Bacșișul este pe cale să fie fiscalizat. Cum se vor împărți banii primiți în plus de ospătari și barmani? Eugen Teodorovici: „Este cea mai bună formă de bacșiș la nivel mondial”

Orice client care va dori să recompenseze un ospătar sau un chelner pentru serviciile primite ar urma să primească un bon fiscal pe care să fie evidențiat bacșișul, conform proiectului care a primit raport de adoptare, marți, în Comisia de buget a Camerei Deputaților, la trei ani după ce a fost depus în Parlament și a trecut de votul Senatului. Fostul senator PSD Eugen Teodorovici, inițiatorul proiectului, spune că soluția pe care a propus-o este un ajutor pentru HoReCa și cei din domeniul o cer și o așteptată de mulți ani.

Proiectul de lege care reglementează bacșișul a ajuns să fie înregistrat la Camera Deputaților, for decizional în acest caz, pe 21 octombrie 2019, la câteva zile după ce primise votul favorabil în Senat.

De atunci, au urmat schimbarea Guvernului, declararea pandemiei de COVID-19 și o nouă legislatură. Trei ani mai târziu, parlamentarii din Comisia de buget a Camerei Deputaților au introdus pe ordinea de zi proiectul, pentru care marți au dat un raport de admitere. Asta înseamnă că Proiect de Lege pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 10/2015 pentru organizarea Loteriei bonurilor fiscale, precum şi pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale poate intra în următoarea fază, de introducere pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților, după ce primește toate avizele și rapoartele cerute. Dacă legea este adoptată în plen și trece de etapa controlului de constituționalitate, va fi trimisă pentru promulgare președintelui Klaus Iohannis. După promulgare, legea s-ar aplica la trei zile de la publicarea în Monitorul Oficial.

Deputații din Comisia de buget au stabilit că noile norme vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2023, iar amenzile pentru nerespectarea prevederilor legate de bacșiș, considerată contravenție, vor fi cuprinse între 2.000 la 4.000 lei potrivit profit.ro. Raportul de adoptare cu amendamentele admise a primit 20 de voturi ”pentru” și 2 admițeri.

„E bine, totuși, că soluțiile bune propuse se votează și sperăm să fie și aplicate. Nu mă miră că au trebuit să treacă trei ani, pentru că, din păcate, nu este prima soluție propusă de mine care a trebuit să stea prin sertarele clasei politice din Parlamentul actual – un alt exemplu vă dau și cu Autoritarea Națională Vamală, și cu banca de dezvoltare propuse, care abia anul acesta au prins viață”, a declarat fostul ministru al Finanțelor, pentru Gândul.

Oamenii din HoReCa erau practic împinși la o ilegalitate

Eugen Teodorovici a explicat istoricul acestui proiect, elaborat la solicitarea HoReCa.

„Este o măsură necesară pentru HoReCa. Această formă propusă de mine în 2019 privind bacșișul este o măsură pe care HoReCa a cerut-o în 2015, atunci când eu, printr-o ordonanță de urgență, în martie 2015, am legalizat acest bacșiș, pentru că HoReCa, la vremea respectivă, a cerut în mod insistent. Au trecut șapte ani, este un lucru bun că s-a votat (în Comisia de buget – n.r.).

Sper să fi rămas în forma pe care am propus-o eu, adică să fie o măsură opțională, să fie obligații de plată față de statul român, să se împartă obligatoriu între angajații acelei entități, nu să-l ia patronul, și, la fel, venituri cu care angajatul să poată să meargă în fața unei instituții financiare, să ceară o finanțare și să invoce ca și venit acest bacșiș”, a mai spus fostul ministru al Finațnelor.

Eugen Teodorovici crede că ar fi bine ca acest proiect să fie cât mai repede promulgat, pentru ca „HoReCa să intre în legalitate”, explicând că s-au văzut multe situații în care se lasă bacșiș și sunt forme „inventive” de a lua bacșiș, fără a avea temeiul legal să fie luat. „Deci, oamenii din HoReCa erau practic împinși la o ilegalitate”, a spus Eugen Teodorovici

„Din punctul meu de vedere, este cea mai bună formă de bacșiș la nivel mondial”, a spus fostul ministru de Finanțe.

Ce înseamnă bacșișul

Proiectul are și aviz favorabil de la Comisia de disciplină și imunități, dar și de la Consiliul Legislativ și Consiliul Economic și Social, și mai trebuie să primească raport de la Comisia pentru Industrii a Camerei Deputaților.

„Soluţiile legislative preconizate au în vedere completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.28/1999, urmărindu-se, în principal, definirea bacşişului în vederea evidenţierii acestor sume pe bonul fiscal, cu scopul delimitării clare a acestora de veniturile încasate de operatorii economici pentru livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor direct către populaţie şi asigurării fiscalizării bacşişului, potrivit Codului fiscal.

Astfel, bacşişul se defineşte ca fiind orice sumă de bani oferită în mod voluntar de client, în plus faţă de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate de către operatorii economici care desfăşoară activităţi corespunzătoare codurilor CAEN: 5610 – «Restaurante», 5630 – «Baruri»”, a arătat comisia citată.

Potrivit proiectului adoptat de Senat, bacșișul nu poate fi asimilat unei livrări de bunuri sau unei prestări de servicii. Bacșișul este definit în vederea evidențierii acestor sume pe bonul fiscal, instituirea obligației de evidențiere pe bonul fiscal a bacșișului încasat de la clienți, în cazul serviciilor de restaurant, baruri și alte activități de servire a băuturilor, indiferent de modalitatea de plată a acestuia. Evidențierea bacșișului pe bonul fiscal nu este obligatorie pentru livrările la domiciliu.

Actul interzice condiționarea, sub orice formă, a livrărilor de bunuri sau a prestărilor de servicii de acordarea bacșișului. Se instituie obligația operatorului economic de a înmâna clientului o notă de plată, în prealabil emiterii bonului fiscal. Nota de plată va conține rubrici destinate alegerii de către client a nivelului bacșișului pe care acesta dorește să îl ofere.

Nivelul bacșișului oferit de client poate varia între 0% și 15%. Operatorul economic este obligat să distribuie integral salariaților sumele provenite din încasarea bacșișului și să le înregistreze în contabilitate pe seama conturilor de datorii.

În situația în care plata contravalorii consumației se face prin ordin de plată și se emite factură, bacșișul se evidențiază distinct pe aceasta. Se lasă la opțiunea operatorului economic, posibilitatea marcării bacșișului pe același bon fiscal cu bunurile livrate și serviciile prestate sau pe un bon fiscal distinct, în funcție de situația de fapt, respectiv de momentul în care valoarea bacșișului este cunoscută de către emitentul bonului fiscal.

Bacșișul se introduce în baza de date a aparatelor de marcat electronice fiscale sub formă de articol, cu denumirea „bacșiș”.

Banii din bacșiș pot ajunge în HoReCa și la peste un miliard de lei pe an

Pentru salariat, sumele provenite din bacșiș sunt calificate ca venituri din alte surse, fiind supuse impunerii prin reținere la sursă la momentul acordării veniturilor de către plătitorii de venituri. Astfel, veniturile nu se cuprind în baza de calcul a contribuției de asigurări sociale.

„După abrogarea prevederilor care reglementau modul de definire, înregistrare și fiscalizare a bacșișului, respectiv OUG nr. 8/2015, organizațiile profesionale și patronale din domeniul HORECA au solicitat public, în repetate rânduri, să analizeze posibilitatea introducerii unei noi reglementări legale a bacșișului în acest domeniu. În prezent, în România, bacșișul reprezintă o practică întâlnită frecvent, în special în domeniul restaurantelor și barurilor, valoarea totală a sumelor de această natură plătite și respectiv încasate fiind considerabilă”, arata expunerea de motive a proiectului.

Conform proiectului inițiat de fostul senator Eugen Teodorovici, la momentul elaborării, în 2019, valoarea bacșișului încasat în sectorul economic vizat era între 750 de milioane lei și 1,5 miliarde de lei.

„Cifra de afaceri a sectorului economic vizat este semnificativă la nivelul economiei naționale, circa 15 miliarde de lei, ceea ce înseamnă că și valoarea bacșișului încasat în acest sector este semnificativ, în evaluarea noastră fiind între 750 milioane de lei și 1,5 miliarde de lei. Aceste venituri ale angajaților din sector sunt nefiscalizate”, conform sursei citate.

Forma adoptată de Senat a proiectului de lege pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 10/2015 şi pentru completarea OUG 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale:

PLx 476 / 2019 – forma adoptata de Senat by Gandul.info on Scribd