Barna, despre proiectul privind abuzul în serviciu: Unica preocupare e rezolvarea unor probleme personale ale oamenilor din camarila PSD, începând cu Dragnea

„PSD este incapabil să ducă România într-o direcție de dezvoltare, arătând exact ceea ce ne-a arătat pe tot parcursul anului, că singura preocupare exclusivă și unică este sabotarea justiției și rezolvarea unor probleme personale ale oamenilor din camarila PSD, începând cu președintele Liviu Dragnea. Toate aceste inițiative pe care le-am văzut de la domnul Rădulescu și de la ceilalți parlamentari par să creeze un mecanism prin care furtul din bani publici să devină aproape un exercițiu tolerabil. Arestul la domiciliu, până în 200.000 de euro pragul la abuzul în serviciu sunt adevărate facilități pentru furtul din bani publici”, a declarat Dan Barna, pentru MEDIAFAX.

 Deputatul Cătălin Rădulescu, susținut de 38 parlamentari, a inițiat un proiect pentru modificarea codurilor penale, fiind propuse mai multe schimbări, cele mai controversate fiind cele referitoare la pragul de 200.000 euro pentru abuzul în serviciu și nepedepsirea infracțiunilor comise pentru altul

Astfel, potrivit propunerii, luarea de mită (art 289 CP) ar urma să fie „fapta funcționarului public care, direct ori indirect, pentru sine, pretinde ori primește bani sau alte foloase materiale care nu i se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri” și „se pedepsește cu închisoare de la 1 la 10 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică ori de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârșit fapta”.

FINANCIAR JetSpy: Avioanele private ale lui Elon Musk au efectuat 355 de zboruri în 2024. Care a fost cel mai lung zbor

23:59

SPORT David Popovici, provocare pentru înotătorul care a câştigat patru medalii de aur la JO Paris 2024

23:16

Față de forma în vigoare, scade limita inferioară a pedepsei (de la 3 ani la 1 an) și dispare sintagma „sau pentru altul”.

De asemenea, în ceea ce privește infracțiunea de dare de mită (art. 290 CP), pedepsele ar urma să scadă, propunându-se limite de la 6 luni la 5 ani, în loc 2 – 7 ani.

La fel ca la luarea de mită, traficul de influență (art. 291) săvârșit „pentru altul” ar urma să nu se pedepsească. În celelalte cazuri, când este „pentru sine”, fapta ar urma să se pedepsească cu închisoarea de la 1 la 5 ani.

„Pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase materiale, direct, pentru sine, săvârșită de către o persoană care are influență asupra unui funcționar public și care promite că îl va determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepsește cu închisoarea de la 1 la 5 ani”, potrivit textului legislativ.

În varianta în vigoare, acesta prevede că „Pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, săvârșită de către o persoană care are influență sau lasă să se creadă că are influență asupra unui funcționar public și care promite că îl va determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani”.

Aceleași modificări sunt propuse și în cazul infracțiunii de cumpărare de influență: este clarificată noțiunea de foloase, adăugându-se „materiale”, dispar formulările „pentru altul” și „indirect” și ar urma să se pedepasească cu închisoarea de la 1 la 5 ani, față de 2-7 ani cum este în prezent.

„Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase materiale, pentru sine, direct, unei persoane care are influență sau lasă să se creadă că are influență asupra unui funcționar public, pentru a-l determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepsește cu închisoarea de la 1 la 5 ani și interzicerea exercitării unor drepturi”, se arată în forma propusă de deputatul PSD Cătălin Rădulescu.

Forma actuală prevede că „promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, pentru sine sau pentru altul, direct ori indirect, unei persoane care are influență sau lasă să se creadă că are influență asupra unui funcționar public, pentru a-l determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi”.

„Cu privire la modificarea art.289, art. 290, art.291 și art.292 considerăm că ar trebui clasificate ca materiale foloasele care determină săvârșirea infracțiunii. Noțiunea de foloase este extrem de largă lăsându-se astfel o oportunitate de abuz din partea organelor abilitate în cercetarea și sancționarea acestor infracțiuni”, se arată în expunerea de motive.

De asemenea, Rădulescu propune și abrogarea alineatului 2 al articolului 292, care stabilește că „făptuitorul nu se pedepsește dacă denunță fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta”.

Ar urma să fie abrogat și articolul 299 referitor la folosirea abuzivă a funcției în scop sexual, parlamentarii PSD considerând că „noțiunea de favoruri sexuale este o noțiune care nu poate fi determinată precis”.

În ceea ce privește modificarea articolului 297, care se referă la abuzul în serviciu, inițiatorii consideră că aplicarea unei sancțiuni penale trebuie să intervină numai când fapta este săvârșită într-o formă gravă, și anume când fapta a cauzat o pagubă materială substanțială, respectiv numai pentru o pagubă mai mare de 200.000 de euro.

„Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește prin încălcarea legii și prin aceasta cauzează o pagubă materială mai mare de 200.000 euro unei persoane fizice sau unei persoane juridice se pedepsește cu închisoarea de la 1 la 5 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică”, potrivit textului legislativ.

Forma actuală a articolului 297 stabilește că abuzul în serviciu este „Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică”.

În proiectul legislativ mai mare și o modificare a articolului 60 din Codul penal, care face referire la regimul închisorii. Astfel, inițiatorul a adăugat două noi alineate:

„(2) Pedepsele cu închisoarea de până la 3 ani se execută la domiciliu; (3) Pedeapsa cu închisoarea la domiciliu se aplică și în cazul persoanelor condamnate la pedeapsa cu închisoarea peste 3 ani dar cu vârsta de cel puțin 60 de ani sau al celor care suferă de bolile grave sau incurabile stabilite prin lege”, potrivit textului normativ.

În ceea ce privește Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, ar urma să fie modificat articolul 111, care se referă la modul de audiere a persoanei vătămate.

„În cursul urmăririi penale, audierea persoanei vătămate se înregistrează prin mijloace tehnice audio sau audio-video”, potrivit textului legislativ.

Forma actuală prevede că în cursul urmăririi penale, audierea persoanei vătămate se înregistrează prin mijloace tehnice audio sau audio-video, atunci când organul de urmărire penală consideră necesar sau atunci când persoană vătămată a solicitat această în mod expres, iar înregistrarea este posibilă.

Totodată, se propune și modificarea art. 202, privind „Scopul, condițiile generale de aplicare și categoriile măsurilor preventive”.

„Măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârșit o infracțiune și dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârșirii unei alte infracțiuni”, potrivit formei actuale a legii.

Ca urmare a propunerii PSD, va fi eliminată sintagma „suspiciunea rezonabilă”.

Articolul 285 privind obiectul urmăririi penale va avea un nou alineat.

„Actele de urmărire penală efectuate de organele de cercetare penală sau de procurori la sediul unității unde funcționează, se înregistrează cu mijloace tehnice audio-video”, conform propunerii parlamentarilor PSD.

Totodată, ar urma să fie modificat articolul 290, care face referire la denunț.

„Denunțul poate fi făcut în termen de 6 luni de la data la care denunțătorul a aflat despre săvârșirea faptei, cu excepția infracțiunilor contra persoanei și a infracțiunilor contra securității naționale. Dacă denunțătorul nu denunță fapta în termenul prevăzut anterior, va răspunde penal, iar denunțul său nu va mai putea constitui probă în procesul penal”, se arată în actul normativ.

Un ultim articol completat este 294, care conține reglementări generale privind sesizarea organelor de urmărire penală.

„Soluționarea cauzelor de către procurori se face în ordinea înregistrării lor”, prevede noul alineat.

Rădulescu argumentează, în expunerea de motive, că modificările avute în vedere doresc armonizarea legislației noastre cu practica CEDO în materie.

Propunerea legislativă este susțină de 38 de parlamentari PSD, printre care deputații Liviu Pleșoianu și Andreea Cosma. Proiectul se află în dezbatere la Senat, Camera Deputaților fiind for decizional.