum de 67.211,32 de lei, au stabilit procurorii.